1880 - Este infiintata la Brasov Libraria Ciurcu - prima librarie romaneasca din Transilvania

Libraria Ciurcu, in anul 1900

Intreprinderea editorială a Ciurculeștilor, pornită sub deviza „Știință și progres“, s-a bucurat de o existență îndelungată, funcționînd de-a lungul a peste 70 de ani. Bogata ei activitate a fost însă prea puțin menționată în cercetările noastre de istoria culturii. De aceea considerăm necesar a reaminti cîteva momente din viața acestei case editoriale, care, după cum vom vedea, a avut o contribuție meritorie la formarea unității spirituale a poporului nostru. 

Librăria Ciurcu a luat ființă la Brașov, în anul 1880, din inițiativa fraților Nicolae și loan Ciurcu, nepoți ai lui Zaharia Carcalechi, „ferlegherul“ cărților românești la „crăiasca tipografie“ din Buda (1815-1830). Pășind pe urmele bunicului lor, frații Ciurcu, pe lângă o realizare comercială, nu întotdeauna rentabilă, au înfăptuit o operă importantă de culturalizare, punînd la îndemîna clienților ediții ieftine, care au circulat larg în toate ținuturile locuite de români. 

Nicolae Ciurcu, cel dintîi fondator al întreprinderii, s-a născut în anul 1854 la Brașov, unde își face și anii de școală. Deprinde cele dintai cunoștințe de specialitate la librăria germană din localitate, condusă de Fraule și Dresnandt, unde lucrează mai bine de trei ani. Dornic de a-și desăvîrși pregătirea, el pleacă apoi la București, făcînd o practică de 10 ani la librăria și casa de editură Socec, iar doi ani la librăria Graeve et comp. 

Întorcîndu-se în orașul de sub Tîmpa, deschide, la vîrsta de 26 de ani, prima librărie și editură românească din Țara Bîrsei, asociindu-și în curînd pe fratele mai mic, Ioan Ciurcu,care, după moartea lui Nicolae Ciurcu(1898), a preluat conducerea întreprinderii. 

Fratii Nicolae si Ioan Ciurcu

Configurația geografică a așezării Brașovului a slujit de minune activității editurii. Ciurculeștii lansau în tiraj mare, pentru acea vreme, și lucrări aduse de peste munți, pe care le puneau în circulație prin intermediul librăriei la prețuri foarte accesibile. 

După mărturiile lui Gh. Ciurcu, cel din urmă descendent al acestei familii și donatorul pieselor amintite mai sus, la librărialui Ciurcu poposea adesea badea Cîrțan, care pleca de aici cu desagii plini de cărți în nesfîrșitele sale peregrinări. 

Perioada cea mai înfloritoare din activitatea acestei întreprinderi a fost între anii 1890 și 1920, etapă în care se înfiripaseră relații numeroase cu creatorii de literatură și se încetățenea un experiment întemeiat pe condițiile specifice pe care le oferea viața culturală românească din Transilvania dinainte de Unire. 

Numărul cărților editate și, în parte, întocmite pentru popor de frații Ciurcu, trecea de 300 la sfârșitul primului deceniu al acestui secol, avînd un tiraj de peste 7 milioane de exemplare, ceea ce reprezintă o realizare impresionantă pentru acea vreme. Aceste cărți au fost publicate în mai multe colecții sau „biblioteci“, ca de pildă : Biblioteca pentru copii, Biblioteca poporală română, Biblioteca muzicală, Biblioteca · scrierilor diverse ş.a. 

Preocupările tematice ale editurii erau multiple. Ea a pus în circulație basme, culegeri de documente, lucrări despre haiduci, snoave și anecdote, cărți pentru copii, peste 150 de manuale școlare, diferite opere istorice și beletristice, lărgind în această parte a țării popularitatea unor scriitori ca : Gr. Alexandrescu, U. Alecsandri, 1. Creangă, C. Negruzzi, B. P. Hasdeu, G. Dem. Teodorescu, U. Eftimiu ş.a. 

Printre lucrările importante editate de întreprinderea Ciurcuse numără : Gramatica limbii române pentru școlile poporale de M. Pop ; Fizică pentru școlile secundare inferioare (1908) de T. L. Blaga; Istoria universală pentru școlile secundare, vol. 1-III (1892-1897) de V. Goldiş ; Istoria școlilor centrale române gr. or. din Braşov(1902) de A. Bîrseanu ; Documente privitoare la trecutul românilor din Schei, vol. I-U (1901-1906) de St. Stinghe ; Țiganiada séu Alexandria aï țîgănească de I. B. Deleanu (1900) ; 1001 de nopți în tălmăcirea lui I. Barac, vol. I-III (1897) ; Wilhelm Tell de Fr. Schiller (1913), în traducerea lui Șt. O. Iosif ; Povești ardelenești, vol. 1-U (1888) de I. Pop Retegarul. 

Aducînd cărți și difuzîndu-le larg în orașele și satele din Transilvania, această editură a contribuit în mod meritoriu la progresul ideii de unitate națională. 

Sursa info: Revista Bibliotecilor, ed. 1 aprilie 1969