Cronica Brasovului

Articol din  publicatia publicatia "Viitorul", editia din 25 septembrie 1928 La un deceniu de la Marea Unire, Brasovul pare ca nu se schimbase foarte mult. In publicatia "Viitorul", editia din 25 septembrie 1928, gasim un articol in care ni se expune "starea orasului Brasov", la aproape un deceniu de cind Brasovul facea parte din Romania. Orasul inca se afla sub inertia vechilor administratii maghiare si sasesti. Cartierul Schei abia incepea sa fie modernizat. D. profesor dr. S. Stinghie, consilier de drept şi locţiitor de primar până la confirmarea din partea ministerului, când i-am vorbit de Scheiul românesc iată ce ne-a spus :  — Cu adevărat, Scheiul, atât în trecut cum şi în anii ce s’au scurs după război a fost complect neglijat, lăsat la voia soartei, fără apă, lipsit de lumină, de canalizare, iar străzile nepavate pline de gropi.  „Aşa le trebue scheenilor“ , s’a pronunţat vestitul Szille Bela într’un trecut consiliu comunal, ceia ce a jicnit pe con...

Un incendiu spectaculos si cu surprize a avut loc in 1922 in centrul istoric al orasului. Focul s-a aprins la podul unei case de pe strada Hirscher. Pompierii nu au fost informati ca acolo s-ar fi aflat depozitate niste arme si cartuse din Primul Razboi Mondial. Asa se face ca la fata locului au fost adusi si multi politisti si militari pentru a asigura zona in care pocneau cartusele. Pompierii au fost nevoiti sa pastreze distanta pentru a nu fi raniti. Casa care a ars era proprietatea farmacistului Victor Roth. La etaj erau câteva birouri, iar la parter erau mai multe prăvălii și o farmacie. Iata relatarea Gazetei Transilvaniei despre incendiul respectiv: Astăzi dimineaţă, la orele 9, un mare incendiu a izbucnit în strada Hirscher, No. 18 . Anunţaţi de clopotul Sfatului, pompierii au sosit îndată la faţa locului , unde s-au început imediat lucrările pentru localizare. Incendiul ameninţând să ia proporţii mari şi să se comunice şi clădirilor alăturate, s-au adus din depozitul pompieri...

Titlu in ziarul "Lupta", editia din 28 iulie 1922. Digiteca Arcanum In anul 1922, prin reforma agrară, au fost pusi in proprietate funciară tăranii din Ardeal. In iulie 1922, primul ministru I. C. Brătianu si unii membri ai Consiliului de Ministri au realizat un periplu prin Ardeal. După împroprietăririle din Sighişoara, Odorhei şi Someş, in 26 iulie, delegatia guvernamentală a participat la împroprietăriri în Făgăraş, in comunele Şercaia, Şoma şi altele. Membrii guvernului au sosit în gara Şercaia cu un tren special. Au fost primiţi de generalul Văitoianu, ministrul de interne, şi de prefectul judeţului. Cu toţii s-au îndreptat spre un pavilion improvizat, unde s-a oficiat un serviciu religios şi s-au ţinut discursuri. Apoi au urmat împroprietăririle. La ora 12.00 a avut loc un prânz, după care miniştrii au plecat spre Brașov, unde era programat un consiliu de miniștri.  Consiliul de miniştri s-a ţinut în două părţi. Prima parte chiar în tren, de la Făgăraş la Braşov. Trenu...

Plecarea braşovenilor la serbarile de la Alba-Iulia - 6 Mai 1928  In luna mai a anului 1929, guvernul roman a organizat la Alba-Iulia aniversarea unui deceniu de la Marea Unire. De ce 1929? Pentru că s-a luat ca punct de referinţă pentru Marea Unire un alt an decât 1918, s-a luat anul 1919 pentru că atunci a început să funcţioneze Conferinţa de Pace de la Paris şi între 1919 şi 1920 este momentul în care la nivel internaţional sunt validate alegerile, deciziile politice pe care le-au luat românii în plan intern, acasă. Data oficială de deschidere a acestor serbări a fost aleasă 10 mai – ziua naţională a României în acea vreme, urmând a se desfăşura pe parcursul a 10 zile , culminând cu o manifestare la Alba-Iulia, în data de 20 mai. La marele eveniment au venit romani din toata tara si din multe colturi ale lumii. Pentru ei au fost organizate transporturi speciale cu trenul si avionul. In ziarul Gazeta Transilvaniei, brasovenii erau informati cum vor putea ajunge cu trenul la Alaba...

Cinematograful „Modern” din Brașov în septembrie 1931 (SJAN Brașov).  Puțini brașoveni știu însă că, în anii '20 ai secolului XX, a mai existat în Brașov un cinema care s-a numit tot „Modern”, la fel ca cel aflat pe Bulevardul Griviței, care avea, în anii ′80, la începutul funcționării lui, trei săli de proiecție.  Conform anunțului din „Gazeta Transilvaniei”, „Modernul” s-a deschis în 17 iunie 1923, în acea zi fiind două reprezentații și debutând doi artiști: Mâne seară va avea loc deschiderea cinematografului „Cinema-Modern” cu celebrul film Falsul Dimitri, o întâmplare dela curtea Țarului Rusiei. Vor fi două reprezentații dela 7-9 și dela 9-11. Cu acest prilej vor debuta cu monologuri și alte prestațiuni artiștii Traian Fortuna și Iosif Bodrogi O altă relatare, despre care presupunem că se referă la „Modern”, pare să fi e cea din ziarul „Carpații” din iunie 1923, când, deși nu era numit direct, opiniei publice îi era prezentată, într-o manieră negativă, decizia primarului d...

