Cronica Brasovului

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, românii din Brașov au desfășurat o amplă acțiune de afirmare națională și culturală, concretizată în lupta pentru înființarea unei tipografii proprii. Această inițiativă s-a conturat în contextul Revoluției de la 1848, care a contribuit decisiv la dezvoltarea conștiinței naționale și la dorința românilor de a-și consolida instituțiile culturale. Printre personalitățile marcante implicate în susținerea acestui proiect s-au numărat Andrei Șaguna și George Barițiu, alături de alți intelectuali și lideri ai comunității românești. Aceștia au înțeles că tiparul reprezenta un instrument fundamental pentru educație, cultură și afirmare națională. În lipsa unei tipografii proprii, românii depindeau de tipografiile altor comunități, ceea ce limita răspândirea cărților și publicațiilor în limba română. Inițiativa înființării tipografiei a presupus mobilizarea comunității românești prin colecte de fonduri și demersuri administrative. Cu toate acestea, au...

1861 . Scoala de gimnastica vazuta dinspre Timpa. Sursa foto: Arhivele Nationale Brasov Unitatea datează din 1853 și a fost amenajată initial ca bază sportivă pentru adulți, unde se făceau gimnastică, scrimă și balet fiind menționată în documente cu numele de „Scoala de gimnastică” . După 1897, în urma astupării lacului din incinta școlii, a fost amenajat un teren de sport pe care se desfășurau antrenamente și întreceri de atletism, hipism, apoi de hochei și fotbal. Locul acesta se bucura de o mare popularitate, dovada fiind și prezența la întreceri a familiei regale (regele Carol și regina Maria aveau amenajată o tribună din piatră, în partea stânga a terenului de astăzi). În jurul anului 1900 se construiește un corp nou de clădire pentru săli de clasă , iar școala va beneficia și de încălzire centrală. De anul 1925 se leagă cea mai veche competiție de hochei pe gheață, consemnată în documente. În anul 1948 se înființează în incinta acestui lăcaș Școala Medie Tehnică de Cultură Fizică...

Gimnaziul roman, in 1873. În anul 1850 , la iniţiativa protopopului Ioan Popazu, a omului politic şi istoricului George Bariţiu şi a cărturarului Iosif Barac, ca şi a locuitorilor români din Braşov, cu ajutorul material al Bisericilor Sf. Nicolae şi Sf. Adormire din Cetate, au început cursurile Gimnaziului Mic Român de Religie Ortodoxă Orientală, în Casa Băcanului. La 17 septembrie 1851 (de sărbatoarea Sfintei Sofii), episcopul (devenit ulterior, mitropolit) Andrei Şaguna a pus piatra fundamentală a clădirii şcolii , la a cărei edificare au contribuit toţi cei care doreau, cu ardoare, învăţământ românesc. Din anul 1921  gimnaziul va purta numele ctitorului său. La data finalizării construcţiei (1854), gimnaziul era - cronologic - al treilea din Transilvania , respectiv al şaselea din ţinuturile locuite de români, adăugându-se şcolilor din Blaj, Bucureşti, Beiuş, Iaşi şi Craiova. Sala festiva a liceului. 1934. Sursa foto:  Colegiul National "Andrei Şaguna" Brasov Sala Festiv...

Camera de Comert si Industrie, 1851 . In prezent, sediul Bibliotecii Judetene "George Baritiu". La 30 martie 1850, în Buletinul Legislativ al Imperiului era publicată legea provizorie, privind constituirea Camerelor de Comerţ şi Industrie, sancţionată de împărat la 18 martie 1850. Prin această lege vitală pentru viitorul statului austriac erau înfiinţate 60 de asemenea camere: Braşovul şi Clujul deveneau sediile celor două camere transilvănene ; Banatul întreg şi Voievodina erau arondate Timişoarei. Legea cuprindea cinci părţi : dispoziţii generale; despre alegerea şi durata membrilor şi membrilor supleanţi; cu privire la preşedinte, personal auxiliar şi ordinea internă; despre cheltuieli; dispoziţii tranzitorii, 42 de paragrafe şi în final lista camerelor care urmau să fie înfiinţate. Paragraful 1 argumenta răspândirea acestor instituţii pe cuprinsul întregului imperiu „astfel ca toate provinciile să-şi găsească reprezentarea intereselor comerciale şi industriale" . Mă...

Principala poartă a cetății Brașov se afla la capătul Uliței Căldărarilor, mai târziu a Porții, iar astăzi strada Republicii. Incendiul din 1519 distruge o parte a clădirii, reconstruită între 1522 și 1524 sub formă de bastion semicircular, de 100 m lungime, având găuri de tragere și guri pentru smoală topită. În 1537, porții i se adaugă un turn, înlocuit în 1650 - 1651. Acesta din urmă avea un ceas mare și era împodobit cu fresce frumoase. Pe sub turn treceau care și pietoni cotind în unghi drept printr-un gang întunecos. Urma un coridor lung de 100 m care putea fi baricadat în mai multe locuri. Seara, de ambele părți ale turnului se închideau porti grele de stejar, mișcate pe șine de fier. Ca și Poarta Vămii, cea a Uliței Căldărarilor avea un pod mobil peste apă. În lunile mai-august 1613, poarta a fost întărită în vederea suportării unui asediu din partea trupelor lui Gabriel Bathori.  A fost grav afectată de incendiile si cutremurele din 1650 - 1651, 1689 și 1718 (fiind refăcut...

Andrei Bârseanu se naște la 17 octombrie 1858, în familia preotului Toma Bârsan III din Dârstele Brașovului. Școala primară o urmează în satul natal cu învățătorul Niculae Crisbășeanu. Din anii copilăriei păstrează amintirea bătrânului povestitor Moș Stoica, „meșterul poveștilor și al glumelor de tot felul”, dar și a creației populare specifi ce zonei, de care va fi interesat pe tot parcursul vieții sale. Urmează cursurile gimnaziale la școala elementară din Brașov și cursurile liceale la Școala centrală greco-ortodoxă (astăzi, Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde se bucură de ajutorul deosebit al profesorului Ioan Lapedatu. În toată această perioadă (1870-1878), Andrei Bârseanu locuiește în casa dr. Ioan Meșotă, unchiul său după mamă și personalitate deosebită a culturii brașovene. Între anii 1878 și 1881 urmează studii universitare de litere și fi losofi e, la Viena și München. La Viena se impune ca președinte al Societății „România Jună” și, tot aici, leagă o prietenie cu Ci...