Cronica Brasovului

27 februarie 2026. Magazine Froo deschise la Brasov Retailerul de proximitate polonez Froo s-a extins în România la inceputul anului 2026. In 27 februarie 2026 a deschis 4 magazine în Brașov și unul în Predeal. Cele din Brasov au fost deschise in urmatoarele locatii: 📍 Bd. Alexandru Vlahuță 63 📍 Str. Soarelui 2A 📍 Calea București 20, nr. 4S 📍 Str. Carpaților 21 „Aceste orașe, aflate într-o continuă creștere, atrag un mix divers de rezidenți, studenți și turiști. Economiile locale vibrante și așteptările în schimbare ale consumatorilor le transformă într-un cadru ideal pentru formatul modern de proximitate Froo” , au transmis reprezentantii companiei. Zabka, cu conceptul său Froo Bistro, operează magazine de proximitate unde clienții găsesc atât produse calde precum cafea sau gustări cât și articole esențiale sub mărci proprii și branduri locale.  „ Extinderea în Brașov, Craiova și Ploiești reprezintă un pas strategic în consolidarea prezenței Froo la nivel național. Implementă...

Fotografie din prima zi de functionarea a magazinului alimentar In perioada extinderii cartierului Steagul Rosu, in prezent Astra, in anii 1960 au fost construite doua centre comerciale in aceasta zona. Brasovenii le-au denumit "complexul mare", pe cel de pe strada Saturn nr. 32 si "complexul mic", pe cel de pe strada Saturn nr.38.  "Complexul mare" de pe strada Uranus a fost deschi partial la inceputul anului 1965. Amanunte aflam din ziarul "Drum Nou", editia din 16 ianuarie 1965: Plasat în inima cartierului, reprezentând o construcţie impunătoare, cu o linie modernă, noul centru comercial braşovean a fost dat ieri parţial în folosinţă.  Spaţiile largi, de o concepţie modernă, finisate şi decorate cu mult gust, mobilate şi utilate după cele mai exigente cerinţe, găzduiesc pentru început un magazin alimentar cu autoservire, un magazin de mezeluri, produse lactate şi produse de panificaţie, un magazin de papetărie şi librărie şi un atelier de repa...

Stupi de albine la inceputul secolului XX. Sursa foto: Fortepan Pînă la importul zahărului de trestie și descoperirea fabricării zahărului de sfeclă, mierea și ceara aveau o deosebită căutare în Europa. Cerința mierei și a cerii pentru lumînări determinară ca stupăritul să fie o îndeletnicire importantă în toate cele trei țări române. Pornind de la o apicultură sălbatică prisăcile de păduri constituiau un izvor de venit important atît al țăranilor cît si al claselor suprapuse. Despre albine, savantul domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir. spune că "locuitorii au de la dînsele mare cîstig nu numai la cîmp ci si pădurile încă le dau neîncetat materie pentru ceară si miere“ .  În Țara Bîrsei apicultura era practicată atît de românii băștinași cît și de sași sau unguri. Numele german și latin al comunei Harman Honigberg, Mons Mellis se referă la muntele alăturat al Lempesului (Lindenlusch - pădure de tei) care prin vegetația sa meliferă, încă din secolul al XIII-lea a favorizat dezvolt...

1848. Piata Sfatului În evul mediu, una din funcțiile orașului era cea de târg local, săptămânal, propriu în general tuturor orașelor, care este întregit cu târgul anual sau iarmarocul (Jahrmarkt). La cererea judecătorului orășenesc (comitele) Jacobus, printr-un act din 10 iunie 1364, regele Ludovic I acordă dreptul de târg Brașovului, conform legii de la Buda.  Prin acest act, Brașovul a fost recunoscut de fapt din punct de vedere economic și juridic ca oraș , detașându-se de celelalte localități din țara Bârsei, mai ales de Feldioara (fosta reședință a Ordinului cavalerilor teutoni, care constituia un târg rival) sau Codlea, precum și alte localități din comitatul Trei Scaune, Sfântul Gheorhe (Sanktgeorgen) și Ilieni (Illyefalva). Conform acestui act, toți negustorii care veneau la târg erau scutiți de orice vamă și taxe.  Târgurile care primeau o astfel de înlesnire erau eliberate de jurisdicția palatinilor maghiari și a tuturor judecătorilor regali (inclusiv a funcționaril...

