22 august 1935 - Accident de munca la IAR Brasov in urma caruia 6 persoane au murit iar alte 16 au fost ranite

Imagine din ziarul "Adevarul", editia din 25 august 1935

În ziua de 22 august 1935, la Brașov a avut loc un tragic accident de muncă, în urma căruia 6 persoane au murit, iar alte 16 au fost rănite. Tragedia s-a întâmplat pe un șantier de pe platforma uzinei IAR, unde se construia un atelier nou. Ziarele vremii vorbesc despre o inițiativă nefericită a unor muncitori, care au decis să scoată cofrajele din jurul stâlpilor de rezistență înainte ca cimentul din structura acestora să se întărească. Astfel, un stâlp a cedat, iar întregul plafon al clădirii s-a prăbușit peste 22 de persoane.

Evenimentul a zguduit comunitatea brașoveană. La înmormântarea celor care au căzut victime accidentului au participat peste 5.000 de persoane. Cea mai detaliată prezentare a desfășurării evenimentului a apărut în ziarul „Adevărul”, în ediția din 25 august 1935:

INCIDENTUL 

Alături de vechile ateliere ale uzinei, lipit de marele hangar, se executa în antrepriza inginerului Gane, o serie de noui ateliere in beton armat. Deoarece cofrajele in care se toarnă betonul au fost scoase înainte ca cimentul să se fi uscat si închegat, unul din stălpii din mijlocul clădirii s’a dărămat, antrenănd prăbusirea constructiei pe o întîndere de 1200 metri patrati. Din fericire în acea parte a clădirii lucrau numai 22 de lucrători, ceilalti, multi mai numeroși, lucrind la constructia atelierelor de alături, care au rămas intacte. Nenorocirea s’a produs pe la ora 11 dimineata. In linistea zilei s’a auzit deodată un zgomot asurzitor. Nimeni nu stia ce s’a intamplat. Imediat s ’a răspandit stirea, că noua constructie din beton armat s’a prăbusit. Sirenele fabricei au sunat imediat alarma. Lucrătorii si inginerii uzinei s’au repezit la locul nenorocirii. Schelăria care se inălta pină atunci semeată, nu mai era decit o masă de blocuri de beton, de fier si de sirmă  De dedesupt se auzeau gemete si strigăte disperate. Lucrătorii dela constructia alăturată, ingroziti, au fugit cat au putut, crezind că si clădirile in care se aflau ei se vor prăbusi. 

Nimeni dintre ingineri sau maistri n’ar fi dat ordinul să se scoată cofragele din jurul stâlpilor de beton. Lucrătorii afirmă că ar fi făcut aceasta din propria lor initiativă. Maistrul lucrător Iova, observând că se scot cofrajele, s’a repezit imediat spre muncitori si le-a strigat: „Stati, ce faceti? Nu se poate! Opriti-vă!” N’a apucat să termine fraza. In acel moment stâlpul principal se dărâmâ si antrenă prǎbusirea întregii clădiri. 

Arhitectul Gane incunostiintat de dezastru a alergat la fata locului. Nu-i venea sa creadă ochilor. S’a repezit pe locul constructiei. A privit în dreapta si în stânga. Peste tot numai ruine. A fost cuprins de un soc nervos. A luat-o la fugă. A întâlnit un cunoscut in cale. „Imposibil. Nu cred. Nu. Nu. Nu e adevrat. Spune-mi că nu e adevarat!“. 

INTERVENTIILE DE SALVARE

Toti lucratorii I. A. R. impreună cu pompierii si un batalion de soldati lucrează la scoaterea rănitilor si mortilor de sub dărămături. Aproape jumătate din populatia orasului s’a adunat pe cimpul din apropierea uzinei, privind cu groază la locul catastrofei. Femeile plăng, copiii tipă. In primul moment s’a răspăndit zvonul, că s’au prǎbusit atelierele uzinelor si că toti lucrătorii sunt prinsi dedesubt. Membrii familiilor lucrătorilor au alergat disperati spre uzină. A trebuit să fie aduse trupe numeroase care să oprească multimea să se apropie de locul sinistrului si să nu împiedice lucrările de salvare.

