29 iulie 1934 - Inaugurarea stadionului municipal "Regele Carol al II-lea", devenit "Tineretului" si apoi "Silviu Ploesteanu"
Solicitați un link
Facebook
Twitter
Pinterest
E-mail
Alte aplicații
Data publicarii:
Stadionul „Regele Carol al II- lea”, 1937. Sursa foto: Arhivele Landului Baden-Württemberg.
Piatra de temelie a actualului Stadion "Silviu Ploeşteanu" a fost pusa in 26 august 1933, in prezenta ministrului interimar al Internelor, dr. Voicu Nitescu, a prefectului judetlui Brasov G. Cuteanu, a primarului dr. Cornel Voicu, a autoritatilor civile si militare, a parlamentarilor judetului si consilierilor comunali. Constructia stadionului s-a facut pe locul unui fost obor. Municipalitatea a decis ridicarea noii arene sportive dupa ce in luna noiembrie 1932 a hotarit demolarea stadionului "Brasovia", care se afla in zona actualului parc central al orasului, in vecinatatea primariei.Dupa mai putin de un an, in 29 iulie 1934, noul stadion a fost inaugurat in prezenta Regelui Carol al II-lea și Reginei Maria, însoțiți de Arhiducesa Ileana și de Arhiducele Anton de Habsburg. In prima etapa, arena era compusa dintr-o tribuna de beton lunga de 44 de metri (actuala Tribuna I) si cu acoperis din lemn, terenul de iarba de 70X105 metri, pista de alergare in lungime de 400 de metri si sectoarele dedicate altor sporturi atletice: aruncarea sulitei, sarituri cu prajina, aruncarea discului etc.
Stadionul „Regele Carol al II-lea”. Anii 40'. Sursa foto: Orasul Memorabil
Tribuna acoperita, cea mai mare din tara la acea data, avea o capacitate de 1100 de locuri iar in jurul terenului mai incapeau 6000 de oameni in picioare. Sub tribuna au fost amenajate vestiare, baile, o bodega si alte anexe. Investitia a costat 1,5 milioane lei si a fost asigurata dintr-un imprumut al municipalitatii.
Inaugurarea stadionului a coincis cu desfășurarea celui de-al 14-lea Campionat național de atletism al României. Subliniind că „Suveranul s-a interesat de aproape de mersul sportului național”, trimisul ziarului „Ardealul” la fața locului nota, în ediția de luni, 6 august 1934: „Peste 1.500 de atleți au defilat în fața MS Regelui, ovaționați îndelung de numerosul public din tribună. În capul coloanei au defilat D-nii Neagu Boerescu, reprezentantul UFSR (n.r. – Uniunea Federaţiilor de Sport din România) și dl. Colonel Strat, delegatul regional al UFSR. Stadionul Municipal corespunde întru totul cerințelor moderne, dispunând pe lângă un teren corespunzător tuturor sporturilor și locuri de dormit pentru 80 atleți, de vestiar, reflector, microfon, precum și tot materialul sportiv necesar”.
Film despre vizita regelui Carol al II-lea la Brasov. Sursa video: Casa Sfatului
Din discursurile celor care au vorbit la inaugurare remarcam faptul ca sportul avea o sustinere importanta din partea statului roman si a Regelui. Primarul al municipiului, dr. Dumitrescu Pârvu, spunea, adresindu-se Regelui Carol al II-lea: "In ţara noastră de la un timp încoace, problema educaţiei fizice se află in centrul preocupărilor păturei conducătoare. Oamenii de stat şi într’o măsură îmbucurătoare publicul încep să se pătrundă tot mai mult de înţelegerea importanţei educaţiei fizice. (...) Suntem fericiţi că putem adăuga acest nou locaş operei de întărire a tinerelor generaţii. Primăria municipiului Braşov nu şi-a făcut decât o datorie faţă de locuitorii acestui oraş şi de ţară, urmând în totul înaltele sugestii ale Majestăţii Voastre prin realizarea acestui stadion pe care l-a înzestrat cu tot materialul necesar unei bune funcţionări. Primăria a înfiinţat în cadrul serviciilor ei o secţiune de educaţie fizică condusă de un specialist. Astfel, pe lângă materialul sportiv necesar primăria pune la dispoziţia tinerilor sportivi cari vor exercita pe stadion, un profesor de educaţie fizică. Credem să putem contribui astfel într’o măsură cât mai eficace la răspândirea în massa poporului a acestei sănătoase discipline pentru binele neamului şi al ţării."
