29 iulie 1934 - Inaugurarea stadionului municipal "Regele Carol al II-lea", devenit "Tineretului" si apoi "Silviu Ploesteanu"
Solicitați un link
Facebook
X
Pinterest
E-mail
Alte aplicații
Data publicarii:
Stadionul „Regele Carol al II- lea”, 1937. Sursa foto: Arhivele Landului Baden-Württemberg.
Piatra de temelie a actualului Stadion "Silviu Ploeşteanu" a fost pusa in 26 august 1933, in prezenta ministrului interimar al Internelor, dr. Voicu Nitescu, a prefectului judetlui Brasov G. Cuteanu, a primarului dr. Cornel Voicu, a autoritatilor civile si militare, a parlamentarilor judetului si consilierilor comunali. Constructia stadionului s-a facut pe locul unui fost obor. Municipalitatea a decis ridicarea noii arene sportive dupa ce in luna noiembrie 1932 a hotarit demolarea stadionului "Brasovia", care se afla in zona actualului parc central al orasului, in vecinatatea primariei.Dupa mai putin de un an, in 29 iulie 1934, noul stadion a fost inaugurat in prezenta Regelui Carol al II-lea și Reginei Maria, însoțiți de Arhiducesa Ileana și de Arhiducele Anton de Habsburg. In prima etapa, arena era compusa dintr-o tribuna de beton lunga de 44 de metri (actuala Tribuna I) si cu acoperis din lemn, terenul de iarba de 70X105 metri, pista de alergare in lungime de 400 de metri si sectoarele dedicate altor sporturi atletice: aruncarea sulitei, sarituri cu prajina, aruncarea discului etc.
Stadionul „Regele Carol al II-lea”. Anii 40'. Sursa foto: Orasul Memorabil
Tribuna acoperita, cea mai mare din tara la acea data, avea o capacitate de 1100 de locuri iar in jurul terenului mai incapeau 6000 de oameni in picioare. Sub tribuna au fost amenajate vestiare, baile, o bodega si alte anexe. Investitia a costat 1,5 milioane lei si a fost asigurata dintr-un imprumut al municipalitatii.
Inaugurarea stadionului a coincis cu desfășurarea celui de-al 14-lea Campionat național de atletism al României. Subliniind că „Suveranul s-a interesat de aproape de mersul sportului național”, trimisul ziarului „Ardealul” la fața locului nota, în ediția de luni, 6 august 1934: „Peste 1.500 de atleți au defilat în fața MS Regelui, ovaționați îndelung de numerosul public din tribună. În capul coloanei au defilat D-nii Neagu Boerescu, reprezentantul UFSR (n.r. – Uniunea Federaţiilor de Sport din România) și dl. Colonel Strat, delegatul regional al UFSR. Stadionul Municipal corespunde întru totul cerințelor moderne, dispunând pe lângă un teren corespunzător tuturor sporturilor și locuri de dormit pentru 80 atleți, de vestiar, reflector, microfon, precum și tot materialul sportiv necesar”.
Film despre vizita regelui Carol al II-lea la Brasov. Sursa video: Casa Sfatului
Din discursurile celor care au vorbit la inaugurare remarcam faptul ca sportul avea o sustinere importanta din partea statului roman si a Regelui. Primarul al municipiului, dr. Dumitrescu Pârvu, spunea, adresindu-se Regelui Carol al II-lea: "In ţara noastră de la un timp încoace, problema educaţiei fizice se află in centrul preocupărilor păturei conducătoare. Oamenii de stat şi într’o măsură îmbucurătoare publicul încep să se pătrundă tot mai mult de înţelegerea importanţei educaţiei fizice. (...) Suntem fericiţi că putem adăuga acest nou locaş operei de întărire a tinerelor generaţii. Primăria municipiului Braşov nu şi-a făcut decât o datorie faţă de locuitorii acestui oraş şi de ţară, urmând în totul înaltele sugestii ale Majestăţii Voastre prin realizarea acestui stadion pe care l-a înzestrat cu tot materialul necesar unei bune funcţionări. Primăria a înfiinţat în cadrul serviciilor ei o secţiune de educaţie fizică condusă de un specialist. Astfel, pe lângă materialul sportiv necesar primăria pune la dispoziţia tinerilor sportivi cari vor exercita pe stadion, un profesor de educaţie fizică. Credem să putem contribui astfel într’o măsură cât mai eficace la răspândirea în massa poporului a acestei sănătoase discipline pentru binele neamului şi al ţării."
