1495 - Incepe constructia in piatra a Bisericii Sfintul Nicolae din Schei

Biserica Sfintul Nicolae. 2013

Socotita pe buna dreptate catedrala romanilor din tara Barsei, Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului isi identifica inceputurile in negura vremurilor. "La anul de la Hristos 1292 au facut o cruce de lemn in Schei cu sindrila si dupa multi ani, atunci in locul crucei au ridicat biserica de lemn catra anul de la Hs.1513, cu hramul arhiereului Nicolae, iara catra anul 1518 de la Hs. fost-au pe aceeas vreme un preot, Petru, om vestit si indraznind aceasta cu mai mult oameni din Schei s-au dus la tara Romaneasca la domnul tarii, adeca la Ioan Neagoe Basarab Voevod, feciorul lui Basaraba si l-au rugat sa le ridice o biserica de piatra in Schei". Acestea scriau cronicile vechi din Scheii Brasovului, reluate de David Cepescu si Ioan Jiapa.

Astfel cronicile locale, incepand cu cea a protopopului Vasile (1628) si Radu Tempea II (1741), continuate de multi alti cronicari, surprind sporadic momente de evolutie privind construirea bisericii.

Biserica intr-o litografie din 1853.
Sursa foto: 
Carl von Ossietzky University of Oldenburg

La 15 decembrie 1399, la un veac dupa prima atestare, papa Bonifaciu al IX-lea emite un edict papal prin care cere si porunceste epicopului de Strigoniu sa converteasca pe "fidelii" din Schei "deoarece, dupa cum am inteles - scria papa - au o biserica pentru folosul lor si slujirea zeilor".

Cercetari prilejuite de lucrarile de restaurare, initiate de Directia Monumentelor Istorice intre anii 1969-1975, au confirmat existenta succesiva a trei edificii de cult, incepand cu veacul al XIV-lea. Cea dintai era o biserica de lemn, la care au slujit intre altii, preotii Costea (+1477) si Patru cel Batran (+1541). In veacul al XV-lea, incepand cu anul 1495, se construieste o biserica din zid cu o nava dreptunghiulara si absida cu patru laturi, cu particularitatea unei muchii in ax, cu sprijinul domnului muntean Vlad Calugarul. A treia constructie o porneste Neagoe Basarab, tot in piatra, cu un plan asemanator precedentei, cu absida poligonala, cu muchii in ax si trei contraforturi, motiv pentru care cronicile locale ii adreseaza meritate omagii.

Pana la mijlocul veacului al XVIII-lea, biserica din lemn nu cunoaste alte modificari, ea purtand cu siguranta hramul "Adormirea Maicii Domnului" careia i se adresa si actul de danie al familiei lui Mihai Viteazul din 1602, oferind acestei biserici mosia Micsunesti din Muntenia.

STINGA. Biserica Sf. Nicolae cu turnul central, patru turnuleţe, turnul ceasului şi cei patru stîlpi din faţa bisericii. Detaliu de pe foia de titlu a inventarului bisericii ( 1759-1825). DREAPTA Biserica Sf. Nicolae şi Şcoala Românescă din Şcheii Braşovului, gravură din secolul al XVIII-lea. Sursa foto: Revista Cumidava, 1970.

In schimb, biserica de piatra se bucura de aportul ctitoricesc al mai multor voievozi si boieri din Muntenia si Moldova. Lui Neagoe Basarab ii urmeaza Petru Cercel, care, indemnat de inimosii protopopi din Schei, Iane si Mihai, "au ridicat - ne precizeaza cronicarul Radu Tempea - tinda bisericii de piatra si au infrumusetat oltariul si besereca cea veche cu toate chipurile sfintilor si cu podoabe in anul 7092 (=1583)".

"Ce n-au ispravit Petru Voda - scrie cronica in continuare - Aron Voda (al Moldovei) au ispravit si au zugravit si au inaltat turnul". Ulterior biserica se completeaza prin adaugiri arhitectonice. Pisania bisericii, sapata in piatra si montata deasupra usii, ii infatiseaza pe cei doi voievozi - Petru Cercel si Aron Voda - care au continuat si incheiat o lucrare de suflet inceputa mai demult.

La 1651 sunt definitivate constructiile paraclisului din turnul bisericii cu hramul Sfantul Ioan Botezatorul - unic in tara noastra, unde se obosnuia a se savarsi slujba monastica a Mezonopticii. 