Neagu Boerescu, reprezentant al „Federaţiei de atletism” şi al „Uniunii federaţiilor sportive din România” sustinea importanta sportului pentru tinerii romani: "In programul de înfăptuire ce trebue să stea la baza activităţii tuturor celor cari voesc propăşirea tineretului românesc trebue să fie înscris, ca un imperativ al vremurilor, crearea de stadioane în toate centrele însemnate ale ţării. Să nu se uite că un stadion face cât două spitale şi că opera de prevenire este mult mai folositoare decât aceia de tămăduire. Municipiul Braşov prin creiarea acestui stadion măreţ însestrat cu toate amenajărileii sportive, a realizat o operă cu adevărat naţională care cată a sluji drept pildă tuturor celorlalte municipii. In numele „Federaţiei de atletism“ şi „Uniunii federaţiilor sportive din România“, exprim intreaga noastră gratitudine, acelora cari ne-au pus la dispoziţie, un atât de frumos ansamblu."
Tribuna a II-a a arenei a fost construită mai târziu, spre finalul deceniului sau imediat după al Doilea Război Mondial. Lungimea terenului de fotbal, de 105 metri, s-a păstrat şi în prezent, îngustându-se în schimb cu 5 metri. Pista de atletism, pe care alergătorii UAB-işti şi-au format faima naţională, a fost desfiinţată în anii ’60, la fel cum şi acoperişul de lemn de peste T1, cel mai mare din România la timpul respectiv, fusese scos din uz în anii ’50. În locul facilităţilor dispărute apar altele noi, cum ar fi cele două peluze deschise publicului în 1974, ca parte a procesului de extindere început la mijlocul anilor ’60. În 1980 lucrările de extindere sunt complet finalizate, stadionul căpătând forma pe care a avut-o până la demolarea peluzei dinspre Fartec. Ultima modificare importantă adusă stadionului este inaugurarea instalaţiei de nocturnă la 5 aprilie 2009.
În prezent, Stadionul „Silviu Ploeşteanu” (fost Regele Carol al II-lea, Municipal şi Tineretului) a fost cel mai bătrân stadion din prima ligă românească, fiind şi singurul care data din perioada interbelică.
Până în 1970 stadionul avea o capacitate de 11 000 de locuri, ajungând la 15.000 în urma finalizării extinderilor în acel an. In ciuda capacitatii sale, pe Stadionul Tineretului au incaput mult mai multi spectatori. Recordul se pare ca a fost atins la meciul Steagul Roşu Braşov – FCM Galaţi (3-1), din 1 octombrie 1978, cind 22 000 de oameni s-au înghesuit ca să asiste la acel derby. In afara stadionului au ramas alti circa 10.000 de microbisti, care nu au mai incaput in tribune.