Blocurile de beton armat erau imposibil de urnit din loc. Sirma groasă de 7 milimetri turnată in mijiocul cimentului mentinea puternic legăturile intre blocuri. S’au cerut imediat ajutoare pompienlor. S’au adus repede târnacoape, ferestraie si foarfece de taiat sârmă. A inceput o muncă titanică. Ceasuri intregi dură până se sfărimă un bloc. Deseori târnăcopul lovea la cativa centimetri de gitul, de mina, sau de piciorul unui lucrător nenorocit, prins sub povara pietrei. Un lucrător mai în vârstă gemea sub greutatea unui bloc imens. Corpul ii era prins sub beton iar peste picioare ii căzuse o bârna de lemn. O ora s’a lucrat la sfârâmarea blocului de beton, pânâ ce batrânul a putut fi eliberat. 

Sursa: Epoca, ed. 24 august 1935

In primul moment nu se stia câti lucrători sunt prinsi dedesupt. Seful lucrătorilor, anume Lajos, care avea carnetul cu apelul nominal, dispăruse. Mai târziu i s’a gasit sapca sub un bloc. La câtiva metri mai departe a fost scos de sub sfărâmături, cadavrul său oribil desfigurat. Din buzunarul hainei i s’a scos carnetul cu numele lucrătorilor. Cea mai mare parte a rănitilor si a mortilor a fost găsită în partea de lângă stradă. Aci se afla o poartă prin care ieseau lucrătorii când părăseau lucrul. Cu o zi înainte însă, această iesire a fost închisă înăltându-se un zid de cărămizi, care suporta o parte din greutatea constructiei. Lucrătorii au uitat de acest amănunt si instinctiv, din primul moment, s’au repezit spre locul acesta. Au găsit însă zidul, in fata lor. 

Maestrul lucrător Iova a avut noroc. In primul moment al prăbusirii s’a aruncat printr’o deschizătură, care trebuia să fie mai târziu o fereastră, si a scăpat. In timpul prânzului o femeie a sosit cu o legătură cu mancare pentru sotul ei. In acelas moment, acesta era scos de sub dărâmături cu plămânii zdrobiti si cu intestinele afară. Femeii i s’a spus că bărbatul a plecat acasă si o asteaptă... 

Dupa ore întregi de lucru, au fost scosi de sub dărâmături, 6 morti, 2 grav răniti si 13 răniti mai usor.

Un om norocos este inginerul sef al uzinelor I. A. R., d. Grossu. In atelierul vechiu de lingă constructia nouă, s’a fäcut o spărtură in zid prin care inginerii dela I. A. R. veneau sä vadä cum inainteazä lucrärile. Inginerul Grossu, tocmai venea pe la ora 11 spre noua constructie. In pragul spärturii insä, s’a oprit. Si-a adus aminte cä trebue sä discute o chestiune urgentä cu inginerul Timoscenko. S’a intors imediat. Abia fäcuse un pas, cand a auzit in urma sa un sgomot asurzitor. S-a repezit la spärturä si a väzut dezastrul in toatä amploarea. Chiar pe locul unde inginerul Grossu in mod matematic ar fi ajuns, dacä ar fi trecut pragul, zacea zdrobit si scäldat in sänge un lucrätor. 

ANCHETA PROCURORILOR

Sursa: Curentul, ed. 24 august 1935

Pentru a lămuri împrejurările în care s’a produs nenorocirea dela hangar, autoritătile au întreprins cercetări sub conducerea d-lor Gh. Aronescu, procuror general, Radu Pascu, primporcuror, Iancu Nan, prefectul judetului, Petre Voina, presedintele cabinetului de instructie si Tonel Ciurea, chestorul politiei, cari au venit la fata locului imediat dupa tragica întâmplare. Au fost audiati mai întâi lucrätorii cari au scäpat cu viata si apoi inginerii fabricei de avioane precum si personalul administrativ, care a putut sä dea relatii precise referitoare la aceastä nenorocire. Accidentul s’a produs la lucrarea nouei hale de montaj si a atelierului de tâmplărie, care urmau sä fie construite în vederea unei noui comenzi de avioane pentru executarea cäreia era neaparatä nevoe sä se facä extinderea atelierelor. 

