Cronica Brasovului

Casa Seuler in 1891. Sursa foto: Wikipedia Casa Seuler este una din cele mai vechi clădiri din Brașov. Edificiul se află în Piața Sfatului din centrul istoric al orașului. Clădirea este situată în partea de nord-vest a pieței numită Șirul Inului, lângă Palatul Friedrich Czell. În secolul al XVIII-lea aceasta a fost locuită de familia Seuler, apoi de familia Herbertsheim, iar din 1767 a fost sediul comandamentul militar zonal . Casa Seuler este inclusă în lista monumentelor istorice din România sub numărul cod LMI BV-II-m-B-11583. Clădirea barocă existentă pe acest loc din secolul al XVI-lea a ars în incendiul din anul 1689 și a fost reconstruită în 1709–1710 de medicul și magistratul Lukas Seuler. Ulterior ea a devenit proprietatea familiei Herbertsheim, fiind din nou reconstruită de primarul Samuel Herbert von Herbertsheim la mijlocul secolului al XVIII-lea. Numită și Casa Coloanelor, Casa Seuler a fost una dintre cele mai luxoase clădiri din Brașovul secolului al XVIII-lea , astfe...

Imparatul Iosif al II-lea cu soldatii sai. 1787. Sursa foto: Wikipedia Iosif al II-lea, fiul împărătesei Maria Tereza, devenit coregent la tron în anul 1765, conform tradiției dinastice, întreprinde o călătorie în Transilvania între lunile mai-iulie 1773. Împăratul parcurge cu mare alai (12 trăsuri) alături de o întreagă escortă, un număr impresionant de orașe și sate informându-se despre viața naționalităților, adunând peste 19000 de suplice, memorii și "plânsori ... cu plan precugetat de a scoate (Transilvania) din starea unei barbarii învechite, neumane și necreștine", relata G. Bariț.  În 6 iunie 1773 împăratul ajunge și la Brașov. Imparatul a cerut să nu i se organizeze o primire fastuoasă si a interzis chiar să se tragă clopotele sau să se audă orice salva de armă. Impăratul ia contact cu autoritățile locale. Sașii se plâng de excesele bisericii catolice și îndeosebi a misionarilor iezuiți. Împăratul, "luminat", apreciază atitudinea iezuiților drept "stra...

2019. Casa in care a fost gazduit Imparatul Iosif al II-lea.  Azi, Piata Sfatului nr.27. Sursa foto: Google Street View În vara anului 1783 împăratul Iosif al II-lea efectuează a doua călătorie în Transilvania. După un traseu prin orașele Lugoj, Deva, Alba Iulia, Sibiu, împăratul ajunge la Brașov în 7 iunie 1783. El "trage la casele din piață ale familei Fronius" , precizează G. Bariț. A doua zi, fiind ziua Rusaliilor, împăratul participă la slujba (messa catolică) în biserica parohială romano-catolică (de pe str. Mureșenilor), apoi vizitează biserica mare a protestanților sași (Biserica Neagră) și spre mirarea tuturor participă din nou la slujba din biserica Sfântul Nicolae din Șchei . "Așa voise Iosif să arate oamenilor, cum înțelegea el decretul său de toleranță ... a ținea ca om de caracter la convingerile sale religioase, la biserica sa, a respecta însă și convingerile altora" , comenta G. Bariț evenimentul.  Aflăm dintr-o scrisoare a împăratului, din 11-12 iun...

Junii Tineri la parada din Duminica Tomii Junii Tineri, atestaţi documentar în 1728, reprezintă vechea ceată a feciorilor, adevărați întemeietori ai obiceiului, fiind prezenți pe tot parcursul anului în ritualurile junilor. Atributul de „tânăr” li s-a alăturat pentru a desemna deosebirea între cei necăsătoriți , care, prin căsătorie erau obligați să iasă din rândurile companiei.  În trecut, Junii Tineri, erau îmbrăcați în haine obișnuite românești : o cămașă albă, lungă până mai sus de genunchi, fără guler, cu mâneci lungi și largi. Aveau cioareci albi, strânși pe picior și erau încălțați unii cu opinci, alții cu cizme. Pe cap purtau pălării cu borul larg și calota rotundă. La brâu erau încinși cu șerpare late „ghintuite”, în care purtau pistoale. Purtau mustăți mari, răsucite în sus și pletele lungi până la umeri. Se înțelege că pe vreme urâtă se îmbrăcau mocănește, cu cojoace și sărici. Astăzi ei poartă o cămașă albă, cu crețuri, lungă până la genunchi, peste care pun un „flanel...

