Oraselele Copiilor brasovene din perioada comunista, un inlocuitor al Targurilor de Craciun de azi
![]() |
Oraselul copiilor din anul 1963. Sursa foto: Drum Nou / Digiteca Arcanum |
În Romania comunista, în jurul celor mai mari sărbători ale creştinităţii, se crease un fel de conspiraţie a tăcerii, în care cuvintele Paşti şi Crăciun erau cvasi-interzise, în care ele nu puteau fi niciodată auzite la radio sau la televizor, dar nici citite în presa controlată de partid şi intens cenzurată de acesta şi oamenii săi.
Odată cu instaurarea comunismului in Romania, Mos Crăciun a fost inlocuit de Mos Gerilă (Ded Maroz), despre care se spune că venea din Uniunea Sovietică, imbrăcat in hainele rosii ale comunismului. Această schimbare de personaje avea rolul de a arunca in uitare Nasterea Domnului, si noul erou, Mos Gerilă, era "desemnat" să sosească cu daruri la copii, in noaptea Anului Nou, in loc de Ajunul Crăciunului. Transformarea traditiei urmărea să abată atentia colectivă de la data de 25 decembrie, catre 31 decembrie, ziua Republicii, Revelionul devenind, astfel, unica mare sarbatoare. Treptat, celebrarea Nasterii Domnului era impinsa in umbră, iar Mos Crăciun dispărea de pe scena serbărilor iernii. Totusi, Mos Gerilă s-a născut cu mult inaintea comunismului, el fiind un personaj din mitologia precrestină slavă. El apărea ca personaj de poveste in foiletoanele Gazetei de Transilvania de la sfirsitul secolului XIX.
Din anul 1948, zilele de sărbătoare creştină au fost transformate în zile obişnuite de lucru, iar în ziarele vremii moşul cu barbă albă şi haine roşii, care aducea daruri copiilor cuminţi, a început să apară cu denumirea de Moş Gerilă. Sărbătorile de Crăciun s-au transformat în Sărbători de iarnă, iar bradul de Crăciun a devenit Pom de iarnă. Startul sărbătorilor de iarnă se dădea după 27 decembrie, când trecea Sărbătoarea sfântă. Moş Gerilă venea în ultimele nopţi din an, 30 sau 31 decembrie.
Incepind cu anii '50, la Brasov, in luna decembrie au inceput să fie amenajate "orăsele ale copiilor", un fel de targuri de Crăciun din prezent. Si atunci, "orăselul" era amenajat in Piata Sfatului sau Piata 23 August, cum s-a numit in operioada comunistă. Toate decorurile si instalatiile erau făcute spre bucuria copiiilor. Iată ce scria Drum Nou, cotidianul local al partidului, in ziua de 21 decembrie 1952:
De câteva zile, în jurul pereţilor provizorii care înconjoară Piaţa 23 August din Oraşul Stalin, numeroşi părinţi cu copiii lor se strâng pentru a privi micile castele care se înalţă aici ca în poveşti. Intr-un colţ o căsuţă cu acoperişul ţuguiat, dincolo o scenă, la mijloc un brad care pare cel mai înalt din pădurile munţilor noştri. Fiecare aşteaptă cu nerăbdare să vadă ce se face dincolo de paravanele provizorii, iar copiii sunt mai curioşi ca oricând.
In bradul acela înalt se vor anina jucării, steluţe, becuri, iar în vârf va străluci o stea roşie. Aici în curând copiii se vor întâlni cu Moş Gerilă, vor intra în căsuţa bunicuţei Scufiţei Roşii în care nu vor găsi lupul cel rău ci jucării multe de toate felurile. Pe filele unei cărţi uriaşe vor vedea chipul celui mai iubit părinte al copiilor din lumea întreagă, chipul tovarăşului Stalin. Pe scena teatrului de păpuşi se vor petrece aevea minunatele întâmplări ale găinuşei harnice, ale filueraşului şi căniţei şi alte atâtea minunăţii.
Anul acesta copiii celor ce muncesc din Oraşul Stalin vor petrece clipe mai frumoase decât în oricare din anii trecuţi, minunăţiile pe care le clădesc părinţii lor, ducându-i într-o adevărată lume de basme.
