22 iulie 1476 - Cea mai veche menţiune asupra organizarii Arhivei din Brasov

.

Cea mai veche menţiune asupra organizarii arhivei din Braşov o găsim în scrisoarea notarului oraşului din 22 iulie 1476, în care acesta arăta că, pentru hotărârea procesului oraşelor din Transilvania împotriva - Capitlului din Oradea, s-a cerut oraşelor prezentarea privilegiilor de scutiri vamale. El nu a fost anunţat despre aceasta, deşi „poate avem si noi diferite privilegii în lădiţa noastră despre aceste lucruri, aşa cum au dus sibienii privilegiile lor triple". 

Cel mai vechi document original din arhiva oraşului Braşov,
în limba latină.1353 martie 28, f.l.

În secolul următor, mai precis între anii 1552 - 1553, Sfatul orăşenesc ia măsuri pentru inventarierea privilegiilor din arhiva Braşovului. Inventarul întocmit de către notarul oraşului, Christian Pomarius, intitulat „Litterarum Civitatis Coronensis digestio", cuprinde un număr de 309 poziţii, repartizate în 19 grupe, însemnate cu literele alfabetului, obicei frecvent în evul mediu. Ulterior se întocmesc alte inventare ale documentelor, mai complete, ajungându-se în final la 807 poziţii. 

Condiţiile noi economice si politice din ultimul pătrar al secolului al XIX-lea au contribuit ca arhiva braşoveană să se bucure de o atenţie relativ mai mare decât înainte. Extinderea activităţilor economice - prin instalarea de gaz aerian, canalizare, abator, tramvai, calea ferată (Braşov - Trei Scaune) exploatarea pădurilor, apoi dezvoltarea industriei ca o consecinţa a desfiinţării breslelor, au sporit sarcinile administraţiei orăşeneşti si cu aceasta si numărul actelor. 

În anul 1881 au intrat în arhiva oraşului documentele create de prefectură și preturile din judeţul Brașov în perioada 1853—1861. Arhiva poliţiei din anii 1849—1864 este preluată în 1883, iar locumentele de la breslele zidarilor, strungarilor și cizmarilor în anul 1903. De la instanţele judecătoreşti, din lipsă de spațiu, n-au fost preluate fonduri complete, ci numai protocoale mai vechi.

Instrucţiuni pentru arhivarul oraşului.
Brasov, 1785.

Dacă în anul 1772, când se introduce prima dată la Braşov sistemul de registratură, numărul înregistrărilor a fost de 487, în anul 1800 ajunge la 1660, în 1850 la 9239, în 1872 la 11.389 şi în 1895 la 17.632. Creşterea vertiginoasă a volumului de documente a impus găsirea unui sistem de arhivare a actelor care să faciliteze folosirea lor de către referenţii care aveau de rezolvat actele. 

Sistemul cronologic, potrivit căruia actele se păstrau în dulapuri în ordinea cronologica a intrării lor la registratură, adică în ordinea numerelor primite în protocolul exhibitelor, este părăsit în anul 1879, când se trece la sistemul pe probleme. Paralel cu reorganizarea registraturii, în scopul unei mai bune adaptări la nevoile practice ale cancelariei, a avut loc si o reordonare si reinventariere a documentelor, în scopul folosirii lor ca mijloc de apărare a intereselor oraşului. In 1874 autoritatea orăşenească braşoveană întreprinde acţiuni pentru pregătirea monografiei Braşovului. In acest sens, trei ani mai târziu, se pune concret problema numirii unui arhivar, care să se ocupe numai de arhivă, nu si de registratură.

