CRONO STIRI despre canalizarea Brasovului

 CRONO STIRI

Gazeta Transilvaniei, 1882-08-25 / nr. 98

Apaducte, canalisatiune, regulare de latrine, care orasiu alu Transilvaniei le possede ? Nici unulu!

Gazeta Transilvaniei, 1886-04-06 / nr. 79

Pentru înlăturarea relelor din punctul de vedere al poliţiei sanitare ce se află în suburbii, a luat căpitănia oraşului deja în anul trecut disposiţiunea, ca în toate suburbiile să se construeze latrine, şi singuraticele vecinătăţi se poarte grijă de căratură gunoiului ca şi inăuntrul oraşului.

Gazeta Transilvaniei, 1890-08-04 / nr. 175

După raportul medicilor orăşenesci şi al organului poliţienesc s’a constatat în general în casele particularilor, atât în cetate, cât şi în suburbii, curăţenie corespundetóre cerinţelor sanitare. Numai în birturi şi hanuri şi în astfel de curţi, unde sunt castare pentru gunoiu, s’au făcut unele observări nefavorabile. In alte curţi particulare s’a observat că latrinele sunt prea pline şi e necurăţenie din causa vărsărei apei murdare şi aruncărei gunoiului măturat prin curte. In Scheiu lipsesc la mai multe case latrinele şi murdăria de pe stradele secundare n’a fostă depărtată.

Gazeta Transilvaniei, 1892-07-29 / nr. 167

Din incidentul isbucnirei colerei în Rusia, pot eventualmente să se ivescă și pentru patria nostră, şi în special şi pentru oraşul nostru pericole. Pentru delăturarea ivirei colerei, respective pentru împiedecarea estinderei ei, se dispune din partea subscrisei autorităţi următorele măsuri poliţiane sanitare spre stricta observare. In fiecare hotel şi ospătărie are de a se esecuta o fundamentală curăţire a latrinelor, înainte de curăţire ruse, are să se desinfecteze fiecare latrină cu vitriol de fier şi acidii carbolic. Tot aceeaşi procedură este de a se urma şi în localităţi mai mici şi case private. Grămădirea rămăşiţelor din bucătărie, a gunoiului şi a altora necurăţenii, care participă la infectarea aerului, este interzisă atâta în hoteluri şi ospătării, câta şi în case private. Vărsarea apei de spălat are loc numai în canaluri publice. In curţi, unde sunt ciubăre puse pentru conservarea urinului, are de a se presăra împrejurimea asterofeliu de ciubăre, în o estindere de 0,5 metru, cu var de gaz şi fiecare ciubăr are de a se goli după fiecare 48 de ore.

Gazeta Transilvaniei, 1904-09-05 / nr. 197

Canalizarea oraşului Braşov, o cestiune care de 15 ani preocupă edilitatea comunală, a venit din nou la ordinea zilei în şedinţa de la 15 Septemvrie a representanţei comunale. D-l senator Schnell, în calitatea sa de referent, a espus întreg istoricul cestiunei, or magistratul a făcut propunerea a se canaliza odată cu cetatea şi Blumena, o parte din Scheia şi strada lungă. Magistratul cere acordarea sumei de 334.900 coroane. Comitetul permanent a modificat propunerea magistratului reducând reţeaua stabilită de magistrat. După o discuţiune care a durat 3 ore, adunarea a primit unanim propunerea magistratului, ca basă a desbaterei speciale. In desbaterea specială s’au făcut unele modificări neînsemnate. Totodată s’au delegat inginerul şef Nekolny, referentul Schnell, şi medicul şef al comitatului Branovaczky, ca se studieze la faţa locului canalisările mai multor oraşe mari, or magistratul a fost însărcinat să presente un proiect asupra cestiunei, dacă din punct de vedere financiar și economic este posibilă împreunarea obligătore a latrinelor cu canalisarea. Intreaga lucrare va costa 1.122.200 coroane.

Gazeta Transilvaniei, 1905-03-12 / nr. 57

Canalisarea oraşului Braşov. (De la comună.) 

In adunarea representanţei comunale a oraşului Braşov ţinută la 22 Martie sub preşedinţa d-lui primar Hiemesch, a venit la ordinea zilei cestiunea canalisării oraşului. Substratul discuţiunei a fost decisiunea definitivă a vicespanului ca for prim în afaceri hidrotechnice şi propunerile magistratului referitoare la canalisare. Referentul d-l Alfred Schnell, consilier, a raportat despre decisiunea d-lui vicespan în care se acordă concesiunea, sub condiţiunea de a se face receptaculele necesare pentru adunarea apelor de canal înainte de a fi conduse aceste ape în părăul Ghimbavului. 

