1 mai 1890 - Se sarbatoreste la Brasov, pentru prima data, Ziua Internationala a Muncii

​

1 mai 1945. Grup de muncitori de la fabrica "Barsana" pozind, inainte sau după defilare, lingă vila Kocsis, aflată pe Calea București, lângă Spitalul Județean de azi. Clădirea există și în prezent, fiind Centrul Medical Hiperdia. 

Brașovul, parte a Imperiului Austro-Ungar la acea vreme, a participat, in 1 mai 1890, la prima celebrare internațională a Zilei Muncii. Muncitorii brașoveni, în special din industria tipografică și metalurgică, au organizat adunări și mitinguri, cerând drepturi sociale precum ziua de muncă de 8 ore.  Ziua de 1 Mai a fost instituită ca zi internațională a muncitorilor, în urma Congresului Internaționalei Socialiste din 1889 de la Paris.

În 1 mai 1890, muncitorii din mai multe orașe românești, inclusiv București, Iași, Galați și Brăila, au organizat demonstrații și mitinguri pentru a cere drepturi sociale, inclusiv ziua de muncă de 8 ore. Deși manifestațiile erau inițial de inspirație socialistă, regimurile politice ulterioare au adaptat semnificația zilei.

Perioada interbelică (1918–1947)

În România Mare, 1 Mai a continuat să fie o zi de revendicare socială, dar nu era zi liberă oficială. La Brașov, muncitorii din uzinele industriale (precum Uzina Schiel sau viitoarea Steagul Roșu) participau la marșuri și mitinguri organizate de sindicate, adesea în ciuda unor restricții guvernamentale. Participarea era semnificativă, mai ales în contextul dezvoltării industriei și al luptei pentru condiții mai bune de muncă.

Din "Gazeta Transilvaniei" aflam cum se sarbatorea "Ziua Muncii" la Brasov in prima jumatate a anilor 1940. Au existat si atunci defilari si petreceri cimpenesti, precedate insa de slujbe religioase.

In 1940:

In oraşul nostru ziua Muncii a fost sărbătorită cu un deosebit fast. Pretutindeni a fost arborat drapelul naţional şi noul steag al organizaţiei „Muncă şi Voe Bună". Incă de dimineaţă toate breslele muncitoreşti din localitate s’au adunat în faţa Inspectoratului muncii, de unde in frunte cu fanfara uzinelor I. A. R, au pornit în coloană de marş, către centrul oraşului, la biserica „Sf. Adormiri" din Cetate, fiind întâmpinaţi de reprezentanţii autorităţilor, împreună cu d-1 dr. Rediţeanu, inspector al Muncii, d-1 Nistor, preşedintele Camerei de muncă, d-1 Ionel Ciurea, chestorul Poliţiei, d-1 Zamfir, dr. Chesturel ş. a. Aci a fost oficiată o slujbă religioasă de preoţii dr. N. Stinghe, V. Mereţ şi D. Tohăneanu. După Te-deum,de pe tribuna amenajată în piaţa Sfatului, a vorbit d-1 Rediţeanu, care a arătat însemnătatea acestei zile pentru muncitori. A urmat apoi defilarea muncitorilor. In după amiaza zilei a avut loc în Valea Răcădăului o frumoasă serbare câmpenească. 

In 1943:

Sâmbătă la orele 12 muncitorii fabricii de cauciuc şi cei de la „Prerom“, în prezenţa conducătorilor celor două întreprinderi au sărbătorit ziua muncii. După parastasul slujit de pr. Marin pentru cei căzuţi pe câmpul de războiu, s’a cântat Imnul Regal de către corul uzinei, li s’a citit de către d-1insp. Covalschi cuvântul Ministrului Muncii şi li s’a ţinut o scurtă cuvântare de d-1. Bozdog. D-1 general Vasiliu, le-a comunicat hotărîrea direcţiunii care a premiat 10% dintre cei mai distinşi muncitori ai uzinei. D-1 colonel Voina a înmânat aceste premii muncitorilor, iar celor de la ,Prerom“ reprezentantul acelei uzine. 

Regimul comunist (1948–1989):

Ziua de 1 Mai a fost transformată într-o sărbătoare oficială a statului, celebrată cu defilări, parade, evenimente festive, adesea cu caracter propagandistic. "Primul 1 Mai liber", dupa spusele comunistilor, a fost serbat la Brasov in 1945. 

Brașovul era un oraș în care, muncitorii, în perioada interbelică, avuseseră o situație materială decentă. Un muncitor din Brașov deținea de obicei o casă mică și avea un salariu mediu cu care își putea întreține soția casnică și mai mulți copii. Dat fiind acestea, comuniștilor le-a fost greu să organizeze în Brașov, în anii 1945-1947, demonstrații și greve care să protesteze împotriva vechiului regim și a vechilor partide și să militeze pentru noul guvern „democratic”. 

Conform presei, în data de 1 mai 1945 are loc o demonstrație a muncitorilor în Piața Libertății (actuala Piața Sfatului), la care a vorbit și Vasile Luca, din conducerea operativă a Partidului Comunist Român.  A urmat o defilare pe Bulevardul Ferdinand (actualul Bulevardul Eroilor), care la participă mai multe fabrici, printre care și „Bârsana”. 

1 mai 1945. Alt grup, mai restrins, pozind in acelasi loc de pe Calea Bucuresti. Portretele tovarășilor sunt: Gheorghe Gheorghiu Dej (ministrul comunicațiilor și lucrărilor publice în guvernul Petru Groza), I. V. Stalin, Karl Marx, V. I. Lenin și Ana Pauker. Deasupra, dar mai mic, este portretul Regelui Mihai I.

Anul 1958, pregatire pentru defilarea de 1Mai in Orasul Stalin.
Sursa foto: Dan Mateescu

In perioada comunistă, 1 Mai devine o sărbătoare oficială de stat, una dintre cele mai importante pentru regimul comunist. La Brașov, ca în toată țara, aveau loc parade organizate de Partidul Comunist, cu angajații marilor uzine (precum Uzina Tractorul, Rulmentul, Steagul Roșu) defilând pe străzi, însoțiți de pancarte, lozinci și fanfare.

Evenimentele erau transmise la radio și ulterior la televizor, iar participarea era obligatorie pentru mulți angajați și elevi. După parade, oamenii se retrăgeau în zonele de agrement ale orașului (cum ar fi Poiana Brașov, Tâmpa sau Lacul Noua) pentru petreceri în aer liber, adesea cu mici și bere, un obicei care a supraviețuit până azi.

In cinstea zilei de 1 Mai, oamenii muncii de la Sovromtractor Braşov au lansat tractorul 4000. Sursa foto: Clopotul, ed. 1 mai 1950

Presa realiza ample reportaje despre manifestarile dedicate zilei de 1 Mai. Sursa foto: Drum Nou, ed. 3 mai  1966

După 1989:

Ziua de 1 Mai a devenit o zi liberă legală, fără caracter politic. Nu se mai organizează parade oficiale. Brașovenii sărbătoresc prin ieșiri în natură, grătare și evenimente culturale sau recreative. Zonele populare rămân Lacul Noua, Poiana Brașov, Pietrele lui Solomon, unde se organizează concerte, târguri și activități pentru familii. În unele perioade, autoritățile locale sau ONG-urile au organizat festivaluri, concerte sau campanii civice dedicate muncii și muncitorilor.

Sursa info: Gazeta Transilvaniei, ed. 5 mai 1940, ed. 5 mai 1943 / Digiteca Arcanum, Muzeul Casa Muresenilor

135