Intemeierea secţiei din Braşov a partidului comunist a avut loc la 30 iulie 1922, în sala Teatrului „Apolo“ din Braşov (azi sala cinematografului „Astra“), strada Lungă nr. 1. La această adunare, la care au participat circa 400 de oameni, au vorbit, printre alţii, Eugen Rozvan, Constantin Ivănuş, David Fabian.  • Primul sediu al secţiei judeţene a Partidului Comunist Român, pînă în 1924, a fost în clădirea vechiului Cămin muncitoresc, de pe strada 7 Noiembrie nr.7 . In întreaga perioadă interbelică, localul a fost folosit drept cămin muncitoresc; a fost şi sediul ilegal al organizaţiei P.C.R. şi loc de întrunire pentru militanţii comunişti. Aici s-a desfăşurat, între 10 şi 12 octombrie 1921, congresul pe ţară al sindicatelor. In localul căminului, în anul 1921 a funcţionat şi redacţia ziarelor „Dreptatea“ şi „Foaia muncitorilor şi ţăranilor“ .  • Sediul organizaţiilor sindicale în anii de după crearea P.C.R. s-a aflat în Bulevardul Gh. Gheorghiu-Dej . La 2 septembrie 1921, î...

Sursa foto: revista Ilustratiunea Romana Descrierea evenimentului in revista "Ilustratiunea Romana", nr.7, 8 august 1929: La Braşov, oraş care adăposteşte marea uzină de fabricat avioane, a avut loc în ziua de Duminică 21 Iulie 1929 o demonstraţie aeriană, care a reuşit pe deplin, în toate privinţele. Publicul a arătat mult interes acestei frumoase serbări, participând mai mult de 10.000 spectatori . Asistenţa a putut să vadă numeroasele ateliere în cari se fabrică păsările metalice, ascultând cu interes explicaţiunile ce i se dau. Afară de persoanele oficiale, au mai asistat numeroşi militari şi membri ai Societăţii A.R.P. A. precum şi de general Rujinski. Uriaşul avion „ Timiş-Torontal“sistem Junkers, pilotat de curajosul maior Burduloiu, excortat de alte patru avioane, a executat mai multe sboruri cu pasageri, virând deasupra oraşului la o înălţime de peste o mie de metri. Ca o dovadă de încredere ce a căpătat-o lumea în dibăcia piloţilor noştri, notăm faptul că a fost im...

Fotografie realizata linga fostul monument de pe Virful Timpa. Originea cuvântului “zeppelin” provine de la numele contelui Ferdinand Graf von Zeppelin (1838-1917). Acesta a fost general în cavaleria germană, diplomat și pionier al aviației. Din 1890, principala sa pasiune a fost dezvoltarea aeronavelor rigide. Contele a construit și brevetat zeppelinul în anul 1900. Primul aparat de zbor de acest tip s-a ridicat de la sol pentru teste pe data de 2 iulie 1900. Atunci când diferitele restricții impuse Germaniei prin tratatul de la Versailles au fost ridicate, Germania a putut să construiască aparate de zbor. Între 1900 și 1938 au fost construite 119 aeronave rigide, printre care trei giganți aerieni: LZ – 127 Graf Zeppelin, LZ – 129 Hindenburg și LZ – 130 Graf Zeppelin II. Nacela dirijabilului era destul de spatioasa. In fotografie, un dirijabil la Budapesta in 1931. Sursa foto: Wikimedia Commons/Fortepan   Primul și cel mai faimos dintre ele, LZ – 127 Graf Zeppelin, a făcut înconju...

Articol din Gazeta Transilvaniei, editia din 15 august 1926. Sursa captura: BCU Cluj

Imagine cu Hangarul nr.1 al fabricii, loc unde a avut loc ceremonialul inaugurarii. Sursa foto : Romania Ilustrata IAR - Braşov s‑a înfiinţat în baza „Legii privitoare la întreprinderile industriale în legătură cu apărarea naţională” , votată în unanimitate de Adunarea Deputaţilor din 11 iunie 1925 şi adoptată de Senat la 13 iunie 1925, cu 55 de voturi pentru şi două împotrivă. Legea a fost promulgată de regele Ferdinand I, la data de 25 iunie 1925, fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 38, din 26 iunie 1925 . În conformitate cu legea, fabrica de avioane avea să poarte denumirea de „Industria Aeronautică Română”.  Legea de înfiintare a întreprinderii IAR În baza acestei legi la 6 august 1925 , IAR – Braşov era constituită ca societate pe acţiuni, cu un capital iniţial de 120 milioane de lei. Aportul acţionarilor era, o treime Statul Român, o treime firmele Lorraine şi Bleriot şi o treime fabrica Astra din Arad. Amplasamentul uzinei, formată la început din Fabrica de Celule şi...