Descrierea technică a stabilimentelor, ce vor trebui executate, se face de către inginerul oraşului d-l Nekolny. Reţeaua de canalizare va cuprinde cele două străzi principale din Şchei, (strada Prundului şi a Caterinei), Cetatea, Blumăna, livada poştei, or din Braşovulvechiu Strada Lungă şi Strada de Lături. 

Referentul comunică, că după socotelile făcute, prin introducerea canalisaţiunei, comuna va face la curăţirea străzilor, canalelor etc. o economie de 60.000 coroane pe an. Canalisaţiunea va fi obligătore pentru murdării şi pentru apa de ploie, însă pentru fecalii nu, fiinndcă obligativitatea anexării în reţeua canalisării şi a fecaliilor, ar involua pentru mulţi proprietari de case greutăţi insuportabile 

Proprietarii de case, cari vor cere se fie luaţi în reţea, în termen de 3 ani nu vor plăti nimica pentru anexare, or ceilalţi cari nu se vor decide în acest termen, vor plăti 5%. 

Propunerile magistratului se pot resuma în următorele: Se se ia la cunoscinţă decisiunea vicespanului. Comuna se autorizeze magistratul a uza de dreptul de expropriare faţă cu Salmen şi soţia pentru locul destinat receptaculelor (grupelor), banii pentru aceasta să se depună, or experților să li se plăteasca cheltuelile lichidate prin judecată în suma de 239 cor. 60 bani. 

Oficiul de inginerie să se însărcineze a executa planurile definitive pentru canalizarea locului de târg de sub strajă și a presenta devisul, având în vedere schimbările decise unei definitive, după care apoi magistratul va elabora planul financiar şi îl va presenta representanţei. Magistratul să fie autorizat a elabora un statut de canalisare şi cu privire la executarea canalisării în interiorul pământurilor private şi cu privire la ataşarea acestor pământuri la canalurile de stradă. 

Comuna se enunţe, că menţine decisiunea sa anterioara dela 18 Martie 1903 (aprobată de ministeriul de interne), în care s’a declarat obligatore canalisarea pentru derivarea apelor de întrebuinţare, murdărie şi cele meteorice, ori pentru fecalii, relativ la latrinele existente, canalisarea să fie facultativă şi numai pentru nouele zidiri şi adaptări obligatore. 

Fiind acum canalisarea aprobată, comuna se reasumeze decisiunea dela 18 Martie 1903, în care s’a enunţat, că cheltuielile proiectului lui Robert Wünsch (Kertsch) în suma de 10.000 coroane să nu se achite, decât la începutul lucrărilor. Fața cu acesta, să se facă un nou proiect în sensul, că acestă sumă să se plătescă acuma. 

Comitetul permanent a făcut propunerea suplementară, ca d-l vicespan să fie pus în cunoscinţă, că d-l Cristian Kertsch a lucrat numai planurile pentru Şchei şi cetate în calitate de particular, or restul a fost făcut parte de dânsul în calitate de şef al oficiului de edilitate, parte de actualul prim-inginer I. Nekolny. 

Discuţiunea ce s’a deschis acum, a fost forte viuă şi s’au relevat cu deosebire unele obiecţiuni relativ la basinurile de oprire. După ce inginerul expune necesitatea acestor basinuri, preşedintele declară, că cu privire la cestiunea aceasta se vor dobândi experienţele necesare cu ocasiunea unei călătorii de studii, in privinţa consideraţiunilor higienice, ce stau în legătură cu basmele acestea, atât primarul cât şi inginerul şef al comunei fac declaraţiuni liniştitore. 

In privinţa Ciocracului şi a celorlalte străzi, cari sunt în afară de periferia canalisaţiunei, primarul declară ca în viitor consideraţiunile higienice vor fi observate cu mai mare rigoare la curăţirea străzilor, or canalisaţiunea se va face aşa ca şi Ciocracul şi celelalte strade să potă fi anexate canalisaţiunei în orice timp. Tot la chestiunea Ciocracului, ia cuvântul şi referentul A. Schnell, invocând exemplul oraşului Clusin, unde peste 3000 case nu sunt cuprinse în reionul canalisaţiunei. Incheiându-se discuţia generală, propunerea magistratului a fost primită ca basă pentru desbaterea specială.