CINE E ANTREPRENORUL LUCRARII 

Inginerul Nicolae Ganea, care este functionar al cäilor ferate, aflându-se în concediu de studii a ofertat si obtinut lucrarea, pe care a luat-o în antreprizä, angajându-se printr-o scrisoare-contract încheiatä în cursul lunei Mai, ca până la 1 Septembrie sä o prezinte pentru receptie. Constructia nouii hale de montaj si a atelierului de lemnärie era în valoare de 3 milioane si jumätate, iar pentru executarea ei inginerul Ganea avea un comision de 6 la sută. El a făcut intregul calcul de rezistentä la toate planurile si s’a angajat sä supravegheze personal lucrările. Deoarece avea si alte santiere în diferite puncte din tară, si-a angajat ca ajutor pe antreprenorul Iova Gheorghe, pe care inginerul Ganea il supraveghea numai din când în când. 

NEGLIJENTE GRAVE 

Sursa: Gazeta Transilvaniei, ed. 25 august 1935

D. procuror Radu Pascu a constatat in cursul cercetărilor, că inginerul Ganea care se afla încă de eri la Brasov, nu a vizitat lucrările dela fabrica de avioane până la ora când s’a întâmplat nenorocirea. D. Iova, care stia că lucrarea trebue terminată până la 1 Septembrie, dăduse ordin lucrătorilor încă de Sâmbătv să înceapă decofrajul, cu toate că cimentul nu era bine intărit. Astăzi pe la orele 11 unui dintre lucrători, care-si terminase treburile la altă sectie, venise la planseul de beton a cărui suprafată era de 30/40 m. p., adică în total 1200 metri pătrati. Aici cu un maiu, el a început să bată un pilon, care sustinea cofrajul la una din margini. Incet, încet pilonul a cedat si în clipa următoare s’a auzit un sgomot asurzitor. Toate cofrajele s’au rupt si betonul s’a prăbusit peste muncitorii cari se aflau dedesupt si executau lucrările de amănunt. D. prim procuror Radu Pascu, audiind pe toti cei cari erau în măsură să furnizeze date importante se pare că a ajuns la convingerea vinovătiei inginerului Ganea. Astfel, din cercetăriie d-sale reese că s’a recunoscut si s’a dovedit că întregul procedeu urmat nu era corespunzător lucrărilor de beton armat, pentru că îmbrăcămintea de lemn, adică „popii” nu se scot decât după un termen de 21 de zile dela turnarea betonului, când cimentul s’a întărit bine. Intrucât inginerul Ganea se angajase prin scrisoarea din luna Maiu, să predea lucrarea până la 1 Septembrie altminteri urmând să tragă consecinteie întârzierii si intrucât pe măsură ce se avansau lucrările i se plăteau anumite rate, se presupune că el a grăbit decofrajul. Pe de altă parte, s’a mai stabilit din depozitie martoritor, că în timpul lucrărilor, inginerul Ganea utiliza acelas material, adică scotea popii dela cofrajul aplicat pe o portiune, pentru a-l putea întrebuinta la alt planseu de beton impreună cu celălalt material lemnos necesar cofrajului, vrând să facă astfel economie de material si timp. 

O COMISIE DE SPECIALISTI 

Din ordinul parchetului general s-a numit astăzi după amiază o comisie de specialisti din care fac parte d-nii ing. Palade, directorul drumurilor din regionala Brasov, ing. Halmaghi, seful serviciului de drumuri al judetului, ing. Socol, Seful serviciului tehnic al orasului si ing. Cornel Nicolau. Din primele cercetări ale acestei comisii s’au verificat în mare parte toate cele relatate mai sus. 

