1 iulie 1950 - Se infiinteaza Intreprinderea Mecanica Brasov

Hala de productie a Intreprinderii Mecanice Brasov. Imagine imbunatatita cu AI. Sursa foto: Revista Economica, ed. 27 iunie 1980

O poveste despre o întreprindere care a ajuns să aibă peste 5.500 de angajați și să fabrice de la jante și centuri de siguranță pentru automobile și tractoare până la mobilier metalic, articole din mase plastice și echipamente pentru zootehnie. După 1990, însă, numele Întreprinderii Mecanice Brașov a dispărut, iar societatea succesoare, Metaloplast SA, a fost în cele din urmă radiată.

În arhivele revistei Astra se păstrează două mărturii interesante despre una dintre marile întreprinderi industriale ale Brașovului comunist: Întreprinderea Mecanică Brașov. Primul articol, publicat în Astra în 1980, prezenta întreprinderea la împlinirea a trei decenii de existență și o caracteriza prin cifra impresionantă de peste 8.000 de produse fabricate. Cel de-al doilea, apărut în 1989, descria transformările prin care trecuse unitatea și diversitatea producției sale.

Dincolo de limbajul puternic propagandistic al epocii, cele două articole oferă astăzi informații prețioase despre dimensiunea și profilul industrial al întreprinderii.

În 1980, revista Astra publica un amplu material dedicat Întreprinderii Mecanice Brașov, cu prilejul împlinirii a 30 de ani de existență.

Articolul este foarte clar: întreprinderea a fost înființată la 1 iulie 1950, „ca industrie locală”, fiind subordonată Comitetului Provizoriu al comunei urbane Brașov. 

O întreprindere născută din ateliere și ajunsă în marile industrii ale țării

Dacă 1950 este anul nașterii, 1977 este anul reorganizării majore.

În acel an, statul reorganizează industria locală. Decretul nr. 220 din 14 iulie 1977 stabilea desființarea unor structuri de industrie locală și reorganizarea lor în întreprinderi integrate în noile structuri industriale.

Pentru Brașov, documentul oficial este esențial: pe structura Întreprinderii de Industrie Locală „Metalochim” Brașov se organiza Întreprinderea Mecanică Brașov, subordonată Centralei industriale de tractoare și mașini agricole Brașov.

Reorganizarea intra în vigoare la 1 septembrie 1977.

Potrivit articolului din Astra din 1989, forma în care era cunoscută atunci Întreprinderea Mecanică Brașov se constituise în 1977, prin comasarea unor unități ale fostelor întreprinderi de industrie locală din județele Brașov și Covasna, cu profil metalurgic și chimic. Noua întreprindere avea peste 50 de ateliere, răspândite în șapte localități: Brașov, Codlea, Făgăraș, Baraolt, Întorsura Buzăului, Târgu Secuiesc și Rupea.

În primele decenii, profilul era extrem de divers: articole de menaj din sârmă, componente auto, produse chimice, articole tehnice și chiar planoare și motoplanoare.

În perioada 1978–1985, au fost construite hale noi la Brașov, Făgăraș, Târgu Secuiesc și Rupea, iar întreprinderea a primit utilaje moderne pentru acea perioadă. Scopul era creșterea nivelului tehnic, introducerea unor produse noi și reducerea numărului de unități mici și dispersate.

Peste 5.500 de oameni și o producție extrem de diversă

La sfârșitul anilor '80, Întreprinderea Mecanică Brașov avea peste 5.500 de angajați, iar peste 40% dintre muncitori erau tineri. Era, așadar, una dintre comunitățile muncitorești importante ale orașului și ale județului.

În 1988, valoarea producției-marfă era prezentată în articolul Astra la 980 de milioane de lei, față de 706 milioane în 1978. Tot în 1988, întreprinderea raporta un beneficiu de 118 milioane de lei. Cifrele trebuie privite, evident, în contextul economiei planificate și al metodologiei economice a vremii, dar ele ilustrează dimensiunea pe care o atinsese fabrica.

Iar lista produselor este poate cea mai spectaculoasă parte a poveștii.

Pentru industria auto și de tractoare

La Brașov se fabricau:

• centuri de siguranță auto, inclusiv modele cu două și trei puncte de fixare;
• centuri cu retractor;
• scaune pentru autocamioane și tractoare;
• cușete;
• tapițerii și căptușeli pentru cabine;
• jante pentru tractoare și mașini agricole;
• rezervoare de carburant;
• componente și subansamble;
• ventile și căpăcele pentru valve auto;
• racorduri de furtun;
• elemente pentru pompe de injecție;
• rulmenți de tip agricol.

În 1989, revista relata că întreprinderea expediase prima mie de centuri de siguranță auto cu retractor, produs care până atunci era importat, obiectivul declarat fiind eliminarea importurilor pentru acest reper.

La Târgu Secuiesc se realizau piese și subansamble pentru tractoare și autocamioane, la Rupea rezervoare de carburant și mașini pentru curățarea și sortarea semințelor, iar la Făgăraș se produceau furtunuri de presiune, radiatoare de ulei și instalații de încălzire pentru tractoare.

De la jante și centuri la cărucioare, mobilier și articole de menaj

Diversitatea producției era însă mult mai mare.

