17 octombrie 1858 - Se naste Andrei Barseanu (1858-1922) – poet, folclorist

Andrei Bârseanu se naște la 17 octombrie 1858, în familia preotului Toma Bârsan III din Dârstele Brașovului. Școala primară o urmează în satul natal cu învățătorul Niculae Crisbășeanu. Din anii copilăriei păstrează amintirea bătrânului povestitor Moș Stoica, „meșterul poveștilor și al glumelor de tot felul”, dar și a creației populare specifi ce zonei, de care va fi interesat pe tot parcursul vieții sale. Urmează cursurile gimnaziale la școala elementară din Brașov și cursurile liceale la Școala centrală greco-ortodoxă (astăzi, Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde se bucură de ajutorul deosebit al profesorului Ioan Lapedatu. În toată această perioadă (1870-1878), Andrei Bârseanu locuiește în casa dr. Ioan Meșotă, unchiul său după mamă și personalitate deosebită a culturii brașovene.

Între anii 1878 și 1881 urmează studii universitare de litere și fi losofi e, la Viena și München. La Viena se impune ca președinte al Societății „România Jună” și, tot aici, leagă o prietenie cu Ciprian Porumbescu, alături de care lansează celebrul imn Pe-al nostru steag e scris unire, pentru care Bârseanu scrie versurile, iar Ciprian Porumbescu, muzica. În anul 1881 revine la Brașov, unde își începe cariera didactică, mai întâi ca profesor la Școala centrală greco-ortodoxă și apoi ca profesor la Școala comercială (1886-1904), astăzi Colegiul Național Economic „Andrei Bârseanu”. Tot din această perioadă datează și colaborarea sa la revista „Școala și familia”, unde publică mai multe studii de interes didactic. Cea mai importantă lucrare a sa, premiată și de Academia Română, este Istoria școalelor centrale române gr. ort. din Brașov, editată la Brașov, în anul 1902.

A manifestat un interes deosebit și pentru folclor, astfel fi ind autorul unor importante culegeri de colinde și snoave: Cincizeci de colinde adunate de școlarii de la școlile medii române din Brașov (1890), Din traista lui Moș Stoica. O sută și una de minciuni poporale din Țara Ardealului (1890), Snoave, chiuituri, povestiri. În anul 1908 devine membru al Academiei Române, iar în 1911 este ales președinte al ASTREI, pe care o va conduce până la sfârșitul vieții, în 1922, ocupându-se și de conducerea revistei „Transilvania” (organul de presă al Asociațiunii). Moare la 19 august 1922, la București, dar va fi înmormântat la Sibiu, după care soția sa, Catinca, reînhumează osemintele sale în cimitirul bisericii Sf. Paraschiva din Groaveri, Brașov, unde se găsesc și astăzi.

Sursa info: Revista Tara Barsei, 2017