Neagu Boerescu, reprezentant al „Federaţiei de atletism” şi al „Uniunii federaţiilor sportive din România” sustinea importanta sportului pentru tinerii romani: "In programul de înfăptuire ce trebue să stea la baza activităţii tuturor celor cari voesc propăşirea tineretului românesc trebue să fie înscris, ca un imperativ al vremurilor, crearea de stadioane în toate centrele însemnate ale ţării. Să nu se uite că un stadion face cât două spitale şi că opera de prevenire este mult mai folositoare decât aceia de tămăduire. Municipiul Braşov prin creiarea acestui stadion măreţ însestrat cu toate amenajărileii sportive, a realizat o operă cu adevărat naţională care cată a sluji drept pildă tuturor celorlalte municipii. In numele „Federaţiei de atletism“ şi „Uniunii federaţiilor sportive din România“, exprim intreaga noastră gratitudine, acelora cari ne-au pus la dispoziţie, un atât de frumos ansamblu."
Tribuna a II-a a arenei a fost construită mai târziu, spre finalul deceniului sau imediat după al Doilea Război Mondial. Lungimea terenului de fotbal, de 105 metri, s-a păstrat şi în prezent, îngustându-se în schimb cu 5 metri. Pista de atletism, pe care alergătorii UAB-işti şi-au format faima naţională, a fost desfiinţată în anii ’60, la fel cum şi acoperişul de lemn de peste T1, cel mai mare din România la timpul respectiv, fusese scos din uz în anii ’50. În locul facilităţilor dispărute apar altele noi, cum ar fi cele două peluze deschise publicului în 1974, ca parte a procesului de extindere început la mijlocul anilor ’60. În 1980 lucrările de extindere sunt complet finalizate, stadionul căpătând forma pe care a avut-o până la demolarea peluzei dinspre Fartec. Ultima modificare importantă adusă stadionului este inaugurarea instalaţiei de nocturnă la 5 aprilie 2009.
În prezent, Stadionul „Silviu Ploeşteanu” (fost Regele Carol al II-lea, Municipal şi Tineretului) a fost cel mai bătrân stadion din prima ligă românească, fiind şi singurul care data din perioada interbelică.
Până în 1970 stadionul avea o capacitate de 11 000 de locuri, ajungând la 15.000 în urma finalizării extinderilor în acel an. In ciuda capacitatii sale, pe Stadionul Tineretului au incaput mult mai multi spectatori. Recordul se pare ca a fost atins la meciul Steagul Roşu Braşov – FCM Galaţi (3-1), din 1 octombrie 1978, cind 22 000 de oameni s-au înghesuit ca să asiste la acel derby. In afara stadionului au ramas alti circa 10.000 de microbisti, care nu au mai incaput in tribune.
