1851 - Se infiinteaza la Brasov tipografia romaneasca sub paravanul firmei „Römer și Kamner”

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, românii din Brașov au desfășurat o amplă acțiune de afirmare națională și culturală, concretizată în lupta pentru înființarea unei tipografii proprii. Această inițiativă s-a conturat în contextul Revoluției de la 1848, care a contribuit decisiv la dezvoltarea conștiinței naționale și la dorința românilor de a-și consolida instituțiile culturale.

Printre personalitățile marcante implicate în susținerea acestui proiect s-au numărat Andrei Șaguna și George Barițiu, alături de alți intelectuali și lideri ai comunității românești. Aceștia au înțeles că tiparul reprezenta un instrument fundamental pentru educație, cultură și afirmare națională. În lipsa unei tipografii proprii, românii depindeau de tipografiile altor comunități, ceea ce limita răspândirea cărților și publicațiilor în limba română.

Inițiativa înființării tipografiei a presupus mobilizarea comunității românești prin colecte de fonduri și demersuri administrative. Cu toate acestea, autoritățile habsburgice au privit cu reticență acest proiect, considerându-l un potențial factor de mobilizare națională. Astfel, românii au fost nevoiți să depășească dificultăți birocratice, financiare și politice, într-un proces anevoios de obținere a aprobărilor.

Această tipografie a apărut dintr-o stratagemă ingenioasă a liderilor români din Brașov pentru a ocoli restricțiile autorităților austriece, care refuzau să acorde românilor dreptul de a deține propriile instrumente de tipar.

Până atunci, publicațiile românești (precum Gazeta de Transilvania) erau tipărite în tipografia lui Johann Gött. Intelectualii români, în frunte cu Gheorghe Barițiu și Iacob Mureșianu, doreau o tipografie controlată direct de ei pentru a reduce costurile și a evita cenzura indirectă.

Deoarece cererile românilor erau respinse sistematic, aceștia au apelat la doi meșteri tipografi germani, Andreas Römer și Alois Kamner. Aceștia au solicitat și obținut autorizația de funcționare în nume propriu.

Capitalul necesar pentru utilaje și sediu a fost asigurat, în realitate, de negustorii români din Brașov și de familia Mureșianu. Aceștia au cumpărat presele și literele, dar oficial, afacerea figura pe numele celor doi germani.

Tipografia și-a deschis porțile în 1851 (pe Șirul Inului, nr. 15). Deși se numea „Römer și Kamner”, ea a devenit imediat centrul editorial al mișcării naționale românești, aici fiind tipărite manuale școlare, calendare și gazete.

In intervalul de la 1852 până la 1886 au fost tipărite au fost tipărite  numeroase lucrări ştiinţifice şi de răspândire a ştiinţei şi a culturii în limba română. Printre acestea se numără lucrări dificile din punct de vedere tipografic, precum dicţionarul german-român de 880 de pagini întocmit de Bariţiu şi Gabriel Munteanu, dicţionarul român-german al doctorului Polizu (completat şi corectat de Bariţiu), dicţionarul maghiar-român al lui Bariţiu și traducerile lui Gabriel Munteanu din clasicii latini.

Tot în această tipografie s-au tipărit, începând cu anul 1852 şi până la 1865 (cu o întrerupere în 1864), calendarele populare ale lui Gh. Bariţiu, care au avut o mare însemnătate pentru răspândirea culturii şi ştiinţei în rândurile poporului. Tot aici a apărut revista „Transilvania", foaia societăţii culturale „Astra", de la înființare (1868) până la mutarea lui Bariţiu şi a publicației la Sibiu (1878). Alte titluri notabile includ „Orientul latin" (1874-1875), foaia umoristică „Cocoşiu Roşiu" (1875-1876) şi „Şcoala şi familia" (1886).

De asemenea, în perioada 1852-1886, tipografia a produs numeroase statute, rapoarte şi dări de seamă ale instituţiilor româneşti din Braşov, precum cele ale Reuniunii Femeilor Române (1853), ale Casinei Române sau ale Reuniunii de Gimnastică (1864). Acestora li se adaugă 14 cărţi şi broşuri conţinând programe şi regulamente şcolare, materiale strict necesare pentru reorganizarea vieţii româneşti în contextul erei capitaliste de după 1848-1849.

În legătură cu manifestările politice şi drepturile naţionale, au fost publicate broşuri, memorii şi comentarii, cum este „Protocolul şedinţelor conferinţei naţionale romîneşti” ţinute în 1861 la Sibiu. Aceste documente aveau rolul de a clarifica problemele politice ale românilor transilvăneni. Se înţelege că, în acelaşi interval, noua tipografie a scos şi numeroase lucrări în limbile germană (75 de cărţi) şi maghiară (38 de cărţi).

Ulterior, după ce legile s-au mai relaxat, tipografia a trecut oficial în proprietatea familiei Mureșianu, devenind faimoasa Tipografie A. Mureșianu.

În 1882, după moartea lui Iacob Mureșianu, fiul său, Aurel Mureșianu, a preluat frâiele afacerii. Deoarece legile austro-ungare se schimbaseră, el a putut în sfârșit să înregistreze tipografia sub nume propriu: Tipografia A. Mureșianu.

Aurel Mureșianu a investit masiv în utilaje noi. A fost perioada în care s-a trecut de la presele manuale de lemn sau metal la mașini de tipărit rapide, acționate mai târziu electric, ceea ce a permis creșterea tirajului pentru Gazeta Transilvaniei.

După instaurarea Dualismului Austro-Ungar, presiunile politice s-au intensificat. Tipografia a devenit ținta a numeroase procese de presă. Aurel Mureșianu a fost adesea amendat sau chiar condamnat la închisoare pentru articolele publicate, dar tipografia a continuat să funcționeze ca un „fort” al rezistenței culturale.

Activitatea s-a mutat într-un sediu mai modern, tot în zona centrală a Brașovului (lângă actuala Piață a Sfatului).

După moartea lui Aurel Mureșianu în 1909, familia nu a mai putut susține financiar și administrativ povara tipografiei, care trecea prin dificultăți economice și presiuni politice constante din partea autorităților austro-ungare.

În 1910, utilajele și inventarul tipografiei au fost vândute către „Tipografia A. Gross”, o altă unitate tipografică importantă din Brașov la acea vreme.

Deși tipografia proprie a fost desființată, ziarul simbol al familiei, Gazeta Transilvaniei, a continuat să apară (fiind tipărit în alte locații) până în anul 1945, când a fost definitiv interzis de noul regim pro-comunist.

Surse info: Biblioteca Digitala / "Lupta românilor pentru înfiinţarea unei tipografii la Braşov în 1850-1851", Studii şi Articole de Istorie: SAI