Luând în considerare, că tot s’a urcat in preţ, consiliul orăşenesc a ridicattaxa după cureţirea latrinelorş. a. dupăfiecare butoiu la 5 cor. Urcarea aceasta întră îndată in vigoare, despre care se încunoştiinţează interesaţii. Braşov, în 2.Iulie 1919. 

Gazeta Transilvaniei, 1908-04-09 / nr. 80

Closetul »Transilvania« — o invenţiune salutară. 

Mechanica s’a ocupat în diferiterânduri cu ideia de a construi closetescutite contra îngheţului şi s’au şi inventatmai multe construcţiuni patentate pe acestteren. Cele mai multe construcţiuni defelul acesta au însă un mechanism foarte complicat, încât procurarea unor astfel de closetee împreunată cu multe cheltueli. Afară de aceasta, unele din construcţiunile de până acum, recer ca pe timpul îngheţului, să fie aşezate în interiorul unor localităţi scutite de frig. 

Closetul, scutit contra îngheţului, inventat de d-l E. Precupdin Braşov, care şi-a câştigat patenta în cele mai multe state, are următoarele avantagii: 

Closetul acesta poate fi instalat înlocuri, cari sunt expuse celui mai aspru frig. Mechanismul e atât de simplu, încât recerere foarte puţine cheltueli. Closetele deja existente, de orice construcţie, pot fi transformate prin aplicarea unor puţine părţi constitutive, în closete scutite contra îngheţului. 

Principiul construcţiunei closetului »Transilvania« e următorul: înainte de folosinţă nu se află nici în tubul de scurgere nici în rezervoar şi nici în scoica closetului apă, astfel că posibilitatea, ca în una din părţile amintite apa să îngheţe. Deabea la folosirea closetului apa este adusă printr’un mechanism simplu automatic, prin tubul de scurgereîn rezervoir. In același timp se închide ventilul de scurgere al rezervoarului. 

Conductul se află la o adâncime de 1.50 m. sub pământ, prin urmare la o astfel de adâncime care nu e expusă îngheţului. La folosirea closetului, rezervoarul se umple astfel, că mechanismul automat regulează cantitatea apei afluente. După folosire, mechanismul produce efectul contrar, astfel că scurgerea apei din conduct se opreşte, iar ventilul de închidere a rezervoriului sedeschide. 

In momentul acesta, apa adunată trece in scoica closetului şi de acolo în canal. Prin urmare se iveşte iarăşi raportul ca înainte de folosirea closetului. Dacă luăm în considerare, că closetele, fără părţile aceste mechanice cari le scutesc contra frigului, recer iarna cheltueli necontenite, fiind în căzut, când nu se află în locuri scutite, necontenit expuse înghețului, mai departe dacă luăm în considerare, că construirea unor astfel de closete în locuri scutite, e împreunată cu multe cheltueli, căci camere sau alte locuri, pe cari le-am folosit până acum spre alte scopuri, trebue în mod corespunzător transformate, ba trebue din nou zidite, neasistând până acum — invenţia closetelor scutite contra îngheţului, nu poate fi destul apreciată, din contră poate fi numai dorită de proprietarii de case, deoarece closetele aceste se pot construi şi în closetele esistente, căci din descrierea de mai sus reiese destul de lămurit, că o îngheţare a apei este imposibilă.

Gazeta Transilvaniei, 1925-03-08 / nr. 26

Pentru păstrarea curăţeniei Prefectura poliţiei oraşului Braşov a luat următoarele dispoziţiuni: 1. Este interzis cu desăvârşire persoanelor atât ziua cât şi noaptea de a urma sau de aface orice alte necurăţenii pe trotuare, pe străzi sau pe pereţii caselor ori în locuri virane. Pentru necesităţile corporale se poate uza de latrina unui restaurant sau cafenea din apropiere ori de latrinele publice şi nicidecum pe trotuare sau colţuri de clădiri.

Gazeta Transilvaniei, 1928-06-15 / nr. 62

Cătră Onor. Primăria oraşului Braşov. 

Braşovul nostru a fost ridicat cu sau fără voia lui la rangul de staţiune climaterică. Chiar însă de n’ar fi obţinut acest titlu, n’ar trebui să se mai tolereze de loc următoarele anacronisme anti igienice, pe cari sunt silit să le înşir şi pe această cale, căci diferite şi numeroase intervenţii personale n’au dus la nici un rezultat. 

