Cronica comertului alimentar socialist din Brasov
 |
| Reclama in Drum Nou, ed. 13 decembrie 1959 |
La 30 decembrie 1947, România a fost proclamată Republică Populară. La 13 aprilie 1948, Marea adunare Naţională a votat Constituţia Republicii Populare Române.
Conform Constituţiei, comerţul intern şi extern este reglementat şi controlat de stat şi se exercită de întreprinderi comerciale de stat, particulare şi cooperative. Până în anul 1960, comerţul particular va fi lichidat în întregime.
Naţionalizările din anii 1948-1953, au diminuat proproţional cantitativ sectorul particular, dar şi calitativ, reducându-se rolul şi funcţiile sale în mişcarea economică a ţării. Patrimoniul privat micşorându-se substanţial, producţia şi serviciile sale şi-au îngustat sfera de acţiune; s-a restrâns piaţa liberă a mijloacelor de producţie şi a bunurilor de consum; s-a instituit piaţa dirijată, planificată, dictată de producţia unităţilor publice, diminuându-se acţiunea principiilor economiei marfare concurenţiale; concurenţa, practic, a fost eliminată între producători şi prin introducerea standardizării produselor şi a preţurilor fixe, aceleaşi pentru întreg întinsul ţării; s-a înlăturat concurenţa şi între unităţile comerciale de stat, reducându-se şi dezavantajele generate de speculă, de disproporţiile şi arbitrarul obiectiv al pieţei concurenţiale, dar s-au creat, implicit, bazele arbitrariului subiectiv şi al disproporţiilor generate de acesta.
Activitatea de comerţ interior, prin intermediul actelor de vânzare cumpărare dintre unităţile economice şi populaţie, realiza transferul producţiei de bunuri materiale destinate consumului individual. În activitatea de comerţ interior se includeau totodată şi anumite vânzări către întreprinderi şi instituţii (întrepătrundere cu activitatea de aprovizionare tehnico-materială), ca şi vânzările către populaţie a unor mărfuri destinate consumului productiv. Exista şi o întrepătrundere cu activitatea de valorificare a producţiei agricole (vânzarea de legume şi fructe către populaţie).
Sarcina aprovizionării populaţiei de către comerţul socialist a fost preluată practic în decursul unui deceniu, timp în care pieţei producătorilor agricoli şi consumului natural le-au revenit încă locuri importante, diminuate pe măsura evoluţiei proceselor de industrializare, mecanizare şi transformare socialistă a agriculturii.
Aprovizionarea populaţiei era realizată (de comerţul de stat, comerţul cooperatist şi comerţul particular) prin: organizaţii comerciale de stat specializate; unităţi comerciale proprii ale centralelor şi întreprinderilor de stat industriale sau agricole; unităţi comerciale ale cooperaţiei de consum, ale cooperaţiei meşteşugăreşti, precum şi unităţi ale cooperativelor agricole de producţie, ale asociaţiilor intercooperatiste şi ale altor organizaţii obşteşti; membrii C.A.P, producătorii agricoli individuali şi meşteşugarii care desfac produsele proprii; persoane fizice autorizate, în anumite condiţii stabilite de lege, să desfăşoare activităţi de comerţ.
Vinzarea produselor alimentare se facea prin Întreprinderi ale Comerţului cu Ridicata pentru Produse Alimentare (I.C.R.A.). Din revista "Comertul Modern" (1972-11-01 / nr. 11-12) aflam cum se desfasura activitatea ICRA Brasov la acea vreme.
In exercitarea comerțului cu ridicata, ICRA-Brașov contractează, primește și păstrează fondul de marfă alimentar cu care aprovizionează direct rețeaua cu amănuntul a comerțului de stat (și anume, magazine alimentare, unități de alimentație publică, chioșcuri etc.), din municipiul Brașov și din orașele Predeal, Codlea și Poiana-Brașov.
Această întreprindere desfășoară și o activitate interjudețeană, avînd cîte o filială la Făgăraș (care aprovizionează orașele Făgăraș și Victoria) și la Miercurea Ciuc — județul Harghita, care aprovizionează orașele Miercurea Ciuc, Odorhei, Gheorghieni, Toplița, precum și stațiunile balneo-climaterice Tușnad, Borsec și Lacul Roșu.
I.C.R.A.-Brașov are relații comerciale cu un mare număr de furnizori interni, de la care se aprovizionează cu majoritatea produselor ; aprovizionarea se realizează conform graficelor anexate la contract, fie vagonabil, fie cu mijloace auto, direct la depozitele din orașul Brașovsau la filiale.
Aprovizionarea cu mărfuri din import se efectuează de asemenea vagonabil sau cu mijloace de transport proprii sau închiriate, prin întreprinderea pentru desfacerea cu ridicata a mărfurilor alimentare din import , mărfurile sosesc la depozitele centrale ale ICRA-Brașov, iar de aici se repartizează beneficiarilor din raza sa de activitate.