Iazul de pe actualul teren al Arenei sportive "Ion Tiriac", de la poalele Timpei, cu puțin timp înainte de a fi drenat. Fotografie de la sfârșitul anilor 1850. Pentru a contribui la alimentația cu pește a braşovenilor, municipalitatea s-a îngrijit de timpuriu ca intravilanul orașului să fie înconjurat cu o salbă de heleşteie.  În golful „Noua“, dintre Dîrste și Valea Cetății, erau iazurile călugărilor dominicani. Denumirea veche a Livezii Honterus, „Valea Popii", prin urmare, este anterioară Reformei religioase. „Tin minte că ne spunea moșul Bîrsan Brînzariul - povestește cronicarul român Toma Bîrsan - că pe timpul cînd sașii din Braşov erau catolici, aici, pe la stupinele lor, între Dîrste și Noua, pînă la poiana Honterus se aflau multe lacuri cu pește ... ".  În văile Gorgan, sub hulă, s-au putut identifica digurile a peste 40 de iazuri. În valea Cetății (Răcădăului) era heleșteul tăbăcarilor și al măcelarilor. În anul 1679 analele locale menționează că vătafu...

Brasovul in 1689. Sursa foto: Wikipedia Redam articolul "Viticultura in orasul de sub Timpa?" dintr-o editie din 1969 a revistei Astra. Autor: Pavel Binder În vremurile cînd apa freatică era infectată de felurite impurități, vinul se consuma mai frecvent ca în zilele noastre astfel că, regiunile viticole medievale depășeau zonele actuale.  Populația brașoveană consuma vinul muntean, cel ardelean provenit mai ales din ținutul Mediașului, și înaintea invaziei turcești chiar vin de Sirmiu, regiune situată în nordul Jugoslaviei. Din cauza dificultăților transportului, ce se practica pe samare sau în butoaie mari puse în căruțe, vinul importat la Brașov era destul de costisitor. Cerința mare de vin a făcut ca omul să caute să învingă intemperiile climei răcoroase și să cultive vița de vie; astfel Brașovul secole de-a rîndul s-a numărat printre localitățile viticole ale țării noastre.  În orașul de sub Tîmpa, pe baza toponimiei și studiului documentelor, putem reconstitui două zo...

  Reclama in Drum Nou, ed. 13 decembrie 1959 La 30 decembrie 1947, România a fost proclamată Republică Populară. La 13 aprilie 1948, Marea adunare Naţională a votat Constituţia Republicii Populare Române. Conform Constituţiei, comerţul intern şi extern este reglementat şi controlat de stat şi se exercită de întreprinderi comerciale de stat , particulare şi cooperative. Până în anul 1960, comerţul particular va fi lichidat în întregime. Naţionalizările din anii 1948-1953, au diminuat proproţional cantitativ sectorul particular, dar şi calitativ, reducându-se rolul şi funcţiile sale în mişcarea economică a ţării. Patrimoniul privat micşorându-se substanţial, producţia şi serviciile sale şi-au îngustat sfera de acţiune; s-a restrâns piaţa liberă a mijloacelor de producţie şi a bunurilor de consum; s-a instituit piaţa dirijată, planificată, dictată de producţia unităţilor publice, diminuându-se acţiunea principiilor economiei marfare concurenţiale; concurenţa, practic, a fost eliminată...

