Cronica Brasovului

Simularea incendiului de la 1689, aplicata unui desen al Brasovului de la 1750. Brasovul , in urmă cu cateva sute de ani, rivaliza cu multe orase importante ale Europei , situindu-se la nivelul Nurnbergului sau a Strasbourgului. Fiind un oras comercial, Brasovul devenise un oras prosper, intesat cu oameni bogati si influenti, care in timp, prin puterea politica, economică si comercială, au ridicat Brasovul la rang de cinste. Insă, in data de 21 aprilie 1689, Brasovul a trăit unul dintre cele mai negre momente ale istoriei sale, confruntindu-se cu un incendiu puternic care avea să-l transforme, pentru o durata de o suta de ani, intr-un morman de ruine . Astfel că, dintr-un oras care rivaliza cu marile orase ale Europei, in urma incendiului din anul 1689, avea sa devină un orasel la margine de imperiu. În 1688, locuitorii Braşovului s-au răzvrătit împotriva Habsburgilor sau, mai precis, împotriva ocupării oraşului de către trupele austriece. După înfrîngerea suferită de turci în 1683 sub...

Tabloul care ilustrează ”Intrarea lui Mihai Viteazul în Brașov”. Autor: Wieniawa Bledowski. Datat la 1900. Mihai Viteazul, domn al Țării Romanesti intre 1593-1601 si primul unificator al celor trei țări romanesti, a făcut citeva popasuri in Țara Bârsei, in timpul domniei sale. Primul popas al marelui voievod în ţinutul Bârsei are loc la 20 octombrie 1599 , venind prin pasul de pe Valea Buzşului cu scopul de a lupta cu secuii nemulţumiţi de politica batoreştilor. Mihai Viteazul primeşte pe reprezentanții Braşovului la Prejmer, în tabăra sa, iar a doua zi în tabăra de la Codlea. Braşoveni îl roagă pe domnitor să le cruţe oraşul şi satele din Țara Bârsei. Mihai le promite cruțarea, cerându-le în schimb jurământ pentru împăratul Rudolf, “în numele căruia intrase în Transilvania,... negăsindu-se atunci altcineva potrivit să poarte grija acestei țări” , declara domnitorul.  Pictura murala din interiorul Bisericii Sf. Nicolae din Schei. Delegaţia braşovenilor i-a înmânat lui Mihai Viteaz...

. Piața Prundului își trage numele de la prundișul adus de apele care cugeau de la Pietrile lui Solomon și formau prundiș în această piață, sediul central al fostului sat Șchei, unde, pe vremea când apele care coborau de la Pietrele lui Solomon nu erau acoperite și adunau mereu aluviuni și mai ales prundișul pietros care i-a fixat toponimul „Prund”. Documentele veacului al XV-lea confirmă ca locuitori ai pieții între anii 1488-1519 pe dascălul Stoian, Dalboi, Bratha (Bratu) negustorii Costea Furcă, Ioan, Cătană, Oancea. Piata Prundului. 1844. Sursa foto: Revista Cumidava, 1970. La 1674 în actele oficiale numele pieții este în limba română „La Prund”.  Cea mai veche clădire din piață este Casa Barac (Piața Unirii nr. 3), ridicată în stilul tradițional al Şcheiului, cu evidente elemente de stil brân­co­venesc, prezentă în stampele vechi alături de celebra moară. Aici a locuit o vreme si protopopul dr. Vasile Saftu. Deasupra intrării de la pivniţă, pe grinda de sus, sunt gravate i...