Cronica Brasovului

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, românii din Brașov au desfășurat o amplă acțiune de afirmare națională și culturală, concretizată în lupta pentru înființarea unei tipografii proprii. Această inițiativă s-a conturat în contextul Revoluției de la 1848, care a contribuit decisiv la dezvoltarea conștiinței naționale și la dorința românilor de a-și consolida instituțiile culturale. Printre personalitățile marcante implicate în susținerea acestui proiect s-au numărat Andrei Șaguna și George Barițiu, alături de alți intelectuali și lideri ai comunității românești. Aceștia au înțeles că tiparul reprezenta un instrument fundamental pentru educație, cultură și afirmare națională. În lipsa unei tipografii proprii, românii depindeau de tipografiile altor comunități, ceea ce limita răspândirea cărților și publicațiilor în limba română. Inițiativa înființării tipografiei a presupus mobilizarea comunității românești prin colecte de fonduri și demersuri administrative. Cu toate acestea, au...

Libraria Ciurcu, in anul 1900 Intreprinderea editorială a Ciurculeștilor, pornită sub deviza „Știință și progres“ , s-a bucurat de o existență îndelungată, funcționînd de-a lungul a peste 70 de ani . Bogata ei activitate a fost însă prea puțin menționată în cercetările noastre de istoria culturii. De aceea considerăm necesar a reaminti cîteva momente din viața acestei case editoriale, care, după cum vom vedea, a avut o contribuție meritorie la formarea unității spirituale a poporului nostru.  Librăria Ciurcu a luat ființă la Brașov, în anul 1880, din inițiativa fraților Nicolae și loan Ciurcu , nepoți ai lui Zaharia Carcalechi, „ferlegherul“ cărților românești la „crăiasca tipografie“ din Buda (1815-1830). Pășind pe urmele bunicului lor, frații Ciurcu, pe lângă o realizare comercială, nu întotdeauna rentabilă, au înfăptuit o operă importantă de culturalizare, punînd la îndemîna clienților ediții ieftine, care au circulat larg în toate ținuturile locuite de români.  Nicolae Ciu...

Diligenta postala a brasoveanului Franz Kerner 12/24 februarie 1847 - Brașoveanul Franz Kerner solicită aprobare pentru înființarea unui serviciu de diligențecare să lege Țara Românească de Apusul Europei.  „Către Cinstita K. K. Agenție. Jos-iscălitul, proprietarul așezămintului de grabnică călătorie din Brașov, unit fiind cu acela din Sibiu. Pesta la Arad, a chibzuit a întinde această întreprindere cu a sa cheltuială pînă la București, întocmind o trăsură pentru șase persoane, care, o dată pe săptămînă, în zilele hotărîte, să se pornească din Brașov la București și asemenea să se întoarcă iarăși înapoi. Plin de nădejde că înalta Stăpînire a acestui Principat va binevoi a da și din parte-i oarecare sprijinire, la o asemneea întreprindere care va mijloci o mai grabnică comunicare între Valahia și anume, între București, cu Transilvania, Ungaria și de aici cu Viena și cu celelalte țări apusene , prin care urmează a să folosi cinstiții calatori îndeobște, ca și mai cu deosebire călă...

​ 1 mai 1945. Grup de muncitori de la fabrica "Barsana" pozind, inainte sau după defilare, lingă vila Kocsis, aflată pe Calea București, lângă Spitalul Județean de azi. Clădirea există și în prezent, fiind Centrul Medical Hiperdia. Sursa foto: Muzeul Casa Muresenilor Brașovul, parte a Imperiului Austro-Ungar la acea vreme, a participat, in 1 mai 1890, la prima celebrare internațională a Zilei Muncii. Muncitorii brașoveni, în special din industria tipografică și metalurgică, au organizat adunări și mitinguri, cerând drepturi sociale precum ziua de muncă de 8 ore.   Ziua de 1 Mai a fost instituită ca zi internațională a muncitorilor, în urma Congresului Internaționalei Socialiste din 1889 de la Paris. În 1 mai 1890, muncitorii din mai multe orașe românești, inclusiv București, Iași, Galați și Brăila, au organizat demonstrații și mitinguri pentru a cere drepturi sociale, inclusiv ziua de muncă de 8 ore. Deși manifestațiile erau inițial de inspirație socialistă, regimuri...

