1782 - Apare prima forma de organizare a Politiei din Brasov

Garda medievala (reconstituire). Sursa foto: Wikipedia

Primii soldați profesioniști încadrați cu soldă care s-au ocupat de siguranta brasovenilor au fost trabanții sau dorobanții. Acești funcționari sunt exponenții arhaici ai instituției Poliției, oameni plătiți pentru a preveni și descoperi faptele infracționale. În 1595, trabanții orașului Brașov purtau informe albastre și erau înarmați cu archebuze. Uniforma era alcătuită din cămașă, haină cu mâneci bufante sau simple, veston din postav, pantalon bufant sau simplu, ciorapi și manta. Se mai foloseau și piei de animale și căciuli de blană, cizme sau ghete. Însemnele de grad erau reprezentate prin galoane albe, subțiri, din bumbac (1 pentru caporal, 2 pentru sergent, 3 pentru sergent-major, 4 pentru plutonier), dispuse orizontal pe gulerul bluzei, sau din galon de bumbac galben (1 pentru fruntaș, 2 pentru caporal) sau fir auriu (1 pentru sergent, 2 pentru sergent-major, 3 pentru plutonier), dispuse oblic la partea superioară a manșetelor mantalei.

În 1782 apare prima atestare a modului de organizare al Poliției din Brașov. Cel mai vechi act care se pastreaza si care atesta modul de organizare al politiei in Brasov este “Constitutia Brasovului”. In acest act sunt cuprinse o serie de reglementari cu privire la atributiile politiei, precum si alte documente inedite intre care si juramantul sefului politiei si juramantul comisarului targului. Aceste documente au fost redactate in latina, germana sau maghiara.

Organizarea politie la Brasov continua in secolul urmator. Din “Actele Magistratului”, incepand cu anul 1806, reiese ca in documente sunt consemnate instructiuni pentru politie si alte mentiuni despre aceasta din 1807, 1808, 1810, 1828 si 1829. In anul 1830 a fost elaborat un proiect de organizare a politiei orasului Brasov. Atunci, Direcția de Poliție Locală Brașov („Polizeidirektion“) era condusă de „Director“, care avea în subordine un adjunct și căpitani de stradă sau cvartal. Conducerea instituției era civilă în totalitate, restul angajaților fiind militari.

In Transilvania, politia oraseneasca a luat fiinta ca institutie aparte dupa revolutia din 1848 – 1849, odata cu instaurarea absolutismului, in baza publicatiei guvernatorului civil si militar din 15 noiembrie 1849. Competenta organelor politienesti a fost stabilita in anul 1851 de ministerul de interne cezaro – craiesc. Un an mai tarziu directia politiei este separata de Ministerul de Interne, infiintandu-se in acelasi an, o autoritate politieneasca suprema sub conducerea inspectorului suprem de Politia Militara. Denumirea întrebuințată pentru autoritățile de poliție provincială a fost „Direcțiunea de poliție cezaro-crăiască“ (Polizei Directionen – germană), care în 1891 își avea sediul în Piața Sfatului nr. 13.

In perioada dualismului austro – ungar, organele de politie au functionat in continuare numai in orase si au fost subordonate autoritatii orasenesti in care functionau. Potrivit articolului nr. 1 din regulamentul de functionare a orasului liber regesc Brasov din 1895, in cadrul structurii organizatorice, era mentionata capitania orasului, subordonata primariei.

La 1900, în clădirea „Coroana veche“ din Prundul Roselor (astăzi Piața Enescu nr.2) funcționau birourile Chesturii Poliței Brașov și mai apoi a funcționat Miliția.

Dupa faurirea statului national unitar roman, Consiliul Dirident decreteaza la 12 martie 1919 trecerea la stat a tuturor serviciilor politienesti ale oraselor Transilvaniei, iar printr-o ordonanta emisa la 22 aprilie, acelasi an, stabileste modul de organizare si atributiile politiei de stat. In anul 1920 se infiinteaza Prefectura Politiei Brasov ca organ de politie generala a statului si functioneaza sub aceasta denumire pana in anul 1929 cand apare Legea pentru organizarea politie generale a statului si se infiinteaza Prefectura Politiei Municipiului Bucuresti, inspectoratele de politie regionale, chesturile de politie in municipii si orase asimilate, politiile din orasele resedinta de judet si comisariatele sau detasamentele de politie.