28 noiembrie 2023 - Consilierii locali au decis demolarea vechiului stadion si au aprobat studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici pentru un nou stadion cu o capacitate de 9.716 locuri, împărțit în 4 corpuri – tribuna 1, tribuna 2, peluza 1 și peluza 2, toate locurile spectatorilor fiind acoperite integral. Valoarea totală a proiectului este de 150 de milioane de lei, inclusiv TVA, termenul estimat pentru proiectare și execuție fiind de 29 de luni. În ultima perioadă a funcționării sale, după demolarea unei peluze, Stadionul Tineretului avea o capacitate de 5.650 de locuri, fiind cel mai mare stadion din Brașov, dat fiind că în 2008 a fost demolat Stadionul Municipal. (Sursa: Primaria Brasov)
CRONOSTIRI:
La stadionul Tineretului din Braşov se află in fază avansată de execuţie, urmind ca cel mai tîrziu la 1 septembrie să fie dată în folosinţă potcoava a doua. In acest fel, stadionul va avea o capacitate de peste 15 000 de locuri. Accesul publicului este înlesnit prin crearea a două porţi de intrare noi, dintre care una la tribuna I şi cealaltă în apropierea potcoavei. Două grupuri sociale şi două fîntîni arteziene construite la tribuna a II-a completează dotarea acestei baze. Terenul regazonat, duşurile şi vestiarele reamenajate, staţia de radioficare revăzută şi reechipată — toate sunt pregătite şi-şi aşteaptă primii oaspeţi. ( Sportul, 1970-08-27 / nr. 1004)
1885 . Terenul viran inainte de a fi amenajat ca parc.Vedere de sub Tâmpa spre Cetățuie. Se văd clădirile Primăriei (1876), Gyertganffy și Bachmaier din str. Porții, hotelul ,,Soarele” și Sirul Cetățuii, Cimitirul evenghelic și pe porțiunea plană dintre ele, vite si care cu coviltir. Sursa foto: Arhivele Nationale Brasov Imaginea anterioara colorizata cu AI Pe terenul viran aflat de-o parte şi de alta a Porţii Vămii, grădinarul şef al oraşului, Carol Hermann, proiectează în prima parte a sec. XX linia modernă a spaţiului verde din centrul oraşului. În anul 1932 el se va numi Parcul Carol al II-lea , iar o perioadă poartă numele Cuteanu , după primarul oraşului. În perioada 1948-1962 s-a numit Parcul prieteniei româno-sovietice , iar din 11 aprilie 1991 se numeste Parcul Nicolae Titulescu . Şirul de case construite în stil neo-românesc pe Şirul Cetăţuii , au fost ridicate în perioada 1925-1944, după ce primăria atribuise încă din anul 1924, 12 loturi de teren prin vânzare co...
Fotografie din prima zi de functionarea a magazinului alimentar In perioada extinderii cartierului Steagul Rosu, in prezent Astra, in anii 1960 au fost construite doua centre comerciale in aceasta zona. Brasovenii le-au denumit "complexul mare", pe cel de pe strada Saturn nr. 32 si "complexul mic", pe cel de pe strada Saturn nr.38. "Complexul mare" de pe strada Uranus a fost deschi partial la inceputul anului 1965. Amanunte aflam din ziarul "Drum Nou", editia din 16 ianuarie 1965: Plasat în inima cartierului, reprezentând o construcţie impunătoare, cu o linie modernă, noul centru comercial braşovean a fost dat ieri parţial în folosinţă. Spaţiile largi, de o concepţie modernă, finisate şi decorate cu mult gust, mobilate şi utilate după cele mai exigente cerinţe, găzduiesc pentru început un magazin alimentar cu autoservire, un magazin de mezeluri, produse lactate şi produse de panificaţie, un magazin de papetărie şi librărie şi un atelier de repa...
Tronsonul din DN 1 dintre Suburbia Dârste şi Braşov, numit astăzi Calea Bucureşti, a fost tăiat drept în jurul anului 1850 , când s-a construit şoseaua Braşov - Predeal, sub conducerea inginerului Karl Gärtner, cu ajutorul a 200 de muncitori aduşi din Silezia şi cazaţi în barăci (Braşovul neavând forţa de muncă necesară). Vechiul drum al Dârstelor, care era şerpuit şi mai înspre liziera pădurii, a dispărut apoi treptat. În anii 1932-1933 , în cadrul lucrărilor de modernizare a DN 1, conduse pe teritoriul Braşovului de inginerul sudez Sten Edward Holmberg (de la firma contractantă Vägaktiebolag Sweden), şoseaua a fost asfaltată . Plopii de pe margine, cu scop atât decorativ, cât şi practic (asigurarea microclimatului), au fost plantaţi din iniţiativa inginerului silvic al oraşului , Constantin Moarcăs. În anii '50, asfaltul a fost înlocuit cu piatră cubică, iar în 1979, aceasta a fost din nou înlocuită cu asfalt , în cadrul lucrărilor de lărgire şi modernizare dintre Spitalul Jude...
Comentarii
Trimiteți un comentariu