Pe lîngă activitatea pur comercială, ICRA-Brașov desfășoară și o activitate de preambalare, constînd din : preambalarea unor importante cantități de zahăr, orez, făină albă, griș etc., prăjirea cafelei și transformarea celofanului, activități care se desfășoară în depozitele centrale din Brașov, precumși îmbutelierea berei la toate depozitele din județul Harghita.
In scopul aprovizionării unităților de desfacere cu amănuntul aparținînd unui număr mare de beneficiari (OCL Alimentara, TAPL, ONT-Carpați, IAPL Cofetarul, OCL Metalo-chimice, ILF din Brașov, OJT-Predeal, OCL Mixt Făgăraș, OCL-urile din județul Harghita, precum și alții), întreprinderea este dotată cu mijloace materiale corespunzătoare ; ea dispune de mijloace mecanice și electro-mecanice pentru transportul mărfurilor, spații și Instalații frigorifice, instalații de condiționare a aerului, laboratoare modern utilate, linii de garaj etc., precum și de personal calificat.
Pentru desfășurarea activității, în bune condiții, ICRA-Brașov dispune în municipiul Brașov, de două depozite, din care unul nou construit și modern utilat.
Depozitul central este o construcție modernă tip monobloc (corp comun cu ICRTI-Brașov), în scopul folosirii mai judicioase a spațiului construit și folosirii în comun a unei serii de anexe, ca : linie de garaj, centrala termică, centrala telefonică, ateliere de întreținere a utilajelor de depozit, paza comună etc.
Impărțirea spațiului, pe compartimente, s-a făcut în funcție de fluxul tehnologic ales pentru acest depozit și de condițiile de păstrare impuse de mărfurile ce se vehiculează prin depozit.
In aceste condiții se realizează o viteză medie de circulație a mărfurilor de 16,3 zile pe total depozit, iar pentru mărfurile efectiv vehiculate prin depozit o viteză de circulație medie de 30 zile.
In scopul desfășurării, în mai bune condiții, a muncii în depozit și, mai ales, pentru înlocuirea în cît mai mare măsură a muncii fizice cu munca mecanizată, acesta a fost proiectat și construit în așa fel încît s-au creat condițiile materiale necesare desfășurării unei munci mecanizate în depozit ; în acest scop, depozitul a fost dotat cu utilajele de depozit necesare vehiculării mărfurilor, dintre care menționăm : 2 electrostivuitoare de vagon, 3 electrostivuitoare de depozit, 8 transpalete electrice, 14 transpalete manuale, 8000 palete de uz general, 60 boxpalete, 400 metri liniari de rastele metalice și 3 autocamioane cu oblon ridicător.
Pentru efectuarea lucrărilor contabile, contabilitatea depozitului a fost dotată cu două mașini electromecanice de facturat.
Depozitul central este organizat pe trei gestiuni colective, din care două sînt situate în hala centrală (secția I-a și a III-a), iar a treia gestiune este instalată în spațiul frigorific.
Personalul care deservește depozitul se compune dintr-un număr de 120 salariați, din care 8 — personal tehnic-administrativ, iar 112 — salariați operativi.
Personalul tehnic-administrativ se compune din : 2 merceologi de depozit, 5 contabili și 1 portar.
Personalul operativ are următoarea structură :1 șef de depozit (fără gestiune), 1 ajutor șef depozit, 3 șefi de secție, 12 recepționeri, 6 sortatoritranspaletiști, 3 electrostivuitoriști, 5 calculatori, 16 primitori-distribuitori de mărfuri, 63 muncitori încărcători-descărcători, 2 muncitori de întreținere.
Depozitul este deservit, în medie, zilnic, de 22 autovehicule de diferite tipuri și capacități.
Fluxul tehnologic al depozitului este de tip liniar. Cele trei gestiuni sînt împărțite astfel în hala centrală :
- secția I-a — morărit și panificație ;
- secția II-a — conserve de legume, fructe, carne, pește ;
- secția III-a : brînzeturi, ouă, pește, untură,
toate în gestiune colectivă. în fluxul liniar, de la recepția mărfurilor pînă la livrare, hala centrală are un flux continuu, cu posibilități de depozitare în rastele sau în stive libere.
Produsele sosesc, într-o proporție de 73%, în sortimente industriale, vagonabil, la linia de garaj CFR, prin transcontainere și coletărie, iar pe de altă parte se ridică pe plan local, cu mijloace proprii de transport.
Mărfurile sosite se descarcă la rampa de recepție, de către echipa de încărcători-descărcători condusă de un șef de rampă ; lucrînd în trei schimburi, aceasta asigură atît primirea și descărcarea vagoanelor la orice oră din zi și din noapte, cît și paletizarea lor. în cazul sosirii mărfurilor în cursul zilei, concomitent cu descărcarea și paletizarea acestora se asigură atît recepția cantitativă (de către comisia de recepție), cît și cea calitativă (prin efectuarea de analize de laborator).