Ca urmare a legii XVIII din 1871, oraşul Braşov - care nu mai era municipiu, ci numai „Oraş cu magistrat reglementat" - îşi alcătuieşte un statut de organizare a administraţiei orăşeneşti, care intra în vigoare în 1878 si care acorda un loc destul de larg arhivei. După instrucţiunile pentru arhivar din 1782 - 1785, cuprinse în "Constituţiile proprii ale oraşului liber Braşov", statutul din anul 1878 reprezintă cea de-a doua reglementare de arhivă la Braşov care ni s-a păstrat. În articolele 113 - 125, ale numitului statut, se indică sarcinile arhivei, secţiile registraturii, modul de manipulare a actelor, modul de păstrare si folosirea a lor, se vorbeşte despre personalul de arhivă, despre biblioteca arhivei. 

Constituţia proprie a oraşului Braşov. 1785.
Arhiva SJAN Brasov.

Pentru a traduce în fapt prevederile statutului orăşenesc, cât si planul de reorganizare a arhivei, consiliul orăşenesc aprobă, în acelaşi an, 1878, lui Fr. Stenner să meargă la Sibiu pe timp de trei luni de zile pentru a urma cursul de paleografie latină si diplomatică ţinut de arhivarul Fr. Zimmermann. Totodată prin acelaşi statut se introduce la registratură un nomenclator al actelor. Spre deosebire de nomenclatoarele de astăzi, care merg cu prevederea până la titlul de dosar, nomenclatorul de atunci prevedea doar grupele mari de acte ce urmau a se constitui, precum si subgrupele. 

Biblioteca filialei îşi are începuturile la sfârşitului secolului trecut, când arhivarul oraşului, convins de rostul unei biblioteci pe lângă arhivă, aduna şi ordonează cărţile şi revistele găsite prin dulapuri şi sertare. Din primele sume modeste prevăzute în buget pentru bibliotecă sunt achiziţionate, în primul rând, glosare, lexicoane, ziarele şi periodicele locale, enciclopedii. 

Printre primele instituţii care au făcut bogate şi preţioase donaţii de cărţi se numără şi Academia Romană. La început, volumele existente în bibliotecă s-au clasat în trei secţii : 

• A. Protocoale şi hotărâri, legi, statute, ordine; 
• B. Comerţ şi industrie, probleme militare şi sanitare, rapoartele anuale ale administraţiei, şcoală, statistica, recensământ; 
• C. Ştiinţe istorice şi mijloace auxiliare. 

In anul 1886, când s-a început evidenţa conţinutului bibliotecii, existau 624 de volume, în 1895, 1039 volume, în 1913, 1572 titluri în 2125 volume, iar în anul 1939, 7468 volume. Se păstrează astfel un incunabul, o carte ieşita din tiparniţa lui Honterus, trei coresiene şi peste 10.000 de volume editate până în anul 1700.

Documente legate de Vlad Tepes.

În anul 1930 arhiva oraşului a fost reorganizată printr-un regulament, luînd denumirea de „Arhiva istorică a Municipiului Braşov“, şi a avut menirea să satisfacă în egală măsură atit necesităţile administraţiei comunale cit şi cerinţele ştiinţifice. Prin Decizia nr. 63.179/1939 a Ministeului Educatiei Naţionale s-a conferit acestei arhive calitatea de Direcţiune regională a Arhivelor Statului, fixindu-se ca circumscripție judeţele Braşov, Trei Sacune și Făgăraş, aşa ca depozitele direcțiunii să poată fi completate şi cu documentele create de instituţiile de stat din cuprinsul întregii regiuni al cărei centru natural şi tradițional a fost orașul Braşov. Crearea Direcţiei regionale a Arhivelor Statului a avut urmări pozitive şi în privința asigurării unităţii cu personal de specialitate, mărirea fondurilor bugetare pentru procurarea de cărţi și periodice, mobilier şi instalarea rafturilor metalice. 

Abia în primul deceniu interbelic, cind în urma făuririi statului naţional unitar român, industria, cultura și învățămîntul cunosc o accentuată dezvoltare, arhiva orașului este mutată într-un nou local şi anume în bastionul fierarilor. Atestat documentar la 1529, bastionul a fost conceput în formă de pentagon. În 1668 și 1709 aici au fost executate importante lucrăm de reparaţii. Lucrări mai mari de adaptare şi amenajare a bastionului pentru adăpostirea arhivei au fost efectuate în anii 1932-1934, in urma cărora localul a luat înfăţişarea și structura pe care o are astăzi.