Mai sunt câteva zile şi aceia cărora li s-a deschis cel mai frumos viitor spre care partidul ne îndrumă paşii vor intra într-un orăşel nou care s-a ridicat ca peste noapte în mijlocul Orașului Stalin.
In editia din 26 decembrie 1953 a ziarului Drum Nou, ni se descrie cum arăta orăselul amenajat atunci, se pare, in parcul din centrul Brasovului (parcul "Stalin")
Prin grija partidului şi guvernului, cu sprijinul întreprinderilor „Sovromtractor“, „Steagul Roşu“, „Metrom“, Trustul 5 Construcţii şi organizaţiilor comerciale, se ridică în parcul „I. V. Stalin“ un orăşel care va prilejui copiilor oamenilor muncii din Oraşul Stalin, numeroase şi minunate bucurii. La intrare, de o parte şi de alta a orăşelului, sunt aşezate bărăci încărcate cu fel de fel de bunătăţi şi surprize pentru copii. Aşa de exemplu, pe partea dreaptă a orăşelului sunt aşezate în şir mai multe barăci, sub formă de castel, casă de pădure şi alte forme. Pe aceeaşi parte, este amenajată o scenă pentru teatrul de păpuşi, unde vor fi prezentate aproape în fiecare zi spectacole. Pe partea stângă sunt aşezate da asemenea barăci cuprinzând jucării, cărţi şi altele. Sub o baracă în formă de ciupercă se vor vinde jucării de tot felul şi cărţi de poveşti pentru cei mici.
Intrând în orăşelul copiilor, ochii ţi se vor putea opri la o casă de pădure pe pasul căreia stă ca un ghem o pisică. In această colibă se vor găsi dulciuri şi bunătăţi. In altă baracă, frumos amenajată sub formă de circ, cu diferite tablouri reprezentând figuri de circ, un căţel urechiat într’un automobil, un iepure pe o capră, o broască pe o raţă şi alte personagii ale povestirilor, se vor putea găsi fructe. In mijlocul orăşelului, Moş Gorilă stă rezemat de pomul de iarnă care va fi împodobit din belşug cu tot felul de jucării, bomboane şi becuri multicolore. Orășelul, este înconjurat de jur împrejur de un gard viu, făcut din două rânduri de brazi.
In 1955, in orăsel, printre obisnuitele căsute de basm, apare si o macheta a uzinei de tractoare:
Şi anul acesta orăşelul copiilor va fi o bucurie a celor mici. De data aceasta însă, el e mai bogat şi cu mai multe surprize pentru copii. In centrul Oraşului Stalin, în jurul pomului de iarnă, încărcat cu tot felul de jucării, luminat cu becuri de toate culorile, orăşelul copiilor îmbracă culori diferite cu căsuţe simbolice amintind celor mici de castelul din basmele lui Andersen, căsuţa bunicii din „Scufiţa Roşie“, casa grădinarului. Acestea — împreună cu miniatura de uzină, simbolizînd caracterul industrial al oraşului nostru, confecţionată de Uzinele de tractoare, vor prilejui numeroase bucurii copiilor. Alături de toate acestea, „Mistreţul“, „Circul copiilor“, „Teatrul de păpuşi“ şi altele, vor incinta serile celor mici şi alături de ei ale celor mai mari. O.C.L. Alimentara, I.C.S. Universal, O.C.L. Produse Industriale, C.L.D.C., T.A.P.L, O.C.L. Aprozar, Cooperativa „Înainte” — asigură cumpărătorilor produse de tot felul în cantităţi sporite faţă de anul trecut, relateaza ziarul Drum Nou din 29 decembrie 1955
In ziarul din 28 decembrie 1958 aflăm ca orăselul este deschis timp de două săptamini. In prezent, Targul de Crăciun este deschis aproape o lună si jumătate.