Biserica in anul 2021. B iserica Franciscană cu hramul Sf. Ioan Botezătorul este, alături de mănăstirea franciscană pe care o deservește, un monument istoric și de arhitectură din secolul al XV-lea , refăcut în secolul al XVIII-lea. Biserica s-a aflat de la început sub patronajul sfântului Ioan Botezătorul. Ambele monumente sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice . Prezenţa în Braşov a călugărilor Ordinului Sfântului Francisc este atestată din  anul 1506 . Cum în timpul reformei şi ei au fost interzişi, primul preot catolic acceptat în Braşov, în toamna anului 1688 , a fost P. Eliseus de Sancto Georgio, călugăr din provincia vieneză a franciscanilor observanţi, trimis din Sibiu în anul 1688 ca capelan al garnizoanei imperiale în Braşov. Biserica cu hramul Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) a Mănăstirii Franciscane a aparținut, până în perioada reformei, unei mănăstiri de călugăriţe. Istoria evoluţiei urbanistice a oraşului Braşov ne dezvăluie, că până în ultimele deceni...

. Biserica cu hramul „Sfânta Treime” este rodul credinței breslașilor și negustorilor ortodocși: români, greci, macedo-români, sârbi și bulgari din cetatea Brașovului, așa cum reiese și din pisania de pe fațada edificiului sfânt:  „Această biserică cu hramul Sfânta Treime s-a ridicat în anul 1787 de către cetățenii de religie ortodoxă a răsăritului din interiorul cetății Brașov, în timpul pre-înălțatului Împărat Iosif al II-lea, cu învoirea cinstitului magistrat orășenesc, pentru folosul credincioșilor de acum, cît și al urmașilor lor, întru veșnică pomenire a fondatorilor ei”. Pana la anul 1771 , cand imparatul "luminat" Iosif al II-lea emitea "edictul de toleranta", in contextul caruia puteau patrunde in cetatile fortificate din Transilvania si romanii - prin edictul de mai sus se permitea construirea de biserici ortodoxe in orasele pamantului regesc unde erau acceptate pana atunci doar confesiunea catolica, luterana, calvina si unitariana -, in Cetatea Brasovului...

. Pe amplasamentul actualei biserici a funcționat o mănăstire dominicană în Evul Mediu . Prezența călugărilor dominicani în Brașov este atestată în 1327 și 1342, iar biserica ridicată de aceștia lângă Poarta Străzii Mănăstirii, în colțul nord-vestic al incintei vechi a orașului, a fost dedicată sfinților Petru și Paul. După secolul al XVI-lea , corul bisericii a fost folosit de comunitatea evanghelică maghiară , în timp ce nava și restul mănăstirii au fost transformate în spații de depozitare. In urma reformei luterane , credincioşii catolici au dispărut din oraş, ordinele monahale au fost alungate, iar biserica a rămas goală . Lăcasul a fost una dintre puţinele clădiri care nu au suferit daune cu ocazia marelui incendiu al Braşovului în anul 1689 , astfel a putut fi preluată în cursul restaurației catolice de către ordinul franciscanilor, apoi, in 1718 , de către ordinul iezuiţilor veniţi în oraş. În 1776 s-a decis reconstrucţia bisericii, in stil baroc , cu sprijinul substanţial al î...