Sursa foto: Revista Economica,
ed. 27 iunie 1980

Catalogul prezentat în articolul din Astra cuprindea cărucioare de transport cu două, trei și patru roți, cărucioare pentru transport paletizat și palete, paturi simple și suprapuse din țeavă, apărători pentru sobe, etajere, dulapuri pentru alimente, suporturi, cuiere, mânere și butoane pentru mobilă.

Se fabricau chiar și produse aparent banale, dar care astăzi oferă o imagine foarte bună asupra economiei industriale de atunci: greble pentru horticultură, colivii pentru păsări, portbureți, săpunieri și diverse articole pentru gospodărie.

Un loc aparte îl ocupau produsele din mase plastice. Întreprinderea fabrica cleme pentru rufe, seturi pentru pomul de iarnă, dopuri, ghivece, veselă, pahare, farfurii, coșuri de pâine și solnițe.

Mai neobișnuite pentru cititorul de astăzi sunt adăpătorile pentru păsări, proiectate astfel încât să reducă risipa de apă, precum și cuștile pentru iepuri, nurci și nutrii, produse care anterior erau importate.

Și lucrări pentru Brașovul pe care îl vedem astăzi

Întreprinderea nu producea doar pentru industria auto sau pentru magazine.

Din documentele prezentate de contabilul-șef al întreprinderii în articolul Astra aflăm că oamenii de la Întreprinderea Mecanică Brașov executaseră și lucrări care au rămas în infrastructura orașului.

Printre acestea erau menționate grinzile cu zăbrele și scara ovală în spirală de la Teatrul Dramatic Brașov, tâmplărie metalică pentru Casa de Cultură din Victoria și pentru blocuri de locuințe, scaune și aplice pentru cinematograful Patria, lucrări la noua aripă a Hotelului Carpați, lucrări de lăcătușerie la Gara Brașov și metaloplastie în holul Hotelului Carpați. Întreprinderea realizase inclusiv cazane mari pentru export și mânere și balamale pentru ușile Casei Scânteii din București.

O fabrică ce încerca să se modernizeze

Sursa foro: revista Transilvania
ed. 1 decembrie 1984

Articolul din 1989 surprinde și preocuparea pentru automatizarea producției. Se vorbea despre modernizarea liniilor de fabricație a roților pentru tractoare și mașini agricole, robotizarea unor operații, automatizarea liniilor de acoperiri galvanice și modernizarea fluxurilor pentru scaune, centuri de siguranță și rezervoare.

Secția de proiectare concepuse și realizase un robot pentru linia de fabricare a jantelor, revista subliniind că întreprinderea era singura producătoare de acest tip din țară. Tot prin forțe proprii fuseseră realizate aparate de sudură în mediu protector și standuri pentru testarea centurilor de siguranță.

Într-o fotografie publicată în materialul din 1980 se vede una dintre zonele de producție, iar pagina este însoțită de imagini cu produse de uz zootehnic și cu activitatea muncitorilor. Articolul de atunci sintetiza amploarea activității printr-o formulă memorabilă: 30 de ani de existență și peste 8.000 de produse.

Ce s-a întâmplat după 1990?

Aici povestea devine una dintre cele tipice pentru marile întreprinderi industriale brașovene.

După Revoluție, Întreprinderea Mecanică Brașov a fost reorganizată, iar în 1991 a apărut Metaloplast SA, cu sediul pe strada Ecaterina Teodoroiu nr. 38. În Monitorul Oficial din 1991, Metaloplast este prezentată explicit ca societatea rezultată din fosta Întreprindere Mecanică Brașov, având ca obiect producerea și comercializarea de componente și ansamble pentru automobile, autovehicule, tractoare și mașini agricole, precum și bunuri de larg consum.

Metaloplast a continuat o perioadă activitatea industrială. În 1999, conducerea societății declara că peste 80% dintre produsele vechi fuseseră regândite și că firma încerca să-și găsească noi piețe.

Dar tranziția către economia de piață nu a fost una ușoară. În 2002, Metaloplast acumulase datorii foarte mari la bugetul de stat, iar situația financiară a societății s-a deteriorat.

Un document oficial din 2007 încă menționa Metaloplast SA, cu CUI 1107006, ca societate din Brașov.

De la Metaloplast la halele unei alte companii

Un moment important a venit în 2006, când compania brașoveană Ramoss a cumpărat integral activele fostei Metaloplast SA, investiția fiind prezentată de companie ca fiind de 6,2 milioane de euro. Pe platforma fostei întreprinderi au fost ulterior dezvoltate activități de prelucrare a metalelor, inclusiv producție de piese și ansamble cu utilaje CNC.

Astăzi, Metaloplast SA nu mai există ca societate comercială activă. Baza de date Termene.ro indică firma ca fiind radiată, cu sediul istoric pe strada Ecaterina Teodoroiu nr. 38. 

Surse info: revista Astra, materialele „Întreprinderea Mecanică Brașov – De la mici ateliere meșteșugărești la o producție industrială modernă!” și „Întreprinderea Mecanică Brașov”, 1980/1989; Monitorul Oficial; arhive și informații publice despre Metaloplast și Ramoss.