In sfirşit în Oraşul Stalin, ieri, la cumpăna zilei a fost deschis, orăşelul copiilor. Mult rivnitele bărcuţe şi maşinuţe au fost îndată luate cu asalt. Pretutindeni, la chioşcurile care par mai degrabă nişte jucării imense, cumpărătorii de-o şchioapă şi-au făcut apariţia. Cei mici de tot, purtaţi în braţele mamelor sau în cărucioare, nu se mai satură privind luminile bradului uriaş, încărcat cu o mulţime de jucării, pe frumoasa Albă ca zăpada cu cei şapte pitici şi celelalte minunăţii... Dar toate sunt lăsate la o parte, cînd îşi face apariţia Moş Gerilă, încărcat de ani şi daruri. Domol, moşneagul vorbeşte copiilor care stau numai ochi şi urechi sorbindu-i fiecare cuvînt, sfătuindu-i să fie cuminţi şi să înveţe mai bine la anul viitor, să nu uite că părinţii lor muncesc zi de zi pentru a-i creşte voinici şi folositori scumpei noastre patrii, care i-a încărcat pentru ei tolba cu toate bucuriile. Orășelul lor va fi deschis pînă la 10 ianuarie.
In ziarul din 24 decembrie 1961 aflăm că orăselul e organizat intr-o altă locatie:
In micul parc de lingă Casa ofiţerilor a şi început să se înfiripe Orăşelul copiilor, cu un cadru feeric, cu multe surprize, cu căsuţele-i din lumea basmului, cu jucării şi dulciuri. In aceste căsuţe, 16 la număr, micii cumpărători vor găsi jucării, bomboane cărţi, fructe rumene şi dulci, obiecte de îmbrăcăminte pentru iarnă. Nu vor lipsi nici leagănele, maşinuţele sau tirul pionieresc. La trei din aceste căsuţe se va organiza tombolă permanentă. Alături, la Casa de cultură A.R.L.U.S., teatrul de păpuşi „Motanel“ va prezenta diferite spectacole. Pentru asta a pregătit din timp piese frumoase, printre care şi o premieră. Care anume? Ei, măcar asta lăsaţi s-o aflaţi atunci ... Tot aici vor rula şi filme pentru cei mici. De astă dată rolul de povestitor al bunicii îl vor lua obişnuiţii interpreţi ai filmelor de copii: crainicul, broscuţele, ursuleţii sau copiii puşi pe ghiduşii.
In 1962, orăselul pare să se fi organizat in acelasi loc ca in anul precedent. De data asta, Drum Nou precizează că e vorba de parcul din faţa Sfatului popular regional, care atunci se afla in fata actualului rectorat al Universitatii Transilvanila.
![]() |
1962. Sfatul popular regional Brasov. Sursa foto: BCU Cluj |
Tot din presa locală aflăm mai multe detalii despre activitatile din Orăselul copiilor organizat in 1964:
La ora „H“ orăşelul copiilor şi-a deschis porţile, uriaşul brad — cel mai înalt brad din oraş — şi-a aprins luminile multicolore. O adiere răcoroasă rostogolită dinspre munţi face să se atingă jucăriile, între ele, să bată tobiţele agăţate în crengi, iscînd un clinchet vesel ca şi cum însuşi pomul de iarnă ar cînta. Copiii s-au strîns buluc din toate colţurile „oraşului mare" în „orăşelul“ lor plin de felurite minunăţii, risipite darnic de Moş Gerilă. Cei mici au înconjurat bărcuţele şi căluşeii şi nu se mai îndură să plece de acolo; călăresc vitejeşte pe armăsarii de lemn, care se rotesc „parc-ar fi mîncat jăratic“, se avîntă în bărcuţe, mai-mai să atingă cu mînuţa stelele de pe cer. Incercarea de a-i despărţi de căluţi se face în cele mai multe cazuri cu lacrimi şi rugăminţi, cărora bunicii sau părinţii greu le pot rezista. Băieţii mai mari şi-au fixat preferinţele la toneta tirului; se întrec pe rînd să-şi dovedească agerimea la ţintă dar... figurile de tablă se încăpăţînează adesea să rămînă nemişcate. Alţii — mici şi mari — s-au strîns în jurul tombolei unde-i îmbie dulciurile, sticlele cu sirop, purceluşii, un bilet, şi hop ! norocul îţi surîde sub aspectul unei inimoare de turtă dulce. Lui Adrian, elev la Şcoala de muzică şi artă plastică, „norocul“ înscris în bileţel i-a adus în braţe un curcan frumos, pe care abia-abia îl duce. Orăşelul e plin de surprize : colo, Motanul încălţat oferă portocale, dincolo are loc un mic spectacol de teatru cu păpuşi, mai încolo un pitic străjuieşte „Cabana cadourilor", iar într-un colţ, un urs împăiat îi invită pe cei fără teamă să se pozeze. O lume de basm a înviat pentru cei mici; privirile lor strălucitoare şi exclamaţiile de încîntare sînt darurile pe care părinţii le primesc la rîndul lor, în orăşelul copiilor — oraşul bucuriei, scria ziarul Drum Nou din 31 decembrie 1964
In ziarul din 27 decembrie 1967, aflăm ca Orăselul a revenit in Piata 23 August. Mai mult, ni se spune că au apărut decoratiuni luminoase si pe strada Republicii.
