Cronica Brasovului

2009. Cladirile fabricii Coca-Cola de pe strada E. Teodoroiu din Brasov. Sursa foto: Google Street View În prima parte a anilor '90, Brașovul a devenit un centru important pentru companie , găzduind una dintre fabricile de îmbuteliere ale sistemului local. Aceasta a funcționat ca un pilon de producție și distribuție pentru regiunea centrală a țării. La inceputul anului 2002, compania americană Coca-Cola și-a închis fabrica de îmbuteliere de la Brașov . Decizia — motivată prin „reorganizarea activității în cadrul companiei” — a avut ca urmare trimiterea în șomaj a unui număr de 80 de angajați. Pentru a înghiți mai ușor „hapul” concedierii, aceștia au beneficiat de 6–12 salarii compensatorii, în funcție de vechimea în muncă, precum și de cursuri de recalificare și de ajutor pentru găsirea unor locuri de muncă pe cheltuiala firmei. Totodată, celor dispuși să accepte acest lucru le-au fost oferite slujbe în fabricile de la Ploiești și București ale Coca-Cola, care au preluat producția ...

Produse realizate de bresle brasovene expuse la Muzeul Civilizatiei Urbane a Brasovului. Sursa foto: Muzeul de Etnografie Brasov La adăpostul masivelor ziduri, beneficiind de autonomia acordată, de confirmarea privilegiilor legate de exercitarea activității meșteșugărești, de interesul manifestat pentru viața orășenească din partea puterii centrale, începînd cu veacul al XV-lea are loc un proces amplu de proliferare a branşelor meşteşugăreşti şi a activității comerciale.  Din secolul al XV-lea datează atestările documentare ale breslelor blănarilor, lăcătușilor, cizmarilor, pielarilor şi curelarilor, ale fierarilor, țesătorilor și mănușarilor, alături de meşteşugurile din domeniul alimentar- măcelari, brutari, franzelari, turtari, morari.  Paralel cu statuarea diferitelor bresle, apar precizări privind gama de produse ce urma să facă obiectul unei anumite meserii, ceea ce va accentua procesul de delimitare a competențelor, proces ce continuă și în secolele XVI și XVII , când v...

Sursa foto:  revista "Astra", ed. 1 iulie 1969 Cartierul Dîrste este situat între podul peste Timișul Sec și Noua. Nu de mult, în numeroasele dîrste instalate pe Canalul Timiş se practica îndeletnicirea care a dat numele acestei zone, adică dîrstitul . lată ce scrie în această privință George Moroianu, descendentul unei vechi familii de mocani din Săcele :  „Vîltoarea sau vîltorile - căci mai de mult erau multe - se găseau pe apa Timişului, la Dîrstele Brașovului, pe canalul ce duce spre Brașov apa acestui rîuleț. Erau făcute din blăni înalte de lemn de fag prinse puternic în pămînt pe fundul apei și legate înfre ele ca să nu se desfacă de puterea curentului de apă ce curgea din ele. Fundul vîltorilor era căptușit cu scînduri ca să nu intre nisipul și nămolul în sărici și în țoluri cînd erau date la vîltoare. Apa cădea cu putere în vîltoare dintr-un scoc care era la oarecare înălțime deasupra ei. făcînd să se învîrtească de mama focului săricile și tolurile ce se găseau într-...

ICIM Brasov. Sursa foto: "Constructorul", ed. 18 aprilie 1970 Întreprinderea e specializată pe construcții și instalații de hale industriale, obiective industriale, lucrări cu caracter industrial, montaje, de utilaje și instalații complexe etc. Aria sa de cuprindere numără șapte județe: Brașov, Arad, Alba, Dîmbovița, Prahova, Caraş-Severin, Timișoara. Acest proces de „expansiune“ teritorială a durat 15 ani, adică exact vîrsta întreprinderii.  În cei 15 ani care s-au scurs, realizările întreprinderii au devenit impresionante: activitatea a crescut de peste 6 ori ca volum de operațiuni - ceea ce s-ar traduce prin sute de mii de m2 de hale construite , mii de locuri de muncă create, punerea în funcțiune a 8 turnătorii (fontă, oțel, aluminiu), secții de producție de mașini, unelte, automate, tractoare și alte utilaje caracteristice ramurii construeții de mașini. De asemenea au fost construite și 2 fabrici de produse refractare sau au fost executate construcții pentru diverse i...