. Până la ridicarea bisericii parohiale, dârstarii mergeau la bisericile din Săcele – Baciu, Turcheș și Brașov. Amănunte privind începuturile construirii bisericii ne sunt redate în ,,Cronica bisericii” redactată de preotul Toma Bârsan III. El confirmă că dârstarii, profitând de vizita împăratului Iosif al II-lea la Brașov în anul 1783 , îl întâmpină, înmânându-i o petiție , prin care cereau dreptul de a-și construi o biserică . La scurt timp au primit rezoluția și creștinul Gheorghe Irimie din Baciu, primul ctitor, cumpără terenul (10.000 mp) de la dârstarul Ioan Munteanu, pe care este amplasată biserica. La 26 iunie 1796, episcopul Gherasim Adamovici sfințește locașul de cult cu hramul Sfânta Treime. În anul 1784 pictorul Radu Dobra pictează mai multe icoane. În „anu 1833 sep Ioan Bărbuc zugrav” pictează întreaga biserică . Pe fresca decapată parţial, de la proscomidie – se pot vedea două straturi de pictură n.n- în altar pe peretele de nord, la o înăllţime de aprox. 2 m, cu sc...

Fila din calendarul de la 1733, cu anii influențați de planeta Saturn. Sursa foto: Evenimentul istoric Primul calendar românesc a fost tipărit la Brașov, în 1733 . Tiparul a fost executat, într-un mod cam rudimentar (cu literele de plumb lipite pe o scândură), de dascălul Petcu Șoanul, din Scheii Brașovului. O nouă ediție a Calendarului a fost scoasă, după unele mărturii, în 1737. Calendarul lui Petcu Șoanul a circulat intens, prin numeroase copii manuscrise (cuprinzând în special partea cu prevestirile), în toate provinciile românești, până spre mijlocul secolului al XIX-lea. Este posibil să fi existat și o ediție anterioară în 1731 , care ar reprezenta primul calendar tipărit în limba română, după modelul celui tipărit la Kiev în 1716. Acest calendar ar conține informații astrologice, cronologice și sfaturi practice. Pagina de titlu a calendarului. Sursa foto: Tiparituri Vechi Romanesti Asadar, la 20 februarie 1733 , prin osteneala dascălului Petcu Şoanul, de la Braşov, apare un „Ca...

Primele forme de asigurare le intalnim la breselele din Transilvania, din secolul al XIV-lea . Acestea au fost primele care au practicat o forma de asigurare, care se baza pe principiul mutualitatii si intrajutorarii. Practic, era o forma de asigurare de viata. Fiecare membru era obligat sa plateasca o taxa de inscriere, iar apoi sa cotizeze periodic. Sumele stranse erau folosite pentru a suporta cheltuielile de inmormantare pentru membrii saraci ai breslei, precum si pentru plata de ajutoare pentru familia decedatului atunci cand acestia ramaneau fara mijloace de trai. Istoria asigurarilor in Romania incepe la 1744 , când apare la Brașov o companie numită "Casa de Incendiu", organizata prin fuzionarea a mai multe asociatii mutuale. In ciuda numelui, era o companie care îți oferea bani când locuința ta trecea printr-un incendiu. Principiul de functionare era cel al crearii unui fond comun prin contributia trimestriala a fiecarui membru al Casei, din care se despagubea cel a...

Garda medievala (reconstituire). Sursa foto: Wikipedia Primii soldați profesioniști încadrați cu soldă care s-au ocupat de siguranta brasovenilor au fost trabanții sau dorobanții . Acești funcționari sunt exponenții arhaici ai instituției Poliției, oameni plătiți pentru a preveni și descoperi faptele infracționale. În 1595, trabanții orașului Brașov purtau informe albastre și erau înarmați cu archebuze . Uniforma era alcătuită din cămașă, haină cu mâneci bufante sau simple, veston din postav, pantalon bufant sau simplu, ciorapi și manta. Se mai foloseau și piei de animale și căciuli de blană, cizme sau ghete. Însemnele de grad erau reprezentate prin galoane albe, subțiri, din bumbac (1 pentru caporal, 2 pentru sergent, 3 pentru sergent-major, 4 pentru plutonier), dispuse orizontal pe gulerul bluzei, sau din galon de bumbac galben (1 pentru fruntaș, 2 pentru caporal) sau fir auriu (1 pentru sergent, 2 pentru sergent-major, 3 pentru plutonier), dispuse oblic la partea superioară a manșet...