22 august 1935 - Accident de munca la IAR Brasov in urma caruia 6 persoane au murit iar alte 16 au fost ranite

Imagine din ziarul "Adevarul", editia din 25 august 1935

In ziua de 22 august 1935, la Brasov a avut loc un tragic accident de muncă in urma căruia 6 persoane au murit iar alte 16 au fost ranite. Tragedia s-a intimplat pe un santier de pe platforma uzinei IAR, unde se construia un atelier nou. Ziarele vremii vorbesc de o initiativa nefericită a unor muncitori, care au decis să scoată cofrajele din jurul stilpilor de rezistenta inainte ca cimentul din structura lor să se intăreasca si, astfel, un stilp a cedat si tot plafonul clădirii s-a prăbusit peste 22 de persoane. Evenimentul a zguduit comunitatea brasoveană. La inmormintarea celor căzuti victime ale accidentului au participat peste 5000 de persoane. Cea mai detaliată prezentare a filmului evenimentului a apărut in ziarul Adevărul in editia din 25 august 1935:

INCIDENTUL 

Alături de vechile ateliere ale uzinei, lipit de marele hangar, se executa în antrepriza inginerului Gane, o serie de noui ateliere in beton armat. Deoarece cofrajele in care se toarnă betonul au fost scoase înainte ca cimentul să se fi uscat si închegat, unul din stălpii din mijlocul clădirii s’a dărămat, antrenănd prăbusirea constructiei pe o întîndere de 1200 metri patrati. Din fericire în acea parte a clădirii lucrau numai 22 de lucrători, ceilalti, multi mai numeroși, lucrind la constructia atelierelor de alături, care au rămas intacte. Nenorocirea s’a produs pe la ora 11 dimineata. In linistea zilei s’a auzit deodată un zgomot asurzitor. Nimeni nu stia ce s’a intamplat. Imediat s ’a răspandit stirea, că noua constructie din beton armat s’a prăbusit. Sirenele fabricei au sunat imediat alarma. Lucrătorii si inginerii uzinei s’au repezit la locul nenorocirii. Schelăria care se inălta pină atunci semeată, nu mai era decit o masă de blocuri de beton, de fier si de sirmă  De dedesupt se auzeau gemete si strigăte disperate. Lucrătorii dela constructia alăturată, ingroziti, au fugit cat au putut, crezind că si clădirile in care se aflau ei se vor prăbusi. 

Nimeni dintre ingineri sau maistri n’ar fi dat ordinul să se scoată cofragele din jurul stâlpilor de beton. Lucrătorii afirmă că ar fi făcut aceasta din propria lor initiativă. Maistrul lucrător Iova, observând că se scot cofrajele, s’a repezit imediat spre muncitori si le-a strigat: „Stati, ce faceti? Nu se poate! Opriti-vă!” N’a apucat să termine fraza. In acel moment stâlpul principal se dărâmâ si antrenă prǎbusirea întregii clădiri. 

Arhitectul Gane incunostiintat de dezastru a alergat la fata locului. Nu-i venea sa creadă ochilor. S’a repezit pe locul constructiei. A privit în dreapta si în stânga. Peste tot numai ruine. A fost cuprins de un soc nervos. A luat-o la fugă. A întâlnit un cunoscut in cale. „Imposibil. Nu cred. Nu. Nu. Nu e adevrat. Spune-mi că nu e adevarat!“. 

INTERVENTIILE DE SALVARE

Toti lucratorii I. A. R. impreună cu pompierii si un batalion de soldati lucrează la scoaterea rănitilor si mortilor de sub dărămături. Aproape jumătate din populatia orasului s’a adunat pe cimpul din apropierea uzinei, privind cu groază la locul catastrofei. Femeile plăng, copiii tipă. In primul moment s’a răspăndit zvonul, că s’au prǎbusit atelierele uzinelor si că toti lucrătoriisunt prinsi dedesubt. Membrii familiilor lucrătorilor au alergat disperati spre uzină. A trebuit să fie aduse trupe numeroase care să oprească multimea să se apropie de locul sinistrului si să nu împiedice lucrările de salvare.

