Cronica Brasovului

30 noiembrie 1930. "Locomotiva" Paramount in fata cinematografului "Astra" din Brasov. Sursa foto: Culturalia / Muzeul Casa Mureșenilor Brașov In anii 1930, americanii de la "Paramount Pictures" au încercat să transforme Parisul într-un fel de „Hollywood european” . Compania de peste ocean a cumpărat și extins un complex de studio de film în zona Joinville-le-Pont (în apropiere de Paris) pentru a produce filme în multiple limbi (aproximativ 14, inclusiv in romana) atunci când cinematograful sonor devenea dominant.  Gazeta Transilvaniei, ed. 22 martie 1931 Primul film sonor produs aici in limba româna a fost „Parada Paramount” , o versiune românească a productiei "Paramount on Parade", un film sonor american din 1930 realizat ca un omagiu jubiliar pentru Paramount Pictures. Este un spectacol de tip revue/muzical cu numeroase scene, scheciuri și numere muzicale. Filmul a rulat si la cinematograful "Astra" din Brasov, incepind din 23 marti...

Sursa foto: Universul, ed. 15 mai 1935 La finalul anului 1933, "Gazeta Transilvaniei" anunta introducerea transportului in comun intre Brasov si Poiana Brasov: De la comisia climato-sportivă a Municipiului Braşov primim mai multe informaţii pentru amatorii sportului de iarnă la Braşov, începând de mâine Duminecă, 24 Decembrie 1933, Comisiunea Climatică-Sportivă Braşov, va pune în circulaţie un automobilşenilă, pentru a face curse de pasageri între Braşov şi Poiana Braşovului , cu următorul itinerar :  Plecarea din Piaţa Prundului ora 8 a. m. soseşte în Poiană ora 8.50.  Plecarea din Poiană ora 9 a.m. soseşte în Piaţa Prund ora 9,30.  Plecarea din Piaţa Prund ora10,30 soseşte în Poiană ora11,30.  Plecarea din Poiană ora 11,30 soseşte în Piaţa Prund ora 12.  Plecarea din Piaţa Prund ora13 soseşte în Poiană ora 13,50.  Plecarea din Poiană ora 14 soseşte în Piaţa Prund ora 14:30.  Şenila va face curse în fiecare zi de lucru şi sărbătoare, putând transporta...

1938 . Construirea actualului Colegiu National de Informatica Grigore Moisil.  2020 . Cladirea principala a  Colegiului Naţional de Informatică “Grigore Moisil” Colegiul Naţional de Informatică “Grigore Moisil” este o instituţie de învăţământ cu tradiţie în județul Braşov. Istoria sa începe în anul 1938 , când s-a ridicat primul corp de clădire , ce a găzduit Şcoala Primară nr. 3 , apoi Şcoala Elementară nr. 11, Şcoala Medie nr. 2, iar mai târziu Şcoala Medie nr. 6 "Ştefan Gheorghiu". Din anul 1960 şcoala beneficiază de un al doilea corp de clădire şi devine Şcoala Medie nr. 4, apoi Liceul de Cultură Generală nr. 4, pentru ca din 1972 să se introducă un nou profil, de ultima oră în acea perioadă, iar denumirea să se schimbe din nou în Liceul pentru Prelucrarea Automată a Datelor. Articol in Drum Nou, ed. 16 ianuarie 1974 În 1973, instituţia a devenit Liceul de Informatică . Deşi s-a păstrat profilul principal - informatica - şi cel de electronică pentru tehnică de calcul, ş...

Festivitatea de la Liceul "Andrei Saguna" In 5 ianuarie 1936, Braşovul a serbat 100 de ani de activitate a «Casinei române» locale. Casina română din Brașov a fost inițial o adunare a negustorilor brașoveni, fiind înființată în 1835. Treptat, adunarea a evoluat într-o instituție de cultură, care a adunat cei mai străluciți cărturari ai localității. În timp, organizații similare, purtând același nume, s-au deschis și în alte orașe din Transilvania și Banat: Timișoara (1868), Beiuș (1871), Oravița (1873), Caransebeș (1875), Șimleu Silvaniei (1903), etc. Inițial, negustorii brașoveni (români, greci, balcanici, armeni) se adunau în Casină pentru a discuta afaceri, a bea cafea, și a asculta bucăți din „Gazeta de Transilvania”, „Kronstädter Zeitung” sau „Curierul”, citite de către unul dintre ei considerat mai „cărturar”. Când sosea la Brașov un negustor din alte părți, acesta era introdus ca oaspete de către un membru al Casinei. Caracterul exclusivist al adunării a fost ulterior...