SAJN Brasov functioneaza in actualul sediu (Bastionul Fierarilor)
din perioada interbelica. Sursa foto: Wikimapia

Din anul 1951 instituţia Arhivelor Statului din Brașov devine serviciu regional în cadrul Direcţiei generale a Arhivelor Statului, avind în subordine filialele Blaj, Făgăraş, Sibiu, Sighişoara, iar din anul 1961 şi filiala Sf. Gheorghe. Ca urmare a măsurilor de reorganizare administrativ-teritorială a țării din anul 1968, întemeiate pe criterii raţionale, serviciul regional se transformă în Filiala Braşov a Arhivelor Statului, avind ca arie de competenţă teritoriul judeţului Braşov, Judeţ bine conturat ca o entitate geografică, social-istorică, economică şi culturală, organic integrată în complexul unitar al ţării. 

De la începuturile ei pină în anul 1952, arhiva oraşului Braşov a fost păstrată la Casa Sfatului (azi Muzeul judeţean), o clădire veche, atestată documentar încă din 1420. Pînă în anul 1831 funcționau aici cancelaria magistratuală precum şi cancelariile serviciilor orăşeneşti, astfel încît la acea dată pentru arhivă erau repartizate doar două camere mici la parter și o cameră la primul etaj. După mutarea serviciilor orăşeneşti, primul etaj) din Casa Sfatului — cu excepţia sălii de şedinţe a comunităţii centumvirale — este destinat arhivei. Casa Sfatului ar fi fost proprie pentru o arhivă, totuşi starea de degradare în care se afla clădirea o făcea nu numai improprie, ci chiar periculoasă pentru o arhivă mare. Acest lucru îl face pe arhivarul oraşului, Fr. Stenner, să arate că  „Noi cu instalaţia arhivei oraşului; sintem cu mult în urma altor orașe“, îndeplinind numai cele mai elementare cerinţe arhivistice. 

Mai bine de trei decenii, arhivarul  luptase pentru crearea de condiţii corespunzătoare păstrării arhivei. El rezuma în cuvintele : „spaţiu, lumină, aer“ cerințele unui local de arhivă; localurile de arhivă trebuie să fie luminoase, aerisite, apărate contra incediului, uşor accesibile folosirii. Fr. Stenner recomanda construirea unui local special pentru arhivă mai degrabă decit adaptarea unuia vechi. 

In prezent, Arhivele Naţionale sunt o instituţie publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Serviciul Judeţean Braşov (SJAN Braşov) este o structură teritorială a Arhivelor Naţionale, care asigură aplicarea Legii Arhivelor Naţionale Nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare la nivelul judeţului Braşov.

SJAN Braşov acordă asistenţă de specialitate şi asigură desfăşurarea unitară a operaţiunilor arhivistice prevăzute de lege la nivelul creatorilor şi deţinătorilor de documente din zona teritorială de competenţă.

Fiind, de asemenea,  un mare deţinător de documente arhivistice - de circa 11.000 metri liniari - SJAN asigură valorificarea documentelor din depozitele proprii, prin eliberarea de copii sau extrase după documente juridice, de stare civilă, de şcolarizare, de vechime în muncă etc. Aceste copii, extrase sau certificate eliberate de Arhivele Naţionale au valoare juridică probatorie. 

Pe lângă aceasta, prin sala de studiu, Serviciul Judeţean Braşov al Arhivelor Naţionale asigură accesul la cercetare pentru cercetători, istorici, studenti şi alte categorii de utiliatori, punând la dispoziţia lor si publicaţii de specialitate istorică din bogata bibliotecă documentară, de circa 70.000 de volume.

Sursa info: Serviciul Judeţean Braşov al Arhivelor Naţionale (1), (2)

Sursa foto: Serviciul Judeţean Braşov al Arhivelor Naţionale