Cronica Brasovului

Fotografie publicata in ziarul Drum Nou in editia din 19 septembrie 1971 Pasajul  urban de pe strada Zizinului care traversează liniile de tren (Magistrala CF 300 Brașov - București) a fost ridicat în perioada de maximă expansiune industrială a Brașovului. Scopul lui principal a fost eliminarea barierei de cale ferată care bloca accesul muncitorilor din cartierul Astra și din restul orașului către marile uzine din zona industrială Est.  Cotidianul „Drum Nou” a relatat, în 19 septembrie 1971, despre deschiderea pasajului de pe strada Zizinului. deschiderea pasajului de pe strada Zizinului, prezentând finalizarea lucrării drept o realizare majoră a constructorilor în spiritul epocii. Inaugurarea a eliminat blocajele cauzate de bariera de cale ferată, facilitând accesul muncitorilor către platforma industrială și îmbunătățind traficul din zonă.  Ieri a fost dat în folosinţă pasajul superior de pe strada Zizinului din Braşov, important obiectiv edilitar . Cu acest prilej a a...

Maria Baiulescu. Fotografie publicata in publicatia "Carpatii", editia din 8 septembrie 1926. Linga fotografia alb-negru e si o varianta colorizata cu AI. Maria Baiulescu (1860–1941) a fost una dintre cele mai importante personalități ale mișcării feministe și culturale românești de la începutul secolului al XX-lea. Născută la Brașov, într-o familie de intelectuali preocupați de educație și cultură , ea și-a dedicat întreaga viață dezvoltării societății românești prin activități culturale, filantropice și sociale. Beneficiind de o educație aleasă și cunoscând mai multe limbi străine , Maria Baiulescu a manifestat încă din tinerețe un interes deosebit pentru literatură și cultură. A publicat poezii, proză și traduceri din autori europeni de prestigiu , contribuind la apropierea publicului român de literatura occidentală. Activitatea sa literară a completat preocupările sale civice și educative, reflectând idealurile unei societăți moderne și deschise. Maria Baiulescu la tinere...

Sala de jocuri de noroc evacuata. In 16 iunie 2026 a avut loc închiderea primelor opt săli de jocuri de noroc care nu au mai îndeplinit condițiile legale de funcționare prevăzute de noul regulament local. Incepând din anul 2026, autorizarea funcționării sălilor de jocuri de noroc a trecut de la nivel central la nivel local . În acest context, municipalitatea a decis limitarea drastică a activității sălilor de jocuri de noroc , altele decât agențiile Loto și cele de pariuri sportive, prin introducerea unor condiții menite să reducă impactul negativ pe care aceste activități îl pot avea asupra comunității. „Vă amintiți discuția despre sălile de jocuri de noroc din Brașov? Am aprobat regulamentul, iar acum trecem la aplicarea lui. Până în prezent au fost închise opt locații, iar alte nouă își vor înceta activitatea începând cu data de 1 iulie. Totodată, publicitatea asociată jocurilor de noroc va trebui să dispară de pe fațadele clădirilor, din locații și de pe domeniul public. Pas cu ...

Harta Transilvaniei publicată de Johannes Honterus, varianta în culori. Sursa foto: Wikipedia În 1542, Johannes Honterus a publicat la Brașov lucrarea Rudimenta Cosmographica, un manual de geografie și cosmografie destinat elevilor. Cartea conținea 13 hărți gravate în lemn de autorul însuși. Una dintre ele reprezenta nordul Peninsulei Balcanice și teritoriile actualei Românii.  Pe această hartă apar: * Transilvania (Transylvania) ; * Țara Românească (Valachia) ; * Moldova (Moldavia) ; * Dunărea (Danubius) ; * râuri precum Oltul (Alutas) , Prutul (Pruth) și Nistrul (Nester) . Interesant este că cele trei țări românești erau prezentate uneori sub denumirea generală de Dacia, reluând tradiția geografică a Antichității. Există două momente importante: 1532 – Honterus publică la Basel prima hartă tipărită a Transilvaniei , intitulată Chorographia Transylvaniae Sybembürgen.  1542 – la Brașov, el include versiuni cartografice în Rudimenta Cosmographica , răspândind astfel cunoștin...

Inceput de secol XX. Toaletă publică în Gara Promenadă, cartierul Blumăna (Brașov), din fața Palatului de finanțe (azi Primăria Brașov); în prim-plan, șinele de tramvai. Sursa foto: Arhivele Nationale Brasov Cota UD: BV-F-00749-2-3-0519 Din lipsurile de ordin sanitar ale Municipiului Braşov   Tribuna, 1941-06-01 / No. 45 In prezent, orașul dispune numai de 2-closete publice . Cum această problemă este în strânsă legătură cu gradul de civilizație al unui popor, sunt necesare cel puțin 4-6 closete publice, cari să fie așezate la punctele de circulație mai pronunțate, ele fiind indispensabile în special pentru streinii cari vin să ne viziteze orașul.