Blocurile de beton armat erau imposibil de urnit din loc. Sirma groasă de 7 milimetri turnată in mijiocul cimentului mentinea puternic legăturile intre blocuri. S’au cerut imediat ajutoare pompienlor. S’au adus repede târnacoape, ferestraie si foarfece de taiat sârmă. A inceput o muncă titanică. Ceasuri intregi dură până se sfărimă un bloc. Deseori târnăcopul lovea la cativa centimetri de gutul, de mana, sau de piciorul unui lucrător nenorocit, prins sub povara pietrei. Un lucrător mai în vârstă gemea sub greutatea unui bloc imens. Corpul ii era prins sub beton iar peste picioare ii căzuse o bârna de lemn. O ora s’a lucrat la sfârâmarea blocului de beton, pânâ ce batrânul a putut fi eliberat. 

In primul moment nu se stia câti lucrători sunt prinsi dedesupt. Seful lucrătorilor, anume Lajos, care avea carnetul cu apelul nominal, dispăruse. Mai târziu i s’a gasit sapca sub un bloc. La câtiva metri mai departe a fost scos de sub sfărâmături, cadavrul său oribil desfigurat. Din buzunarul hainei i s’a scos carnetul cu numele lucrătorilor. Cea mai mare parte a rănitilor si a mortilor a fost găsită în partea de lângă stradă. Aci se afla o poartă prin care ieseau lucrătorii când părăseau lucrul. Cu o zi înainte însă, această iesire a fost închisă înăltându-se un zid de cărămizi, care suporta o parte din greutatea constructiei. Lucrătorii au uitat de acest amănunt si instinctiv, din primul moment, s’au repezit spre locul acesta. Au găsit însă zidul, in fata lor. 

Maestrul lucrător Iova a avut noroc. In primul moment al prăbusirii s’a aruncat printr’o deschizătură, care trebuia să fie mai târziu o fereastră, si a scăpat. In timpul prânzului o femeie a sosit cu o legătură cu mancare pentru sotul ei. In acelas moment, acesta era scos de sub dărâmături cu plămânii zdrobiti si cu intestinele afară. Femeii i s’a spus că bărbatul a plecat acasă si o asteaptă... 

Dupa ore întregi de lucru, au fost scosi de sub dărâmături, 6 morti, 2 grav răniti si 13 răniti mai usor.

Un om norocos este inginerul sef al uzinelor I. A. R., d. Grossu. In atelierul vechiu de lingă constructia nouă, s’a fäcut o spărtură in zid prin care inginerii dela I. A. R. veneau sä vadä cum inainteazä lucrärile. Inginerul Grossu, tocmai venea pe la ora 11 spre noua constructie. In pragul spärturii insä, s’a oprit. Si-a adus aminte cä trebue sä discute o chestiune urgentä cu inginerul Timoscenko. S’a intors imediat. Abia fäcuse un pas, cand a auzit in urma sa un sgomot asurzitor. S-a repezit la spärturä si a väzut dezastrul in toatä amploarea. Chiar pe locul unde inginerul Grossu in mod matematic ar fi ajuns, dacä ar fi trecut pragul, zacea zdrobit si scäldat in sänge un lucrätor. 

ANCHETA PROCURORILOR

Pentru a lămuri împrejurările în care s’a produs nenorocirea dela hangar, autoritătile au întreprins cercetări sub conducerea d-lor Gh. Aronescu, procuror general, Radu Pascu, primporcuror, Iancu Nan, prefectul judetului, Petre Voina, presidiatele cabinetului de instructie si Tonel Ciurea, chestorul politiei, cari au venit la fata locului imediat dupa tragica întâmplare. Au fost audiati mai întâi lucratorii cari au scapat cu viata si apoi inginerii fabricei de avioane precum si personalul administrativ, care a putut sa dea relatii precise referitoare la aceasta nenorocire. Accidentul s’a produs la lucrarea nouei haie de montaj si a atelierului de tâmplarie, care urmau sa fie construite în vederea unei noui comenzi de avioane pentru executarea cǎreia era neaparata nevoe sâ se facâ extinderea atelierelor. 