  Centura de siguranta Metalochim, cu doua puncte de fixare Fabricată pentru prima dată în țara noastră, la Brașov, de harnicul colectiv al cunoscutei întreprinderi „Metalochim“, Centura de siguranță dispune de înalte calități și caracteristici tehnice, situîndu-se la un nivel, dacă nu superior, cel puțin egal, altor produse similare realizate în lume la ora actuală. Omologată de cele mai autorizate foruri, pe plan intern, dar purtînd și recunoașterea unei firme de prestigiu internațional, prin tradiția sa, „Union technique de l'automobile, dela motocyclette et bicyclette“, centura de siguranță, produsă la Brașov, rod al inteligenței unui colectiv de frunte al creației tehnice brașovene, reține atenția prin indici superiori de utilizare, prin ingeniozitatea construcției, care asigură celui care o folosește securitate sporită în caz de coliziune și comoditate în timpul executării manevrelor, oferind astfel oricărui voiaj cu autoturismul, o notă aparte de frumusețe și confort și, î...

Cu veacuri în urmă, carelor negustorilor braşoveni transportau alături de multe alte produse şi butoaie cu bere. In această privinţă Cetatea Braşovului îşi crease un binemeritat renume. Voievodul Transilvaniei, Petru Gereb, solicita braşovenilor ,,butoaie de bere" la 1479 . Iar la 1522 Radu de la Afumaţi, domnul Ţării Româneşti, primea din partea braşovenilor în dar printre altele şi însemnate cantităţi de bere.  Stiri si interviuri despre fabrica de bere din Brasov, care a purtat diverse denumiri in decursul timpului Supraproducţia vinului a redus foarte mult în anul trecut (1925) consumul berei. Fabrica de bere Czell din Dârste-Braşov nu a produs decât 30000 de hl, deşi capacitate ei de poducţie este de trei ori mai mare . Desfiinţarea cartelului fabricelor de bere a avut ca urmare scăderea preţurilor. De exportul acestui produs nu poate fi incă vorbă, neexistând o organizaţie ieflina de transport, care să mărească puterea de concurenţă a acestui produs pe pieţele streine. Mat...

Colectivul întreprinderii „Ioan Fonaghi“ din Oraşul Stalin, se numără printre colectivele fruntaşe în ceea ce priveşte aprovizionarea agriculturii cu piesele necesare maşinilor şi uneltelor agricole folosite în bătălia însămînţărilor de primăvară. (...) Intreprinderea noastră patronează Staţiunea de maşini şi tractoare din Rupea. Astfel, la cerere, un număr de 12 muncitori şi 2 şefi de echipă, dotaţi cu sculele necesare, au fost transferaţi în cadrul S.M.T.-ului pentru a asigura funcţionarea maşinilor agricole în bune condiţiuni.  Conducerea întreprinderii, împreună cu cea a S.M.T.ului s-a îngrijit de asemeni, să asigure muncitorilor condiţii de cazare bune. Prin grija întreprinderii s-au spoit camerele de locuit şi au fost dotate cu paturi. Ulterior, întreprinderea a mai trimis temporar un tehnician pentru a face revizia agregatelor aflate pe teren şi a constata necesarul şi felul reparaţiilor ce se vor executa.  Pentru viitor, ne-am luat angajamentul de a fabrica toate piese...