28 noiembrie 2023 - Consilierii locali au decis demolarea vechiului stadion si au aprobat studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici pentru un nou stadion cu o capacitate de 9.716 locuri, împărțit în 4 corpuri – tribuna 1, tribuna 2, peluza 1 și peluza 2, toate locurile spectatorilor fiind acoperite integral. Valoarea totală a proiectului este de 150 de milioane de lei, inclusiv TVA, termenul estimat pentru proiectare și execuție fiind de 29 de luni. În ultima perioadă a funcționării sale, după demolarea unei peluze, Stadionul Tineretului avea o capacitate de 5.650 de locuri, fiind cel mai mare stadion din Brașov, dat fiind că în 2008 a fost demolat Stadionul Municipal. (Sursa: Primaria Brasov)
CRONOSTIRI:
La stadionul Tineretului din Braşov se află in fază avansată de execuţie, urmind ca cel mai tîrziu la 1 septembrie să fie dată în folosinţă potcoava a doua. In acest fel, stadionul va avea o capacitate de peste 15 000 de locuri. Accesul publicului este înlesnit prin crearea a două porţi de intrare noi, dintre care una la tribuna I şi cealaltă în apropierea potcoavei. Două grupuri sociale şi două fîntîni arteziene construite la tribuna a II-a completează dotarea acestei baze. Terenul regazonat, duşurile şi vestiarele reamenajate, staţia de radioficare revăzută şi reechipată — toate sunt pregătite şi-şi aşteaptă primii oaspeţi. ( Sportul, 1970-08-27 / nr. 1004)
2008 . Intersectia de la "Gemenii", semaforizata. Sursa foto: Bing Maps / Bird's eye Intersectia de la "Gemenii", cu cele doua sensuri giratorii. Sursa foto: Google Maps / Satelit 3D 2008 . Intersectia de la Spitalul Judetean, semaforizata. Sursa foto: Bing Maps / Bird's eye Intersectia de la Spitalul Judetean, cu sens giratoriu. Sursa foto: Google Maps / Satelit 3D 2008 . Intersectia str. 13 Decembrie cu str. Independentei, semaforizata. Sursa foto: Bing Maps / Bird's eye Intersectia str. 13 Decembrie cu str. Independentei, cu sens giratoriu. Sursa foto: Google Maps / Satelit 3D 2008 . Intersectia Calea Bucuresti cu str. Lacurilor, semaforizata. Sursa foto: Bing Maps / Bird's eye Intersectia Calea Bucuresti cu str. Lacurilor, cu sens giratoriu. Sursa foto: Google Maps / Satelit 3D 2008 . Intersectia Calea Bucuresti cu Zizinului, semaforizata. Sursa foto: Bing Maps / Bird's eye Intersectia Calea Bucuresti cu Zizinului, cu sens gi
Poiana Brasov, circa 1946. Putine constructii. In partea stinga, jos, se poate observa Hotelul Sport. Sursa foto: Orasul Memorabil Stațiunea turistică Poiana Braşov, situată în partea centrală a Munților Postăvaru între 950 şi 1050 metri altitudine , s-a dezvoltat inițial ca un loc de practicare a sporturilor de iarnă, odihnă și recreare pentru locuitorii oraşului Braşov. Prima mențiune documentară despre Poiana Brasov datează din anul 1427 (G. Nussbächer, 1968). Un act, păstrat în Arhivele statului filiala Braşov, consemnează un proces de hotărnicie ivit între locuitorii Braşovului și cei ai comunei Cristian. Sîmbătă 14 iunie 1427, o comisie s-a deplasat la „Polyan“, păşunea disputată de cele două obști. Sentinţa a fost dată în favoarea brașovenilor, deoarece Poiana este la o distanţă mai mică față de Braşov. In felul acesta s-a păstrat şi prima mențiune despre o excursie la Poiana. Poiana Brasov, in 1945. Sursa foto: Arhivele Landesarchiv Baden-Wuerttemberg . Oskar Netoliczka In ar
Aurora boreala fotografiata din Harman. Sursa foto: Astroclubul Brasov Aurora boreală a fost vizibilă din România, în noaptea de 10-11 mai 2024, la o intensitate care nu a mai fost documentată de sute de ani, a precizat dr. Adrian Şonka, astronom în cadrul Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu". Fenomenul a putut fi urmărit cu ochiul liber, înspre nord, mai ales din afara oraşelor, în zone care nu sunt afectate de poluarea luminoasă. "Acum s-a văzut din România aurora boreală, aşa cum nu s-a mai văzut de sute de ani. Noi nu avem până acum vreo informaţie din istorie sau din datele noastre, cum că s-ar mai fi văzut în felul acesta din România vreodată. Cu lucrul acesta suntem de acord cam toţii cei care am observat-o. Dar pozele mint un pic, pentru că aparatul e sensibil la roşu şi la verde - la roşu mai ales. Cu ochiul liber, culorile nu erau chiar atât de intense. Se vedeau numai după ce te obişnuiai cu întunericul. După 10-15 minute vedeai nuanţe de roz şi
Comentarii
Trimiteți un comentariu