Trecem pe sub ghirlande suspendate pe strada Republicii, luminate multicolor, ca să ne oprim în faţa portalului, dincolo de care copiii întîlnesc lumea lor de basm, căreia ne-am obişnuit să-i spunem „Orăşelul copiilor“. Fireşte, prima, cea mai puternică şi plăcută surpriză ţi-o face bradul imens, drept şi încărcat cu de toate, care domină, ca şi turnul Sfatului, orăşelul de vrajă al celor mici. La poalele lui, răsfirate, ici colo, stau pitite tonete cu denumiri şi înfăţişări simbolice, scoase din bogata literatură pentru copii: „Capra cu trei iezi“, „Pică pară mălăiaţă, în gura lui Nătăfleaţă“, „Punguţa cu doi bani“, „Ali Baba şi cei 40 de .. Apoi mori de vînt, expoziţii cu vînzare, carusel, tir sportiv, tonete cu surprize, jocuri distractive specifice, care, toate la un loc, fac bucuria şi fericirea celor mici. Chiar şi dintr-o sumară cercetare îţi dai seama că, spre deosebire de anii precedenţi, „Orăşelul copiilor“ din acest an este un evident progres şi că organizatorii lui au ţinut cont de pretenţiile şi exigenţele micilor beneficiari. Ceea ce conferă orăşelului valenţele unui autentic loc de recreere şi distracţie sunt apoi estradele de pe care micii artişti amatori prezintă spectacole adecvate sărbătorilor de iarnă.
Aseară, deschiderea festivă a orăşelului, sub auspiciile consiliului orăşenesc al organizaţiei pionierilor şi ale comitetului orăşenesc de cultură şi artă, a programat la scenă formaţii artistice, colective restrînse sau individualităţi de talent de la şcolile generale nr. 6, nr. 3, nr. 3, Liceul nr. 4 etc. Cîntecele dedicate lui Moş Gerilă, pluguşorul, sorcova, capra, recitările, unele chiar creaţii originale ale unor profesori, s-au contopit într-un spectacol încîntător. Agenda viitoarelor manifestări artistice de aici se anunţă bogată. In continuare, în fiecare seară, vor putea fi vizionate spectacole oferite de echipele şcolare, producţii ale teatrului de păpuşi „Motănel“, filme documentare, artistice şi de desene animate. Micii vizitatori vor putea lua parte la pasionante întreceri sportive şi la multe, multe jocuri distractive. ...
In 1969, din ziarul local, aflăm că, pe toată perioada vacanţei de iarnă, Orăselul va găzdui spectacole şi manifestări dintre cele mai interesante. Astfel, va avea loc spectacolul laureaţilor Festivalului cultural-artistic al pionierilor şi şcolarilor, carnavalul ansamblului „Crai nou", spectacolul obiceiurilor de Anul nou, susţinut de pionierii de la şcolile generale nr. 7 şi 15, „Carnavalul comandamentelor", iar la Casa pionierilor carnavalul „Mini-tehnicus".
![]() |
1969. Oraselul copiilor, in Piata 23 August |
Comentarii
Trimiteți un comentariu