1981. Intreprinderea de produse zaharoase Brasov O MARCĂ CU NUME SI RENUME Pentru harnicul colectiv de muncă al întreprinderii de produse zaharoase — Brașov, anul 1979 a marcat un moment aniversar cu totul deosebit : împlinirea a 80 de ani de activitate fructuoasă, neîntreruptă . La această sărbătoare a muncii implinite și-au dat întilnire, după cum era și firesc, generațiile tinere de lucrători, cu cele mai vârstnice. A fost prilej de bucurie și de satisfacție generală, dar și de trecere in revistă a succeselor trecute și, mai ales, de privire lucidă, matură asupra a ceea ce mai rămine de făcut pentru ca activitatea să urce pe treptele progresului. Și, fapt demn de reținut, schimbul de idei a încolțit pe un teren fertil. Dovada : in bilanțul anului 1979, s-a consemnat că producția netă a întreprinderii s-a realizat in proporție de 103,2 la sută, cheltuielile la 1003 de lei producție marfă s-au redus cu circa 1 la sută, în timp ce planul anual de beneficii a fost depășit cu 3,5 la...

LA  „TRACTORUL“ DIN BRAȘOV CALCULATORUL URMĂREȘTE ÎNTREAGA  ACTIVITATE  A UZINEI  In producție au fost introduse calculatoare cu destinații precise legate de procesele specifice ale producției din diverse întreprinderi. Astfel la Complexul siderurgic Galați sînt în funcțiune calculatoare numerice sau analogice care au ca principală misiune conducerea procesului tehnologic. La Combinatul siderurgic Hunedoara funcționează de mai mulți ani un calculator care are ca „sarcini" prelucrarea informațiilor economice din cadrul combinatului și optimizarea diferitelor faze ale procesului de producție. In mod analog la uzina „Tractorul" din Brașov un calculator electronic execută prelucrarea informațiilor privind întreaga activitate a uzinei, programarea operativă a producției, gestiunea economică a întreprinderii, adică operațiile privind salariile, stocurile, livrările etc. Rînd pe rînd instituțiile noastre economice își procură calculatoare organizîndu-și centre de calcul în...

Fabrica PREFA Brasov in anii 2000, inainte de demolare. Sursa foto: Bing Maps Intreprinderea de prefabricate din Brașov a izvorît din necesitatea de a da o orientare nouă modului de a se construi, corespunzătoare ritmului impus de cerințele dezvoltării economiei socialiste în plin avînt. Metodele tradiționale de lucru folosite în trecut nu mai erau considerate corespunzătoare. Constructorii trebuiau să aplice metode noi, care să permită micșorarea timpului de execuție, să reducă activitatea sezonieră, să reducă consumul de materiale deficitare, să mărească productivitatea muncii, să ducă la îmbunătățirea calității și să reducă prețul de cost al lucrărilor. Singura rezolvare eficientă a acestor probleme era industrializarea construcțiilor, iar una din căile importante de realizare a acesteia, folosirea elementelor de construcții prefabricate executate în serie, în fabrici specializate în acest scop.  ISTORICUL FABRICII ILE PREFABRICATE DIN BRAȘOV Ca urmare a memoriului prezentat de ...

2009 . Intrarea in fabrica TINO de pe strada Avram Iancu nr.66. Sursa foto: Google Street View Istoria fabricii începe în 1862 ca atelier de pielărie și tăbăcărie al familiei Scherg . Din 1880 îsi stabileste sediul si atelierele de productie în strada Avram Iancu nr. 66 unde incepe producerea de încălțări pentru copii, sub eticheta Scherg Bârsa. În 1898, era deja autentificată marca. Din 1924 fabrica îsi largeste profilul de activitate, incluzând si productia de talpa, fiind înscrisa ca Societate Anonima pe actiuni ''FRAŢII MIES'' . În 1946, a fost inventat și brevetat aici un sistem de confecție flexibil unic în țară. Puteai îndoi talpa oricât doreai, era ca un elastic.  La 11 iunie 1948, prin actul de nationalizare, fabrica Fratii Mies devine Intreprinderea Industriala de stat ''AURORA'' Brasov. În 1951, întreprinderea este reorganizata sub denumirea Fabrica de Piele si Încaltaminte ''TIMPURI NOI'' Brasov , având în componenta trei unit...