Magazinul Mobexpert din centrul comercial Carrefour, Calea Bucuresti, in anul 2009. Sursa foto: Google Street View Detalii despre hipermagazinul de mobila le aflam din comunicatul de presa transmis de companie la momentul inaugurarii: Joi, 22 septembrie 2005, la 12 ani de la lansarea oficială pe piaţa românească de mobilă din România, Mobexpert deschide un nou hipermagazin de mobilier şi decoraţiuni la Braşov, cu o suprafaţa totală de 8.000 de metri pătraţi, printr-o investiţie de 5 milioane de euro. Din respect faţă de clienţii săi, Mobexpert a decis să deschidă hipermagazine de mobilier şi decoraţiuni şi în marile oraşe din ţară. Noul hipermagazin Mobexpert inaugurat la Braşov deschide seria acestor investiţii, înlocuind magazinul deschis în anul 2000 , şi oferă braşovenilor de 3 ori mai multe soluţii de ambientare, de 3 ori mai multe surse de inspiraţie pe o suprafaţă de 3 ori mai mare decât până acum . Următoarele investiţii în hipermagazine de mobilier şi decoraţiuni vor viza Timi...

Fatada magazinului, cu ecranul LED gigant. Sursa foto: Mobexpert In 23 octombrie 2025, Mobexpert, unul dintre cei mai mari retaileri şi producători de mobilă din România, a inaugurat la Braşov cel mai mare magazin de mobilier şi decoraţiuni din Transilvania, ” Când am deschis magazinul din Pallady, am spus că e cel mai frumos magazin de pe pământ, dar ştiam că urmează Braşovul şi va fi chiar mai frumos. Reuşim să ducem la bun sfârşit un vis: de a crea şi a produce în România. Am început visul în 1993, eram 3-4 oameni, s-au adăugat încă 1.000 de colegi, cu visele lor, încă 1.000 şi tot aşa. Sunt extrem de norocos să am alături 2.500 de colegi care mă ajută să ducem mai departe visul de a crea şi produce în România.” a spus Dan Şucu, proprietarul Mobexpert , în cadrul evenimentului de deschidere a magazinului din Braşov. Brandul românesc de mobilă a venit în zona centrului comer­cial Coresi, care s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani. Noul magazin are 13.000 mp şi vine cu noutăţi –...

Magazinul in ziua inaugurarii Sute de brașoveni au așteptat, în 24 ianuarie 2025, deschiderea primului hipermarket autohton „La Cocoș” la Brașov. După o investiție de aproximativ 6 milioane de euro și o întârziere ușoară față de data anunțată inițial pentru deschidere, cei de la „La Cocoș”, au prezentat oferta lor cu produse la un preț „corect”, după cum au spus ei. Magazinul in ziua inaugurarii Magazinul are 10.000 de mp și respectă conceptul  introdus de La Cocoș, în 2014, in sensul că produsele au  prețuri „în cascadă”, adică cu cât cumperi mai multe pachete din același produs, cu atât scade prețul.  În unitate lucrează 160 de persoane. „Suntem mândri să anunțăm că, alături de noii noștri acționari – BERD, CEECAT Capital și Morphosis Capital – această deschidere marchează un moment definitoriu în evoluția companiei. Reprezintă, totodată, primul pas dintr-un plan ambițios de extindere, pe parcursul următorilor 3-5 ani, care include inaugurarea a 12 noi magazine și cre...

Magazinul "Automat" in ziua deschiderii. Vitrine cu articole unde clientii isi aleg produsul printr-o apasare de buton. Sursa foto: Drum Nou Ziarul local Drum Nou anunta in editia din 23 august 1960 faptul că in Brasov au fost deschise două noi magazine moderne. Comertul brasovean progresa si trecea la autoservirea cumpărătorilor. Incepeau să dispară tejghelele şi chiar vînzătorii. In acea perioadă apăruseră in Romania automate pentru băuturi sau mincare, insă nu si aparate pentru produse nealimentare. Un brasovean s-a gindit să realizeze un magazin in care clientii să nu mai interactioneze cu vinzătorii, ci să-si aleagă produsele prin intermediul unor butoane instalate in vitrine. Produsul se ridica de la casă, unde se făcea si plata. Detalii despre acest magazin aflăm din cotidianul local: In cursul zilei de sâmbătă 20 august C.C.L. Produse industriale din Oraşul Stalin a dat în funcţiune două noi unităţi centrale: magazinul „Automat“ din Piaţa 23 August şi magazinul de în...