CINE E ANTREPRENORUL LUCRARII 

Inginerul Nicolae Ganea, careeste functionar al câilor ferate,aflându-se în concediu de studiia ofertat si obtinut lucrarea, pecare a luat-o în antreprizâ, angajându-se printr-o scrisoare-contract încheiatâ în cursul luneiMai, ca pânâ la 1 Septembrie sâo prezinte pentru receptie. Constructia nouii haie de montaj si aatelierului de lemnârie era învaloare de 3 milioane si jumâtate, iar pentru executarea ei inginerul Ganea avea un comisionde 6 la sutâ. El a fâcut intregulcalcul de rezistentâ la toate planurile si s’a angajat sâ supravegheze personal lucrârile. Deoareceavea si alte santiere în diferitepuncte din tara, si-a angajat caajutor pe antreprenorul lovaGheorghe, pe care ingineril Ganea il supraveghea numai dincând în când. 

NEGLIJENTE GRAVE 

D. procuror Radu Pascu a constatat in cursul cercetarilor, câ inginerul Ganea care se afla încâ de eri la Brasov, nu a vizitat lucrârile dela fabrica de avioane pânâ la ora când s’a întâmplat nenorocirea. D. lova, care §tia câ lucrarea trebue terminatà pânâ la 1 Septembrie, dâduse ordin lucrâtorilor încâ de Sâmbâtâ sa înceapà decofrajul, cu toate câ cimentul nu era bine intàrit. Astàzi pe la orele 11 unui dintre lucràtori, care-si terminase treburile la altà sectie, venise la planseul de beton a cârui suprafatà era de 30/40 m. p., adicà în total 1200 metri pàtrati. Aici cu un maiu, el a început sa bata un pilon, care sustinea cofraiul la una din margini. Incet, încet pilonul a cedat si în clipa urmàtoare s’a auzit un sgomot asurzitor. Toate cofraiele s’au rupt Si betonul s’a pràbusit peste muncitorii cari se aflau dedesupt si executau lucrârile de amànunt. D. phai procuror Radu Pascu, audiind pe toti cei cari erau în màsurà sâ furnizeze date importante se pare câ a ajuns la convingerea vinovàtiei inginerului Ganea. Astfel, din cercetàriie d-sale reese câ s’a recunoscut si s’a dovedit câ întregul procedeu urmat nu era corespunzâtor lucrârilor de beton armat, pentrucâ îmbrǎcâmintea de lemn, adicâ „popii” nu se scot decât dupa un termen de 21 de zile dela turnarea betonului, când cimentul s’a întàrit bine. Intrucât inginerul Ganea se angajase prin scrisoarea din luna Maiu, sa predea lucrarea pânâ la 1 Septembrie altminteri urmând sa traga consecinteie întârzierii si intrucât pe masurâ ce se avansau lucrârile i se plateau anumite rate, se presupune câ el a gràbit decoltajul. Pe de alta parte, s’a mai stabilit din depozitie martoritor, ca în timpul lucrariior, inginerul Ganea utiliza acelas material, ad La scotea popii dela cofrajul aplicat pe o portiune, pentru a-i putea întrebuinta la alt planseu de beton impreunia cu celalalt material lemnos necesar cofrajului, vrând sa faca astfel economie de material si timp. 

O COMISIE DE SPECIALISTI 

Din ordinul parchetului general s-a numit astazi dupa amiaza o comisie de specialisti din care fac parte d-nii ing. Palade, directorul drumurilor din regionala Brasov, ing. Halmaghi, seful serviciului de drumuri al judetului, ing. Socol, Seful serviciului tehnic al orasului Si ing. Cornel Nicolau. Din primele cercetari ale acestei comisii s’au verificat în mare parte toate cele relatate mai sus. 