Patinoarul Reuniunii de Patinaj. Inceputul secolului XX. Sursa foto: Arhivele Nationale Brasov 19 ianuarie 1896 marchează deschiderea festivă a „Casei Reuniunii” de patinaj, sărbătorită cu o inedită „petrecere costumată” pe gheață. De atunci, clădirea Olimpia și-a păstrat farmecul de altădată, rămânând aproape neschimbată și păstrând vie legătura cu trecutul orașului nostru. Din 22 martie 2024, clădirea găzduiește Muzeul Sportului și Turismului Montan - Olimpia. Apel la subscriptie de actiuni pentru construirea cladirii Reuniunii de patinaj. Sursa: Gazeta Transilvaniei, ed 6.10.1894 Societatea de Patinaj a fost fondată în 14 martie 1880 , de saşii braşoveni, la iniţiativa avocatului Karl Adam. La 29 martie 1894, Adunarea Generală a hotărât construirea unui sediu pentru Societate , după planurile arhitectului Paul Brang. Pe 13 noiembrie 1894 a fost pusă piatra de temelie , iar în toamna anului următor construcţia a fost terminată. Primul patinoar amenajat a fost inaugurat pe 22 ianuarie...

 CRONO STIRI Gazeta Transilvaniei, 1882-08-25 / nr. 98 Apaducte, canalisatiune , regulare de latrine, care orasiu alu Transilvaniei le possede ? Nici unulu! Gazeta Transilvaniei, 1886-04-06 / nr. 79 Pentru înlăturarea relelor din punctul de vedere al poliţiei sanitare ce se află în suburbii, a luat căpitănia oraşului deja în anul trecut disposiţiunea, ca în toate suburbiile să se construeze latrine , şi singuraticele vecinătăţi se poarte grijă de căratură gunoiului ca şi inăuntrul oraşului. Gazeta Transilvaniei, 1890-08-04 / nr. 175 După raportul medicilor orăşenesci şi al organului poliţienesc s’a constatat în general în casele particularilor, atât în cetate, cât şi în suburbii, curăţenie corespundetóre cerinţelor sanitare. Numai în birturi şi hanuri şi în astfel de curţi, unde sunt castare pentru gunoiu, s’au făcut unele observări nefavorabile. In alte curţi particulare s’a observat că latrinele sunt prea pline şi e necurăţenie din causa vărsărei apei murdare şi aruncăr...

dr.  Liviu Câmpeanu Liviu Câmpeanu (născut 8 februarie 1889, comuna Subcetate (Varviz), județul Harghita – mort 1948), a fost fiu al protopopului Ilie Câmpeanu, de loc din părţile Reghinului, ce a avut în familia sa ascendenţi iluştri, distinşi în timpul răscoalei lui Francisc Rakoczi al II-lea şi participanţi la revoluţia de la 1848. Strămoşii săi au îmbrăţişat preoţia şi învăţământul. Tot din familia tatălui se trăgea şi Veronica Micle. După terminarea şcolii primare, Liviu Câmpeanu a urmat liceul catolic din Brașov, în 1906 devenind chiar secretar al Societății de lectură a liceului. Doi ani mai târziu, la absolvirea liceului, a obţinut calificativul ,,foarte bine”, fiind primul pe liceu.   În 1909 a absolvit ca şef de promoţie şcoala de ofiţeri de rezervă de infanterie din Trento-Tirol . În acelaşi an s-a înscris la Facultatea de medicină din Budapesta , iar în 1911 a devenit preparator extrabugetar al Institutului de anatomie din oraş. Şi-a continuat studiile medicale la...