ARESTAREA INGINERULUI GANEA 

S’a mai putut constata, la fata locului, lipsa de calitate a materialelor întrebuintate pentru turnarea betonului armat, cât si pentru facerea cofrajelor. Fată de acest lucru, d. prim procuror Radu Pascu a ordonat imediat sa se facă o expertiza a tuturor materialelor întrebuințate. Pe baza constatărilor făcute, in cursul anchetei, d-sa a dispus arestarea inginerului Nicolae Ganea cât si a antreprenorului lova, care de altfel a fost si el usor rănit. 

NUMELE VICTIMELOR 

In urma apelului lucrătorilor de la sectia în care s’a petrecut nenorocirea si în urma cercetărilor făcute la spital si la morga spitalului, s’a putut stabili cu preciziune că numărul mortilor este de 6 si anume Naghi Carol, Sarchosi Ludovic, Bentea Andrei, Sergiu Savodar, Malai Nicolai si un bătrân salahor care nu a putut fi identificat. Răniti mai grav sunt Moraru Ilie, Plesa Stefan, Leninean Simion, Deac Juliu, Cioata Alex., Blaga 

INMORMINTAREA VICTIMELOR

Sursa: Realitatea ilustrata, ed. 28 august 1935

Inmormântarea victimelor nenorocirii petrecute acum două zile în orașul nostru s’a făcut astăzi după amiază, prin două impunătoare solemnităţi. Prima a avut loc la ora 3 în cartierul Şcheiu de unde a fost ridicat cadavrul muncitorului Malai Nicolae şi transportat la cimitirul bisericii Sfânta Treime. O mulţime imensă de muncitori cari ticseau pitoreştile ulicioare ale cartierului a ţinut să aducă ultimul salut unui coleg căzut pe frontul muncii. Prietenii, familia şi mai ales organizaţiile muncitoreşti au depus numeroase jerbe şi coroane de flori. Serviciul religios a fost oficiat de protopopul Petre Debu asistat de preotul Chicomban. De la domiciliul defunctului din str. Tocile s’a format un impozant cortegiu care a străbătut cartierul până la biserică Sf. Treime unde s’a oficiat un al doilea serviciu religios după care corpul defunctului a fost dus pe brațe până la locul de veșnică odihnă. 

La cimitir a vorbit lucrătorul Cristea din partea muncitorilor organizaţi spunând că Mălai Nicolae a murit la datorie în lupta pentru pâine, în timp ce superiorii lui n’au făcut nimic pentru evitarea nenorocirii care a cauzat zeci de victime și pentru care nu s’a găsit până acum nici un vinovat. 

Sursa: Realitatea ilustrata, ed. 28 august 1935

La ora 4 după amiază, după ce această solemnitate a luat sfârşit, delegaţii muncitorilor au plecat la morga spitalului „Gh. Mârzescu“ unde se adunaseră peste 5000 de oameni şi de unde trebuiau să fie pornite spre cimitirul de la Sprengi cadavrele celorlalţi patru muncitori, anume Bentzia Andrei, greco-catolic, Szarkoczo Ludovic, Gherghely Lajos şi Naghy Carol, reformaţi. La înmormântarea acestora, serviciile religioase au fost oficiate de protopopul dr. Ule Hodârnău, grecocatolic şi dr. Danner reformat. 

Cortegiul în fruntea căruia se aflau câteva sute de delegaţii oficiale ale organizaţiilor muncitoreşti, cu drapele, preoţii, patru care mortuare, familiile şi mii de muncitori, a trecut prin Piaţa Libertăţii, pe str.Voevodul Mihai, str.I.G - Duca şi apoi pe drumul Şprengului până la cimitir. Pe tot parcursul staţionau mii de oameni, iar organele poliţieneşti şi de siguranţă, asigurau ordinea. In tot timpul trecerii cortegiului, care a durat mai bine de o oră, circulaţia a fost întreruptă. 

Cortegiul a ajuns la cimitir. Aci după un scurt serviciu religios, a luat cuvântul preotul reformat dr. Danner, care a rostit o impresionantă cuvântare. Preotul Dannel a vorbit despre soarta omului, spunând că nu poate şti niciodată când îl pândeşte moartea. (Dimineata, 25 aug 1935)