• a) Măturarea străzilor înainte de a se stropi cu apă. 
• b) Latrine vechi cu gropi şi butoaie în străzile canalizate. 
• c) Străzi ca de ex. Podul Grid, Cacova de jos pe cari nu vezi cu lunile nici un măturător, şi pe cari (ca pe strada deunire între Cacova de jos şi P.Grid) a crescut buruiană mare şi sălbatecă ? Dar acele canaluri oribile, cari strecoară prin o gură înspăimântător de urâtă, din chiar zidul casei, în plină stradă toate lăturile unor gospodării murdare, par’că am fi în satul lui Cremene, fără primărie şi fără poliţie. Dr. M.

Gazeta Transilvaniei, 1929-03-15 / nr. 28

Pentru complectarea a 2 posturi vacante de picheţi (supraveghetori) pentru curăţirea străzilor şi latrinelor, publicăm concurs. Condiţiunile de admiteresunt : certificatul de absolvire a cel puţin 6 clase primare şi dovada că în urma activităţii din trecut concurentul poate fi apt pentru îndeplinirea serviciului şi supravegherea lucrătorilor. Retibutiunile sunt cele prevăzute în normele de salarizare. Solicitanţii vor adresa petiţiunile timbrate şi însoţite de documentele precise în art. 7 din Regulamentul asupra legei statutului funcționarilor publici, până la 28 Martie a. c acestei Primării. Brașov, la 8 Martie 1929.

Gazeta Transilvaniei, 1930-02-12 / nr. 16

Ordonanţă Noi 

Preşedintele Comisiei Interimare a Municpiulii Braşov Ordonă : 

1. Toate casele din strazile necanalizate, care au closete englezeşti cu clătire cu apă, sunt obligate a construi privăzi simple cu haznale de beton impermeabile până la terminul de 15 Maiu 1930. Intrebuintarea closetelor englezeşti începând dela această dată este cu desăvâşire interzisă. Se exceptează acele case cari sunt prevăzute cu puţuri cu fund perdut fără nici o conductă de esire şi în cari nivelul apelor murdare este cel puţin 3,00 sub nivelul solulu. 

2. La toate casele de sub pct 1 se vor suprima imediat curgerile de apă în stradă, sau în un canal deschis sau oriunde afară de canalul public din stradă şi de puturile amintite sub pcb 1, fie că aceste scurgeri sunt la suprafaţă, fie prin conducte de canal în pământ, dacă apele murdare provin exclusiv numai din closete, sau dacă sunt amestecate cu cele din closete.

3. Toate conductele de canal în pământ care conduc apele murdare a caselor amintite sub pct. 1 în stradă sau în un canel deschis (canalul Timiş, canalul Gaft) sau oriunde afară de caralul public din stradă sau puţurile amitite sub pct. 1, se vor suprima în temei de 5 zle de la publicarea ordonanţei. 

Sancţiuni. 

Contraveniile la dispoziţiunile acestei ordonanţe se vor pedepsi cu amenzi de 2000 Lei Afară de amenda la contravenţie la dispoziţiunile de sub pct 2 se va aplica sancţiunea inchiderei apei la robinetul — vană de stradă până atunci până când proprietarul respectiv nu a dovedit, că a luat toate măsurile provizorice necesare, ca apele din closete să nu mai curgă afară pe stradă, sau în canalul deschis Luarea la cunoştinţă a acestor măsuri din patea Primăriei nu scuteşte de obligatiunea executării lucrărlor cuprinse subpct. 1. In caz de neexecutare a lucrărilor cuprinse la pct. 1 şi 3, aceste se vor executa din oficiu pe spese proprietarului conform cu dispoziţiunle Legi Sanitare, sau casa se va evacua ca insalubră Braşov, la 5 Februaie 1930.

Gazeta Transilvaniei, 1933-03-19 / nr. 22

Publicaţiune de licitaţie

Pentru darea în întreprindere a curăţirii latrinelor de pe teritoriul oraşului Braşov, pe timp de 3 ani, se va ţine în ziua de 5 Aprilie 1933 ora 11 a. m. la Primăria Braşov o licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbrate în conformitate cu normele generale pentru ţinerea licitaţiilor publicate în Monitorul Oficial Nr. 127-1931 Garanţia provizorie este 5 la sută din arenda oferită. Condiţiunile detailate se pot vedea la serviciul întreprinderilor comunale ale Primăriei, Brașov, la 13 Martie 1933.