O noua modificare arhitectonica se produce la 1733 "iulie 9 zile, luni, la 7 ceasuri s-au pus temeliile paraclisului, care s-au facut pentru treaba ispovedaniei, intru hramul Blagovestenilor Precestei, care s-au facut prin indrumarea si purtarea de grija a popei Radului, fiul popei Radu Tempea". Astfel se naste impresionantul paraclis de nord, prin stradania protopopului cronicar Radu Tempea II, dar si in baza daniei domnitei Ancuta, fiica voievodului Costantin Brancoveanu.

Purtand hramul Bunei Vestiri, noul paraclis a fost imbracat in pictura murala intre anii 1735-1738 de vestitii "zugravi" craioveni Hranite Grigore, Gheorghe, Ioan si Mihail, care reproduc intre altele apocalipsul Sfantului Ioan, primul sobor de la Niceia din 325, tema Deisis si a invierii, "roata lumii" - o scena unica a rotirii pamantului in jurul soarelui, rotatie executata de sfinti - program iconografic surprinzator si apreciat de marii specialisti in domeniu.

Biserica sf. Nicolae. 1910

Urmand exemplul protopopului Radu Tempea, urmasul sau, protopopul Eustatie Grid - tatal primului gramatic, Dimitrie Eustatievici Brasoveanul - construieste pentru echilibru arhitectornic cel de al doilea paraclis, spre sud, pe care il defnitiveaza la 1750, avand ca hram "Inaltarea Domnului", bucurandu-se de sprijinul localnicilor, negustori de vaza : Radu Pricop cu sotia, Paraschiv si Hagi Pricup cu sotia Anstasia. Valorosul paraclis impresioneaza, nu numai prin valorile picturale de secol XVIII, realizate de zugravii Ioan, Iancu, Constantin si Irimie, ci si prin tampla originala cu motive brancovenesti, restaurata dupa 1975 de Directia Monumentelor Istorice.

Asa cum se prezinta astazi biserica, este formata dintr-o nava rectagulara unita, cu absida circulara de la rasarit si cu pronaosul si tinda de la apus. Iconostasul este sculptat si decorat cu motive brancovenesti. Interiorul bisericii centrale este imbracat cu pictura valorosului artist Costin Petrescu, executata in deceniul al cincilea al veacului XX, folosindu-se si de concursul elevilor sai de la Belle-Arte.

Gasim aici pe peretele dinspre miaza-noapte fresca intrarii lui Mihai Viteazul in Brasov, intampinat la poarta cetatii de protopopul Mihai, cunoscutul colaborator coresian. Pe peretele frontal gasim imaginea a patru voievozi ctitori si tabloul alegoric al tipografiei coresiene, iar pe peretele de sud scena incoronarii lui Ferdinand la Alba Iulia, pentru ca pe peretele dinspre rasarit sa putem privi un moment festiv cu mitropolitul Andrei Saguna, liceul, ctitorit de inaltul ierarh si alaiul junilor.

Portretul mitropolitului Andrei Saguna si al mitropolitului Nicolae Balan se gasesc si in interiorul bisericii pe peretele de sud, pentru ca pe cel de nord sa aflam imaginea regelui Mihai si al mamei sale Elena, realizate tot de Costin Petrescu in cadrul lucrarilor de restaurare dintre anii 1939-1946.

Picturi murale din interiorul bisericii. Stinga - Regele Mihai cu mama sa, Elena. Dreapta - scena incoronarii Regelui Ferdinand la Alba Iulia si scena intrarii lui Mihai Viteazu in Brasov.

Atunci s-a construit podisorul pentru cor, s-au realizaat usile de la intrare si stranile, sculptate de Moise Schiopul din Rupea. Protosincelul Ieronim Balintoiu de la Manastirea Hodos Bodrog realizeaza noul iconostas, conditii in care cel vechi este daruit bisericii din Predelut Bran.

Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului reprezinta pentru locuitorii din Tara Barsei un avanpost in lupta pentru pastrarea traditiei si culturii romanesti. Cand norii tulburi ai veacurilor trecute incercau sa umbreasca aceasta vatra de credinta, aici, langa zidurile cetatii, s-au ridicat cateva dintre cele mai mari valori ale spiritului romanesc.

Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului detine o impresionanta biblioteca si o arhiva imbogatita cu hrisoave si carti domnesti, mii de acte, zapise, registre si scrisori care constituie un tezaur pentru istoria si cultura neamului romanesc. Cele aproximativ 4000 de carti vechi si peste 30.000 de documente, precum si numeroasele obiecte muzeale stau astazi marturie, oferind tuturor posibilitatea de cunoastere a inceputurilor.

Muzeul Primei Scoli Romanesti. Foto din 2013.