ARESTAREA INGINERULUI GANEA 

S’a mai putut constata, la fa|a locului, lipsa de calitate a materialelor întrebuin|ate pentru turnarea betonului armat, cât si pentru facerea cofrajelor. Fa|â de acest lucru, d. prim procuror Radu Pascu a ordonat imediat sa se facâ o expertiza a tuturor materialelor întrebuințate. Pe baza constatărilor facute, in cursul anchetei, d-sa a dispus arestarea inginerului Nicolae Ganea cât si a antreprenorului lova, care de altfel a fost $i el ufor rânit. 

NUMELE VICTIMELOR 

In urma apelului lucratorilor de la sectia în care s’a petrecut nenorocirea si în urma cercetarilor facute la spital si la morga spitalului, s’a putut stabili cu preciziune câ numârul mortilor este de 6 si anume Naghi Carol, Sarchosi Ludovic, Bentea Andrei, Sergiu Savodar, Malai Nicolai si un bâtrân salahor care nu a putut fi identificat. Râniti mai grav sunt Moraru Ilie, Plesa Stefan, Leninean Simion, Deac Juliu, Cioata Alex., Blaga 

INMORMINTAREA VICTIMELOR

InmormântareaVictimelor nenorocirii petrecute acum două zile în orașul nostru s’afăcut astăzi după amiază, prin douăimpunătoare solemnităţi. Prima aavut loc la ora 3 în cartierul Şcheiude unde a fost ridicat cadavrulmuncitorului Malai Nicolae şi transportat la cimitirul bisericii SfântaTreime. O mulţime imensă de muncitoricari ticseau pitoreştile ulicioare alecartierului a ţinut să aducă ultimulsalut unui coles căzut pe frontulmuncii. Prietenii, familia şi maiales organizaţiile muncitoreşti audepus numeroase jerbe şi coroanede flori. Serviciul religios a fost oficiat de protopopul Petre Debu asistat de preotul Chicomban. De ladomiciliul defunctului din str. Tocile s’a format un impozant cortegiucare a străbătut cartierul până labiserică Sf. Treime unde s’a oficiat un al doilea serviciu religiosdupă care corpul defunctului a fostdus pe brațe până la locul de veșnică odihnă. 

La cimitir a vorbit lucrătorulCristea din partea muncitorilor organizaţi spunând că Mălai Nicolaea murit la datorie în lupta pentrupâine, în timp ce superiorii lui n’aufăcut nimic pentru evitarea nenorocirii care a cauzat zeci de victime și pentru care nu s’a găsit pânăacum nici un vinovat. 

La ora 4 după amiază, după ceaceastă solemnitate a luat sfârşit,delegaţii muncitorilor au plecat lamorga spitalului „Gh. Mârzescu“unde se adunaseră peste 5000 deoameni şi de unde trebuiau să fiepornite spre cimitirul de la Sprengcadavrele celorlalţi patru muncitori,anume Bentzia Andrei, greco-catolic, Szarkoczo Ludovic, GherghelyLajos şi Naghy Carol, reformaţi. La înmormântarea acestora, serviciile religioase au fost oficiate deprotopopul dr. Uie Hodârnău, grecocatolic şi dr. Danner reformat. 

Cortegiul în fruntea căruia se aflau câteva sute de delegaţii oficialeale organizaţiilor muncitoreşti, cudrapele, preoţii, patru care mortuare, familiile şi mii de muncitori, atrecut prin Piaţa Libertăţii, pe str.Voevodul Mihai,str.II- GJ- Duca şiapoi pe drumul Şprengului până lacimitir.Pe tot parcursul staţionau mii deoameni, iar organele poliţieneşti şide siguranţă, asigurau ordinea. In tot timpul trecerii cortegiului,care a durat mai bine de o ouă, circulaţia a fost întreruptă. 

tegiu a ajuns la cimitir. Aci după unscurt serviciu religios, a luat cuvântul preotul reformat dr. Danner, care a rostit o impresionantă cuvântare. Preotul Dannel a vorbit despre soarta omului, spunând că nu poateşti niciodată când îl pândeştemoartea. (Dimineata, 25 aug 1935)