Cronica Brasovului

Produse realizate de bresle brasovene expuse la Muzeul Civilizatiei Urbane a Brasovului. Sursa foto: Muzeul de Etnografie Brasov La adăpostul masivelor ziduri, beneficiind de autonomia acordată, de confirmarea privilegiilor legate de exercitarea activității meșteșugărești, de interesul manifestat pentru viața orășenească din partea puterii centrale, începînd cu veacul al XV-lea are loc un proces amplu de proliferare a branşelor meşteşugăreşti şi a activității comerciale.  Din secolul al XV-lea datează atestările documentare ale breslelor blănarilor, lăcătușilor, cizmarilor, pielarilor şi curelarilor, ale fierarilor, țesătorilor și mănușarilor, alături de meşteşugurile din domeniul alimentar- măcelari, brutari, franzelari, turtari, morari.  Paralel cu statuarea diferitelor bresle, apar precizări privind gama de produse ce urma să facă obiectul unei anumite meserii, ceea ce va accentua procesul de delimitare a competențelor, proces ce continuă și în secolele XVI și XVII , când v...

Brasovul in 1689. Sursa foto: Wikipedia Redam articolul "Viticultura in orasul de sub Timpa?" dintr-o editie din 1969 a revistei Astra. Autor: Pavel Binder În vremurile cînd apa freatică era infectată de felurite impurități, vinul se consuma mai frecvent ca în zilele noastre astfel că, regiunile viticole medievale depășeau zonele actuale.  Populația brașoveană consuma vinul muntean, cel ardelean provenit mai ales din ținutul Mediașului, și înaintea invaziei turcești chiar vin de Sirmiu, regiune situată în nordul Jugoslaviei. Din cauza dificultăților transportului, ce se practica pe samare sau în butoaie mari puse în căruțe, vinul importat la Brașov era destul de costisitor. Cerința mare de vin a făcut ca omul să caute să învingă intemperiile climei răcoroase și să cultive vița de vie; astfel Brașovul secole de-a rîndul s-a numărat printre localitățile viticole ale țării noastre.  În orașul de sub Tîmpa, pe baza toponimiei și studiului documentelor, putem reconstitui două zo...

. Din anul 1491 este datat cel mai vechi regulament pentru apărarea Brasovului, care e cel mai vechi document de acest gen si din istoria Transilvaniei. Regulamentul, care stabilea măsurile de luat în cazul unui atac dușman , este de fapt o ordonanţă în 24 de puncte, care menţiona că cetatea Braşovului dispunea de 7 bastioane, sublinia necesitatea unor clopote de alarmă, stabilea efectivele de luptători şi măsurile pentru asigurarea de alimente şi cele necesare apărării oraşului. În regulament nu sunt specificate numele bastioanelor, este posibil să fi fost socotite şi bastioanele porţilor, căci la acea dată unele bastioane nu erau construite. Fiecare bărbat era dator să posede o archebuză, o sabie, un arc şi o lance. Fiecare poartă urma să fie apărată de 50 de oameni cu armele lor, iar bastioanele din colțuri de către 10 oameni ; la fiecare poartă şi bastion era obligatorie prezența unui armurier. Printre măsurile adresate celor ce nu purtau arme regăsim câteva nostim exprimate “cop...

. Cea mai veche menţiune asupra organizarii arhivei din Braşov o găsim în scrisoarea notarului oraşului din 22 iulie 1476 , în care acesta arăta că, pentru hotărârea procesului oraşelor din Transilvania împotriva - Capitlului din Oradea, s-a cerut oraşelor prezentarea privilegiilor de scutiri vamale. El nu a fost anunţat despre aceasta, deşi „poate avem si noi diferite privilegii în lădiţa noastră despre aceste lucruri, aşa cum au dus sibienii privilegiile lor triple".  Cel mai vechi document original din arhiva oraşului Braşov, în limba latină.1353 martie 28, f.l. În secolul următor, mai precis între anii 1552 - 1553 , Sfatul orăşenesc ia măsuri pentru inventarierea privilegiilor din arhiva Braşovului. Inventarul întocmit de către notarul oraşului, Christian Pomarius, intitulat „Litterarum Civitatis Coronensis digestio" , cuprinde un număr de 309 poziţii , repartizate în 19 grupe, însemnate cu literele alfabetului, obicei frecvent în evul mediu. Ulterior se întocmesc alt...