Cînd mărfurile sosesc de la furnizor paletizate, descărcarea vagonului se face mecanizat cu ajutorul electrostivuitorului de vagon, care intră în vagon, preia o paletă încărcată, iese cu ea din vagon și o depune pe rampă sau în sala de recepție, pentru efectuarea recepției mărfurilor.
Mărfurile sosite noaptea sau duminica se descarcă în sala de recepție, unde sînt recepționate a doua zi de către comisia de recepție și preluate de gestionar.
După recepția produselor, transpaletiștii preiau cu transpaleta electrică sau manuală, paletele cu mărfuri, fie direct de pe rampa de intrare, fie din sala de recepție și le transportă pînă la locurile de depozitare, dinainte stabilite, în rastele sau stive libere. Așezarea mărfurilor în stive libere se face pînă la înălțimea de 5—6 metri, iar în rastele, pînă la ultimul nivel al rastelului, în timpul depozitării se efectuează lotizarea produselor, loturile fiind marcate cu tăblițe în care se înscriu : denumirea mărfii, furnizorul, data de fabricație, termenul de garanție etc.
Pe baza comenzilor primite de la magazinele cu amănuntul sau de la alți beneficiari, recepționerii și sortatorii trec la pregătirea mărfurilor, prin colectarea acestora de la locul depozitării și transportarea lor în sala de livrare, în spațiul destinat expediției, mărfurile sînt așezate pe palete, în partizi pe magazine, de unde șeful secției predă marfa primitorului distribuitor de mărfuri.
La mărfurile cu ambalaj original, încărcarea se face cu electrostivuitorul cu gabarit mic, direct în autovehiculul de transport în rețea.
In municipiul Brașov a fost experimentat și introdus transportul mecanizat al mărfurilor, din depozitul ICRA și pînă în sala de vînzare a magazinului cu amănuntul. Astfel, produse ca : zahăr, orez, faină, griș — ce se preambalează în secția de preambalat din cadrul depozitului — se încarcă direct în boxpalete, cu o capacitate de 500 kg, care sînt transportate la magazinul cu amănuntul, cu ajutorul unui autocamion cu oblon ridicător. La magazin, boxpaleta este coborîtă cu ajutorul oblonului ridicător din camion , apoi, cu ajutorul unei transpalete manuale, boxpaleta este transportată în magaziile de mînă sau direct în sala de vînzare.
In sala de vînzare a magazinului s-a creat un spațiu special pentru depunerea a șase boxpalete, unde — pe o suprafață de 6 mp — se expun, la vînzare, 3000 kg produse manipulate manual o singură dată, numai la așezarea în boxpaletă, după preambalarea efectuată în secția de preambalare a depozitului. La golirea acestora — cu ajutorul unei transpalete manuale necesitînd eforturi fizice minime — se schimbă numai în 3 minute o boxpaletă goală cu una care conține 500 kg marfă. Reaprovizionarea acestui magazin se face de către depozitul ICRA, la cererea acestuia.
In vederea extinderii livrărilor paletizate între comerț și industrie. ICRA-Brașova experimentat, în anul 1971, transportarea conservelor de legume și fructe, livrate de fabrica de conserve „Valea Roșie“, pe palete de uz general (cîte 400 cutii de un kilogram pe fiecare paletă). Acestea se separă, pe fiecare rînd, cu un despărțitor și se consolidează cu fier-balot. Modul respectiv de livrare ușurează foarte mult munca în depozit, marfa sosită paletizat de la furnizor fiind vehiculată numai mecanizat de la producător pînă la consumator. Folosind acest sistem, ICRA-Brașova depozitat și livrat, în anul 1971, cca 300 tone conserve de legume-fructe (fasole și mazăre) paletizate direct de furnizor, întrucît magazinele mici nu pot primi și desface cantitățile de conserve existente pe o paletă, s-a procedat la livrarea experimentală a conservelor de legume-fructe, în cutii de carton de diferite tipuri de mărimi.
In funcție de cantitățile ce le conțin, paletizate cîte 10—12 pe o paletă de uz general. Această formă de livrare a mărfurilor prezintă avantaje, în sensul că ușurează mult manipularea, recepția mărfurilor, precum și formarea sortimentelor comerciale necesare comerțului cu amănuntul. în funcție de rezultatele constatate în urma experimentării, această formă de primire și livrare a mărfurilor va fi generalizată și la alți furnizori.
Sursa info: Comertul Modern (1972-11-01 / nr. 11-12), Istoria comertului si turismului, autor Filip Paţac
Comentarii
Trimiteți un comentariu