Cronica Brasovului

Mos Gerila impartind cadouri in Oraselul Copiiilor. Sursa: "Drum Nou", ed. 4 ianuarie 1961.  In perioada comunistă  Mos Crăciun a fost inlocuit cu "Mos Gerila" . Fabricile si uzinele obisnuiau atunci să ofere angajatilor cadouri pentru copii din partea "Mosului". Totul se derula prin organizatiile sindicale. Ziarul "Drum Nou" scria, in editia sa din 30 decembrie 1960, despre cum s-au pregatit sindicalistii de la uzinele „Steagul Roşu"  pentru sosirea lui Moş Gerilă:  De două zile, economistul Gh.Mănciulea, responsabilul financiar al comitetului sindicatului, miezuitoarea Maria Weber, Nistor Aurelian, secretarul comitetului sindicatului, lăcătuşul Alexandru Bărbulescu şi alţi membri ai comisiei care pregătesc sosirea lui Moş Gerilă la uzinele „Steagul Roşu" din Braşov, au mult de lucru. Nu e uşor să mulţumeşti pe cei 4.757 copii ai muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor uzinei. Moş Gerilă soseşte în anul acesta cu un...

Oraselul copiilor din anul 1963. Sursa foto: Drum Nou / Digiteca Arcanum În Romania comunista, în jurul celor mai mari sărbători ale creştinităţii, se crease un fel de conspiraţie a tăcerii, în care cuvintele Paşti şi Crăciun erau cvasi-interzise, în care ele nu puteau fi niciodată auzite la radio sau la televizor, dar nici citite în presa controlată de partid şi intens cenzurată de acesta şi oamenii săi.  Odată cu instaurarea comunismului in Romania, Mos Crăciun a fost inlocuit de Mos Gerilă (Ded Maroz), despre care se spune că venea din Uniunea Sovietică, imbrăcat in hainele rosii ale comunismului. Această schimbare de personaje avea rolul de a arunca in uitare Nasterea Domnului, si noul erou, Mos Gerilă, era "desemnat" să sosească cu daruri la copii, in noaptea Anului Nou, in loc de Ajunul Crăciunului . Transformarea traditiei urmărea să abată atentia colectivă de la data de 25 decembrie, catre 31 decembrie, ziua Republicii, Revelionul devenind, astfel, unica mare sarbato...

Junii Albiori la Parada din Duminica Tomii Numiți din vechime „ăi albi”, deoarece costumul lor era alcătuit din veșminte albe , Junii Albiori (Junii Naționali Albi) s-au construit în anul 1860 în contextul înființării Asociațiunii Transilvănene pentru Cultura și Literatura Poporului Român (ASTRA), în marea lor majoritate făcând parte breslele măcelarilor și negustorilor din Șcheii Brașovului.  Costumul lor diferă de cel al Junilor Tineri și Bătrâni prin cămășile de pânză albă, scoase în afară, lungi până la genunchi și largi, în 12 clini, împodobite cu fluturi aurii și broderii în motive românești. Sunt încălțați cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. Inițial purtau căciula neagră, dar pentru a se distinge de celelalte grupuri și-au confecționat căciuli albe cu „țoc”, ca la Junii Curcani, susținută sub bărbie cu o curea, modelul ei amintind de căciula lui Mihai Viteazul, care în condițiile celor trei popasuri brașovene a avut bune legături cu românii din Șcheii Brașov...

Junii Rosiori la Parada din Duminica Tomii. Societatea Junilor Roșiori este constituită din bărbați căsătoriți proveniți mai ales din zona nord-vestică a Șcheiului numită de localnici Cacova. Cacova este cuprinsă în valea dintre străzile „Podul lui Grid” și „General Moșoiu” fiind cea mai nouă parte a cartierului Șchei în urma așezării pe aceste meleaguri a românilor izgoniți din Apața și Crizbav de către Sigismund de Luxemburg în secolul al XIV-lea. Junii Roșiori constituie un grup care, prin accesoriile costumului și onomastică, amintește de Războiul de Independență din 1877-1878 . Grupul Junilor Roșiori a fost fondat în 1908 prin scindarea Societății Junilor Naționali Albi , din care s-au desprins cacovenii care astfel au organizat un grup separat. În procesiunea festivă la Pietrele lui Solomon, Junii Roșiori poartă costumul cel mai pitoresc : cămașa le este bogat brodată cu motive populare romanești, decorate cu mii de paiete din argint aurit, sau alamă, chimirul sau „șerparul” est...