Biserica Sfintul Nicolae. 2013 Socotita pe buna dreptate catedrala romanilor din tara Barsei, Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului isi identifica inceputurile in negura vremurilor. " La anul de la Hristos 1292 au facut o cruce de lemn in Schei cu sindrila si dupa multi ani, atunci in locul crucei au ridicat biserica de lemn catra anul de la Hs.1513, cu hramul arhiereului Nicolae , iara catra anul 1518 de la Hs. fost-au pe aceeas vreme un preot, Petru, om vestit si indraznind aceasta cu mai mult oameni din Schei s-au dus la tara Romaneasca la domnul tarii, adeca la Ioan Neagoe Basarab Voevod, feciorul lui Basaraba si l-au rugat sa le ridice o biserica de piatra in Schei" . Acestea scriau cronicile vechi din Scheii Brasovului, reluate de David Cepescu si Ioan Jiapa. Astfel cronicile locale, incepand cu cea a protopopului Vasile (1628) si Radu Tempea II (1741), continuate de multi alti cronicari, surprind sporadic momente de evolutie privind construirea bisericii. Bis...

Poiana Brasov, circa 1946. Putine constructii. In partea stinga, jos, se poate observa Hotelul Sport. Sursa foto: Orasul Memorabil Stațiunea turistică Poiana Braşov, situată în partea centrală a Munților Postăvaru între 950 şi 1050 metri altitudine , s-a dezvoltat inițial ca un loc de practicare a sporturilor de iarnă, odihnă și recreare pentru locuitorii oraşului Braşov. Prima mențiune documentară despre Poiana Brasov datează din anul 1427 (G. Nussbächer, 1968). Un act, păstrat în Arhivele statului filiala Braşov, consemnează un proces de hotărnicie ivit între locuitorii Braşovului și cei ai comunei Cristian. Sîmbătă 14 iunie 1427, o comisie s-a deplasat la „Polyan“, păşunea disputată de cele două obști. Sentinţa a fost dată în favoarea brașovenilor, deoarece Poiana este la o distanţă mai mică față de Braşov. In felul acesta s-a păstrat şi prima mențiune despre o excursie la Poiana.  Poiana Brasov, in 1945. Sursa foto: Arhivele Landesarchiv Baden-Wuerttemberg . Oskar Netoliczka I...

Cetatea Brasovia de pe muntele Timpa Cetatea Braşovia ocupa o bună parte din varful Tâmpei, înălţându-se semeaţă deasupra vaii în care s-a constituit Braşovul medieval. Cetatea Brassovia se intindea pe o suprafaţă de circa 2,3 ha, zidurile sale  aveau o grosime de 1.70 - 1,80 m. Inceputurile  fortificaţiei sunt  prea putin cunoscute, in literatura de specialitatea se discută despre datarea  cetăţii  de pe Tâmpa anterior venirii teutonilor în Ţara Bârsei (1211). Ridicarea  în  piatră a cetăţii de pe Tâmpa, atestă din plin rolul ei strategic şi rangul de cetate  regală (numai  regele acorda privilegiul de a ridica cetăţi  din  piatră). Construirea cetăţii ar putea fi plasată în a doua jumătate a secolului al-XIII-lea , probabil între marea invazie tătară din 1241 (care a pustiit Ţara Bârsei şi o mare parte din Ungaria) şi prezenţa regelui Ladislau în Ţara Bârsei (1288); acest fapt este susţinut şi de Lucas Joseph Marienburg, care scri...

Casa Sfatului, la 1895, cind avea acoperisul sub forma de bulb de ceapa. "Actul de naștere" al Casei Sfatului,  din  23 decembrie 1420   "Actul de naștere" al Casei Sfatului datează din 23 decembrie 1420 și se păstrează la Arhivele (Sfatului) Naționale din Brașov. Documentul istoric a fost emis de Adunarea districtului Țării Bârsei , din care făceau parte Magistratul (Sfatul) orașului Brașov, juzii târgurilor Râșnov, Codlea, Feldioara și Prejmer, precum și reprezentanții celorlalte nouă comune săsești ale ,,provinciei și districtului (Țării) Bârsei”. În document se menționează că reprezentanții breslei blănarilor brașoveni –,,așa cum obișnuiau să facă și strămoșii lor în toate timpurile”– au îngăduit să se construiască o cameră deasupra bolții și pivniței lor situate în mijlocul pieții orașului ca loc pentru acordarea dreptății și ședințele Sfatului (Magistratului/Primăriei). În schimb, Adunarea districtului Țării Bârsei se angaja să construiască acoperișul clădiri...