  Un apel al Societății „Salvarea“ din Brașov   Tribuna, 1941-05-21 / No. 37 În numele Comitetului, Președintele Societății de „SALVARE“ ne trimite următorul apel: Serviciul de salvare și-a făcut datoria în toate împrejurările. Ziua sau noaptea, pe timpuri bune sau rele și pe drumuri de multe ori impracticabile, ambulanțele SALVĂRII n-au pregetat să alerge ori de câte ori au fost chemate. O mie trei sute cincizeci de suferinzi au fost transportați în cursul anului 1940 cu ambulanțele SALVĂRII, la posturile de prim ajutor medical, la spitale și sanatorii. Și printre aceștia au fost 520 de accidentați, 132 de femei gravide , care nu puteau naște în îndepărtatele lor locuințe, și au mai fost transportate și 93 de femei cu hemoragii grave în urma avorturilor . Care ar fi fost soarta acestora, dacă n-ar fi fost transportate în cele mai bune condițiuni, este ușor de înțeles. Pentru ca Serviciul de SALVARE să poată să răspundă cerințelor în grelele și nesigurele împrejurări în c...

Pietrele lui Solomon Puține locuri din jurul Brașovului sunt atât de încărcate de povești, mister și semnificații istorice precum Pietrele lui Solomon, unul dintre cele mai cunoscute puncte de agrement aflate la capătul sudic al cartierului Șchei. Generații întregi de brașoveni au crescut cu legenda regelui Solomon care ar fi sărit călare peste prăpastia dintre stânci pentru a scăpa de urmăritori. Însă cercetările istorice sugerează că adevărata poveste a locului este mult mai complexă și poate chiar mai fascinantă decât legenda. O legendă care a traversat secolele Potrivit tradiției populare, regele maghiar Solomon (1053–1087), urmărit de dușmani, ar fi ajuns în valea îngustă de la marginea Brașovului. Într-un moment disperat, și-ar fi îndemnat calul să sară peste o prăpastie adâncă dintre două stânci, reușind să scape. Legenda spune că urma copitei calului poate fi văzută și astăzi în piatră , iar regele s-ar fi retras apoi într-o peșteră din apropiere, unde și-ar fi petrecut restul ...

  Din problemele Brașovului: Praful  Tribuna, 1941-04-28 / No. 20 Un mare neajuns al Brașovului este praful, care te însoțește peste tot, dar mai ales pe străzile cu o circulație mai intensă. De unde atâta praf la Brașov și de ce? Căutând să rezolvăm această dificilă problemă, am ajuns la concluzia că marele vinovat al răspândirii prafului este pavajul. La Brașov avem patru categorii de pavaj , și anume: 1. Pavaj nou, asfaltat, pe o mică parte din Calea Victoriei, Promenada și o mică parte din Strada Lungă. 2. Pavaj cu pat de beton și cu partea carosabilă din piatră de granit, între rosturi cu asfalt : Strada Lungă, Calea Victoriei etc. 3. Pavaj vechi, fără pat, cu partea carosabilă din pietre mari, între rosturi cu nisip : cea mai mare parte din centru, Strada Iuliu Maniu, Strada Regele Carol I, Strada Regele Mihai I etc. 4. Străzi nepavate : majoritatea străzilor orașului și în special acelea care fac legătura între arterele principale de comunicație. Considerând aceste p...

. Piața orașului Brașov Tribuna, 1941-04-13 / No. 10 Piața orașului Brașov, în ziua de 10 Aprilie 1941, prezintă următoarele prețuri.  găini 300-350 lei buc., gâște 500- 700 buc., rațe 350-400, purcei (5-8 săpt.) 1800 -- 2000 buc.,  lapte 14-15-16 lei kg, smântână 85 -- 90 lei kg, brânză vaci 28-30 lei kg, brânză de burduf 120 lei kg, ouă 4.50-5 lei buc., unt 180- 200 lei kg,  cartofi 6 lei kg, fasole 26- 30 lei kg, ceapă 28-30 lei kg, usturoiu 28-30 lei kg, morcovi 5-6 lei kg, pătrungel 10-12 lei kg, ceapă verde 3-4 lei legătura, spanac 30 lei kg,  lemne de foc 2200-2300 lei stânjenul, fân 4 lei kgramul.   Situația pieței la Brașov în ziua de Marți 29 Aprilie 1941  Tribuna, 1941-05-02 / No. 23 Carne de miel , 140 lei kg,  Salam de Sibiu 400 lei kg.  Unt presat 240 lei kg.  Smântâna 120 lei kg.  Laptele 15 lei kg.  Cartofi 6-8 lei kg.  Spanac 20 lei kg.  Salată 8 -- 10 lei buc.  Sparanghei 100 lei kg,...