Sub egida bisericii: s-a înfiinţat la 1495 prima şcoală românească; s-au tipărit primele cărţi în limbă română, prin diaconul Coresi, care, la Braşov, începe bogatul său palmares editorial prin „Catehismul românesc”, urmat de „Evangheliarul românesc” din 1561/2, lista cărţilor editate adăugând-se an de an, ajungând până în anul 1583 (când se pare că a decedat) la 39 de titluri de carte; s-au tradus importante cărţi de cult şi cultură în limbă română, întemeindu-se o şcoală de copişti; s-a sprijinit Societates Junilor braşoveni; s-a înfiinţat primul gimnaziu românesc (1851); s-au susţinut la studii în ţară şi peste hotare numeroşi stipendişti; s-au înfiinţat numeroase fundaţii de sprijinire a vieţii obşteşti locale; s-a întemeiat prima bibliotecă publică locală; s-a implicat în marile evenimente istorice naţionale (unirea lui Mihai Viteazul, Războiul pentru Independenţă, Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor, Marea Unire de la 1918 etc).

Sursa foto: Protopopiatul Ortodox Brasov

Biserica Sf. Nicolae, de la începuturile ei, s-a dovedit o mare gropniţă pentru voievozii şi marii boieri de peste munţi. Lista pomeniţilor în vechiul catastif al Biserici începe cu Neagoe Basarab, urmat de Laiotă Basarab cel Bătrân,soţia lui Petru Cercel, Doamna Soltana, (numele de călugărie), fiica lui Mircea Ciobanul . Seria domniţelor continuă cu Doamna Păuna, soţia lui Ştefan Cantacuzino şi Doamna lui Şerban Cantacuzino, înmormântată în tinda mare a bisericii, alături de Aga Costantin Bălăceanul. Alături se afla mormântul generalului Constantin Bălăceanu, ginerele lui Şerban Cantacuzino, împreună cu soţia sa Maria.

Catastifele bisericii ne oferă o impresionantă listă de morminte în interiorul bisericii, consemnând numele slujitorilor bisericii, din rândul cărora pomenim: Protopopul Vasile, cronicarul, fratele său, protopopul Constantin, preotul Petcu Şoanul, protopopul Florea Baran. Încă se mai păstrează lespezile de piatră de pe mormintele unor mari personalităţi, cu inscripţii valoroase, cea mai veche fiind cea a popei Costea (1477), expusă în muzeul şcolii.

Din iniţiativa actualilor parohi, după revoluţia din 1989, s-au adus osemintele deshumate, în perioda comunistă din interiorul bisericii şi ,,depozitate” în pivniţa ,,Casei Sfatului”(Muzeul Judeţean de Istorie), şi au fost aşezate creştineşte într-un mausoleu din faţa bisericii Sf. Nicolae. Tot după revoluţie, în anul 2002, a fost realizat în preajma bisericii mausoleul dedicat marelui diplomat Nicolae Titulescu (1882-1941). Din anul 2000 s-a amenajat noul cimitir al bisericii.

Interiorul Bisericii Sf. Nicolae. Sursa foto: Protopopiatul Ortodox Brasov

La 12 decembrie 2021, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului, Mitropolitul Ardealului şi locţiitor de episcop al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, a resfinţit Sfânta Masă din altarul Bisericii „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului, istoricul locaş de cult cunoscut în Ţara Bârsei ca o adevărată „Catedrală voievodală”. În ultima perioadă, au fost efectuate mai multe lucrări de restaurare în locaşul de cult, Sfânta Masă fiind refăcută.

12 decembrie 2021. Resfintirea Sfintei Mese din altar.
Sursa foto: Mitropolia Ardealului

Slujba de resfinţire a fost oficiată în Duminica a 28-a după Rusalii, în soborul slujitor aflându-se protopopul de Braşov, Dănuţ-Gheorghe Benga, preoţii Vasile Filip Prodea şi Valentin Ionuţ Moşoiu de la biserica braşoveană, precum şi alţi slujitori ai sfintelor altare.

Ierarhul a târnosit locaşul de cult cu Sfântul şi Marele Mir şi cu apă sfinţită, iar mai apoi a săvârşit rânduiala de sfinţire a mesei Sfântului Altar. După slujba de sfinţire a urmat Sfânta Liturghie. La final, IPS Mitropolit Laurenţiu a mulţumit preoţilor de la biserica din Şcheii Braşovului, autorităţilor locale şi tuturor celor care au sprijinit lucrările de restaurare.

 

Surse info: Crestin Ortodox, Protopopiatul Ortodox Brasov, Mitropolia Ardealului