La 1 aprilie 1921, Prefectura de Poliție Brașov funcționa în Piața Sfatului (atunci Șirul Florilor nr.13). La acea vreme, Prefectura de Poliție era compusă din două secțiunide contravenție și o secțiune penală, care aveau putere judecătorească. Personalul administrativ se compunea dintre-un prefect, un director, care după legile din Ardeal, avea titlul de subprefect, alți trei subprefecți titrați, care erau și șefii celor trei secții, un corp de sergenți de aproape 200 de oameni, o parte călări, cu un comandat și șase ofițeri de poliție. Prefectura, afară de secția centrală, mai avea cinci circumscripții. Conform încadrării personalului făcută la 1 aprilie 1922, fiecare circumscripție avea ca șef un comisar.

La 1929, când a intrat în vigoare Legea de organizare a Poliției Române, Prefectura Poliției devine Chestura Poliției, organizată în structuri centrale și teritoriale (la Brașov erau șase comisariate de cartier și un comisariat atașat Tribunalului). Pe lângă Poliția orașului, exista și sediul eșalonului imediat superior, Inspectoratul regional de Poliție, care mai multe județe în subordine. În 1929, Chestura Poliției Brașov avea 217 angajați, dintre care 30 de ofițeri de poliție, 30 de agenți (agenți de poliție judiciară și administrativă și detectivi), 31 de persoane civile care nu purtau uniforme și 126 de persoane în detașamentul de gardieni publici.

Prin legea din 1938, politia urbana a trecut in subordinea legiunii de jandarmi din judete. Legea va fi abrogata la 01.03.1939, astfel ca la aceasta data se revine la vechea organizare care, in esenta, se mentine pana la desfiintarea politiei in anul 1948. Prin decretul nr. 25/23 ianuarie 1949, al Prezidiului Marii Adunări Naționale a RPR (Republica Populară Română) s-a înființat Miliția. Posturile din comune, secțiile de la plăși și legiunea de jandarmi a județului Brașov, impreună cu Prefectura depoliție a municipiului formează Comandamentul Miliției Județene Beașov, iar Inspectoratul de poliție se transformă în Comandament Regional de Miliție.

Dispeceratul Militiei Judetene Brasov. Sursa foto: NewsBV

În 1950, sunt desființate comandamentele regionale, iar milițiile județene sunt subordonate direct Direcției Generale a Miliției. La momentul înființării raionului Stalin, în perioada 1950-1968, la Brașov au existat trei entități de miliție: Miliția orașului Brașov, sediul Secției de miliție a raionului Brașov (Stalin) și structurile centrale ale Direcției de Miliție a Regiunii Brașov (Stalin). În anii ’50, în cazarma din strada Lungă (atunci Bulevardul Voroșilov) a funcționat Școala de sergenți de miliție călare. În 1952, școala avea o durată de cinci luni și o capacitate de 150 de locuri.

Militia Rutiera. Anii '70. Sursa foto: News BV

În perioada 1968-1989, la Brașov a funcționat Miliția și sediul Inspectoratului Județean de Miliție. Odata cu infaptuirea Revolutiei din decembrie 1989, printre prioritatie stabilite de noua conducere a statului roman s-a inscris si reorganizarea pe principii noi a activitatii Ministerului de Interne. Prin Decretul Lege nr. 2/27 decembrie 1989, denumirea de "Militie" se schimba în "Poliţie", iar prin Legea nr. 40/1990 se consacra organizarea si functionarea acestui minister ca institutie fundamentala a statului de drept, politia isi recapata locul si rolul ce i se cuvin alaturi de Jandarmerie, Pompieri, Graniceri si Arhivele Nationale.

Noua Constitutie a Romaniei din anul 1992 instituie Statul de drept, iar noile institutii ale statului, printre care si politia isi reintra in atributiunile firesti. In acelasi timp, prin Legea nr. 26 din 12.05.1994 ce se refera la organizarea si functionarea politiei romane, i se stabilesc acestei institutii in mod concret modul de organizare in cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Brasov, inspectorat ce este organizat pe brigazi, servicii si birouri operative, unitati si subunitati municipale, orasenesti si comunale.

Surse info: IPJ Brasov, News Brasov