CRONO STIRI - Despre fabrica de bere din Brasov

Cu veacuri în urmă, carelor negustorilor braşoveni transportau alături de multe alte produse şi butoaie cu bere. In această privinţă Cetatea Braşovului îşi crease un binemeritat renume. Voievodul Transilvaniei, Petru Gereb, solicita braşovenilor ,,butoaie de bere" la 1479. Iar la 1522 Radu de la Afumaţi, domnul Ţării Româneşti, primea din partea braşovenilor în dar printre altele şi însemnate cantităţi de bere. 

Stiri si interviuri despre fabrica de bere din Brasov, care a purtat diverse denumiri in decursul timpului

Supraproducţia vinului a redus foarte mult în anul trecut (1925) consumul berei. Fabrica de bere Czell din Dârste-Braşov nu a produs decât 30000 de hl, deşi capacitate ei de poducţie este de trei ori mai mare. Desfiinţarea cartelului fabricelor de bere a avut ca urmare scăderea preţurilor. De exportul acestui produs nu poate fi incă vorbă, neexistând o organizaţie ieflina de transport, care să mărească puterea de concurenţă a acestui produs pe pieţele streine. Materia primă, orzul se procură în întregime de pe piaţa interioară, hameiul se importă din Cehoslovacia pentru care se plăteşte Insă taxe de import prea mari. (Gazeta Transilvaniei, 1926-07-01)

 

Sursa foto: Drum Nou, ed. 1969-10-08 / Digiteca Arcanum

La ultima confruntare organizată pe plan republican (un adevărat concurs organizat de Ministerul Industriei Alimentare), Fabrica „Aurora" din Braşov a cucerit certificatul de autor pentru cea mai bună bere fabricată în tara noastră. Inginerul Constantin Purcărea, directorul fabricii, unul din cei mai buni specialiști din sector, ne prezintă cartea de vizită și istoria de 77 de ani a fabricii pe care o conduce.

— Cum aţi ajuns să realizaţi cea mai bună bere din tară? 

— Dezvoltată mult, şi modernizată în anii construcţiei socialiste, fabrica noastră dispune de utilaje şi instalaţii de cel mai modern tip... 

— Dar, asemenea zestre tehnică este prezentă şi în alte unităţi similare din tara. 

— Exact! Vreau însă să adaug că la obţinerea „recordului“, factorul decisiv este reprezentat de oameni, specialiştii şi muncitorii noştri de înaltă calificare, cu un stagiu îndelungat în fabrică. 

— Cită bere se produce aici într-un an ? 

— 3.450.000 de litri... 

Străbatem spaţiile de fabricaţie a delicioasei băuturi, berea de Braşov. Fabrica de malţ, cu impozanta ei clădire, înălţată în anii aceştia, este cea mai mare de acest fel din ţară. Utilajele ei poartă în mare parte marca unor uzine româneşti : „Independenţa“ Sibiu şi „Progresul“ Brăila. Aici are loc, pe baza unui perfecţionat proces tehnologic, germinarea orzului. Secţiile de fermentaţie primară şi secundară, de spălare şi umplere a sticlelor şi butoaielor, oferă în întregime ambianţa unor spaţii de fabricaţie dintre cele mai moderne, prezenţa unor maşini, utilaje şi instalaţii la nivelul tehnicii actuale. 

Se află aici, în complexul tehnologic al fabricii, un compresor de amoniac de 100.000 K.cal. Cîndva, peste ani şi ani, cînd acesta va fi scos din uz,, va deveni, fără îndoială, o piesă de muzeu într-o arhivă industrială. Pentru că acest compresor este primul realizat la noi în ţară, la uzina „Tehnofrig“ din Cluj. 

Berea obţinută printr-un complex proces de transformări chimice, se păstrează în imensitatea unor spaţii, în care domneşte o iarnă nesfîrşită, alimentată de „frig“ obţinut artificial. 

Locul vechilor budane de odinioară a fost luat de modernele tancuri din oţel. în prezent, asemenea spaţii de depozitare se construiesc din beton şi oferă o capacitate de 44.630 hl. 

La perfecţionarea procesului de fabricaţie, în afară de marca unor uzine cunoscute din ţară, este prezentă pretutindeni şi contribuţia fabricii „Aurora" prin cei mai pricepuţi specialişti şi inovatori ai săi. S-a trecut, pe baza unei inovaţii, la insuflarea de oxigen în mustul de bere. Rezultatul ? perioada de fermentaţie s-a redus cu două zile. Smalţul necesar pentru spaţiile de depozitare, obţinut odinioară prin import, a fost înlocuit cu un alt produs realizat aici după o reţetă nouă, pe baza unei alte propuneri de inovaţii. 

Zi şi noapte, pe porţile fabricii, se expediază pe reţeaua rutieră şi pe cea a drumurilor de oţel cantităţi sporite de bere către unităţile comerciale din judeţele Braşov, Covasna şi Harghita. Dar berea apreciată unanim şi tot mai mult solicitată impune creatorilor ei preocuparea de a amplifica mereu capacităţile de producţie. Din această preocupare a izvorît o valoroasă propunere prezentată de Andrei Schwartz, contabilul şef al fabricii, cu prilejul dezbaterii documentelor pregătitoare ale celui de-al X-lea Congres al partidului. Este vorba despre dublarea capacităţii de producţie a fabricii, creîndu-se astfel condiţii pentru utilizarea în totalitate a întregii cantităţi de malţ obţinut aici (din care o mare parte este expediată azi altor fabrici). 

Prin aceasta — ne informează directorul întreprinderii — sunt necesare fonduri de investiţii cu 50 la sută mai reduse faţă de varianta construirii unei fabrici noi. Aceste investiţii vor fi amortizate într-un timp foarte scurt. Există, aşadar, perspectiva ca prin 1972 fabrica „Aurora" din Braşov să producă anual 6.900.000 litri de bere. Dar pe lingă sporurile ce se vor obţine în ceea ce priveşte capacităţile de producţie, se vor introduce în fabricaţie noi sortimente de bere în cadrul unei ample acţiuni de diversificare. O parte din producţia fabricii „Aurora“ trece graniţele ţării fiind destinată exportului. Este vorba despre produsele secţiei de lichioruri, care sunt solicitate în Uniunea Sovietică, Republica Democrată Germană şi Republica Socialistă Cehoslovacă. Se fabrică toate sortimentele de lichioruri. Faţă de anul 1938 producţia fabricii este astăzi de peste 20 de ori mai mare. 

In încheierea vizitei noastre, ing. C. Purcărea, directorul întreprinderii, sintetizează : „La creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor specifice şi a preţului de cost, la beneficii şi calitate, unitatea noastră a obţinut rezultatele cele mai bune situîndu-se printre întreprinderile de frunte din sector". Ni s-au dat şi cîteva nume de fruntaşi în întrecerea socialistă care-şi menţin acest titlu de mulţi ani: Iulian Baciu, Irina Dolha, Ghizela Badea, Mihai Buna, Beer Johannes, Ana Promer, Andrei Soos, Mihai Farcaş. 

Situată la una din porţile Braşovului, pe magistrala ce vine dinspre Capitală, fabrica „Aurora“, cu imensitatea spaţiilor sale, ni se înfăţişează după această vizită metaforic, ca un uriaş car de bere, pregătind neîntrerupt delicioasa licoare pentru trei judeţe ale ţării. (Drum Nou, 1969-10-08)