Junii Brasovecheni la Parada din Duminica Tomii. În ciuda faptului că se știa că acest grup s-a constituit în anul 1922 , obținând statut juridic în 1929, din rândul românilor șcheieni stabiliți în Brașovechi (Brașovul Vechi), ca semn al trăirii istorice comune cu românii din Șcheii Brașovului, se păstrează un statut de existență a junilor din Brașovul Vechi de la anul 1851 similar cu al celor din Șcheii Brașovului Ei sunt o imitație a Junilor Bătrâni, atât în protocolul organizării, cât și în port, cu deosebirea că în loc de pălării, poartă căciula simplă țurcană cu „țugui”. Maialurile le organizează la „Foișorul” din Brașovechi din strada Cloșca, într-un spațiu dominat de o frumoasă troiță ridicată în 1910 de Ioan și Maria Voicu. Sub îngrijirea lor se găseau și alte troițe: Troița de pe strada Sitei, ridicată în anul 1867 de Elena Radovici și Troița de la Paloș, ridicată de Ioan Grecu Manole, Gheorghe Achim cu soția, Ana și Gheorghe Perșinaru la 1850. Tot lor li se atribuie Troița di...

Junii Dorobanti la parada calare din Duminica Tomii. Junii Dorobanți au funcționat împreună cu Junii Curcani din 1879, se desprind de aceștia începând cu anul 1924, devenind grup distinct. Monografia „Junii Dorobanți” pune în discuție anul 1923, ca an al scindării Grupului Junilor Curcani, prin prezentarea unui registru de procese verbale al Dorobanților în care apare menționat anul 1923. Primul steag a fost confecționat în anul 1926 . Păstrează pe actualul steag al companiei lor (alcătuit în 1977, prilejuit de centenarul Independenței), imaginea unui erou de la 1877, descris de Vasile Alecsandri în poezia „Dorobanțul”. Vechiul steag a dispărut în condițiile tulburi ale anului 1948, când prin decret guvernamental au fost desființate toate grupurile de juni. Din 1938 Junii Dorobanți au dobândit personalitate juridică. Costumul este asemănător Junilor Curcani , cu singura deosebire că poartă o căciulă sură, model Mihai Viteazul, pe care apare stema Țării Românești. și cei doi lei. În râ...

Junii Curcani la parada calare din Duminica Tomii Compania s-a format în anul 1879 din rândul bărbaților căsătoriți care locuiau „Pe Coastă” . Numele de „Curcani” corespunde companiei omonimice acoperită de glorie în războiul pentru Independență de la 1877 a României, în condițiile în care românii din Ardeal nu puteau participa la acest mare război, ori preluarea acestor costume la numai doi ani după marele eveniment, este evident un răspuns la participarea sufletistă a românilor din Șcheii Brașovului, costumul devenind un simbol. El este asemănător cu cel al Junilor Tineri, cu singura deosebire că, în loc de pălării, poartă niște căciuli negre „cu țoc”, împodobite cu pene de curcan și susținute sub bărbie cu o curea fină. Aceste căciuli amintesc de cea a lui Mihai Viteazul, ca și la Junii Albiori, motiv pentru care pe steagul companiei apare chipul eroului unității naționale, precum și tricolorul românesc. Actualul steag a fost confecționat în 1977, prilejuit de centenarul Independen...

Grupul Junilor Batrini la parada din Duminica Tomii. In onomastica acestui grup există o nepotrivire, tânăr (june) — bătrân. Istoricește explicația o găsim în necesitatea îngroșării rândurilor celor ce luptau pentru apărarea ținutului. Organizația Junilor Bătrâni are ca membri, bărbați căsătoriți din zona „Pe Tocile”. Vestimentar, Junii Bătrâni poartă costum identic cu cel al Junilor Tineri, dar fără panglici la pălărie , fiind și aceasta o dovadă a originii comune a celor două grupuri. În ultimul timp, exceptând șergile, membrii companiei poartă tricolorul ca panglică în bandulieră. Pe piept poartă lenta tricolor. În vechime bătrânii, de fapt oamenii căsătoriți însoțeau alaiul așezându-se în urma grupurilor de juni, iar ca grup sub numele de Juni Bătrâni s-au constituit doar după 1877. Ei organizează parastasul Junilor , după tradiție, în ziua de Florii la Biserica Sfânta Treime — Pe Tocile. Jocurile strămoșești au loc la Crucea din Variște, ridicată în 1816 de protopopul Voina Pitiș....

Junii Tineri la parada din Duminica Tomii Junii Tineri, atestaţi documentar în 1728, reprezintă vechea ceată a feciorilor, adevărați întemeietori ai obiceiului, fiind prezenți pe tot parcursul anului în ritualurile junilor. Atributul de „tânăr” li s-a alăturat pentru a desemna deosebirea între cei necăsătoriți , care, prin căsătorie erau obligați să iasă din rândurile companiei.  În trecut, Junii Tineri, erau îmbrăcați în haine obișnuite românești : o cămașă albă, lungă până mai sus de genunchi, fără guler, cu mâneci lungi și largi. Aveau cioareci albi, strânși pe picior și erau încălțați unii cu opinci, alții cu cizme. Pe cap purtau pălării cu borul larg și calota rotundă. La brâu erau încinși cu șerpare late „ghintuite”, în care purtau pistoale. Purtau mustăți mari, răsucite în sus și pletele lungi până la umeri. Se înțelege că pe vreme urâtă se îmbrăcau mocănește, cu cojoace și sărici. Astăzi ei poartă o cămașă albă, cu crețuri, lungă până la genunchi, peste care pun un „flanel...