Imagine din ziarul "Adevarul", editia din 25 august 1935 In ziua de 22 august 1935, la Brasov a avut loc un tragic accident de muncă in urma căruia 6 persoane au murit iar alte 16 au fost ranite. Tragedia s-a intimplat pe un santier de pe platforma uzinei IAR, unde se construia un atelier nou. Ziarele vremii vorbesc de o initiativa nefericită a unor muncitori, care au decis să scoată cofrajele din jurul stilpilor de rezistenta inainte ca cimentul din structura lor să se intăreasca si, astfel, un stilp a cedat si tot plafonul clădirii s-a prăbusit peste 22 de persoane. Evenimentul a zguduit comunitatea brasoveană. La inmormintarea celor căzuti victime ale accidentului au participat peste 5000 de persoane. Cea mai detaliată prezentare a filmului evenimentului a apărut in ziarul Adevărul in editia din 25 august 1935: INCIDENTUL  Alături de vechile ateliere ale uzinei, lipit de marele hangar, se executa în antrepriza inginerului Gane, o serie de noui ateliere in beton armat. Deoa...

Virginia Thomas Virginia Thomas, născută în 1910, la Braşov, a fost cea de-a doisprezecea aviatoare româncă, brevetată în 1936, la Școala civilă de pilotaj „Mircea Cantacuzino”. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost pilot in celebra Escadrilă Albă care a salvat mii de soldati răniti pe front. "Tommy", cum era poreclită, a transportat 625 de răniți. In 27 septembrie 1941, ea si colegele ei de escadrilă au primit Ordinul „Virtutea Aeronautică” de război cu spade, clasa Crucea de aur „pentru că dela începutul campaniei, pe orice vreme și în orice condițiuni, de multe ori expuse la proiectilele inamice, au evacuat, pe calea aerului, răniții gravi din primele linii în zona interioară, salvând vieți scumpe. Activitatea lor s'a exercitat și în folosul aliaților noștri" În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România a fost singura dintre țările participante care a avut o escadrilă sanitară în exclusivitate cu femei-pilot. Deşi de origine modestă, Virgini...

Jean Calcianu la volanul masinii sale, inainte de plecarea in cursa Bucuresti - Brasov Una din cele mal palpitante dispute sportive ale automobiliștilor români dintre cele două războaie mondiale a fost aceea care avea drept mobil stabilirea recordului de viteză pe distanța București-Brașov. Primul care a atacat acest record, în ziua de 1 mai 1936 , cu un Chrysler Air-Flow , a fost aviatorul și polisportivul Alexandru Papană , avîndu-l la bord pe ziaristul Jenny Dumitrescu și pe cronometrorul Radu Costescu. Papană a plecat din Piața Victoriei la ora 13 și a ajuns la Brașov, în fața hotelului «Coroana», după o oră, 48 de minute, 46 secunde și 1/10 . Mașina sa, numită «Săgeata de argint» a atins pe alocuri 165 km pe oră (să nu uităm, era în 1936).  Interesul pentru cursă era atît de mare încît, pe timpul desfășurării ei, postul național de radio își întrerupea emisiunile, din zece în zece minute, pentru a ține la curent ascultătorii cu mersul tentativei.  După stabilirea acestui...

Deschiderea Cinematografului Corso de pe strada Vamii ( Muresenilor). Sursafoto: MyName:Brasov , Colectia Edmund Vass. Brasovenii care au trait in perioada comunista stiu de existenta cinematografului 'Popular", de pe actuala strada a Muresenilor. Primul cinematograf care a functionat in acel spatiu a fost deschis in 1925 si se numea "Capitol" . Imobilul unde a fost amenajat sala de cinema este intr-un fost Zwinger (spatiu liber intre incintele de ziduri, necesar miscarii libere a oamenilor aflati in aparare in cazul unui atac – in acest scop, exista o legislatie care interzicea construirea pe aceasta suprafata) de pe latura nordica a fortificatiilor orasului Corona, construite din sec. al XIV-lea până in prima jumatate a sec. al XVII-lea. Sala de cinema "Capitol" a functionat nu foarte mult timp, dupa care s-a inchis. In 1939, cladirea a fost preluata un bucurestean, care a redeschis cinematograful sub un nou nume: "Corso". In regimul comunist, c...