 |
| 1974. Bulevardul Victoriei, finalizat. Sursa foto: Gruia Hilohi |
 |
| Zona bulevardului, in 1943 si 1966. Sursa foto: Gruia Hilohi |
La citiva ani după inaugurarea noii Statii CFR a Braşovului, amplasată în mijlocul unui imens teren, presărat cu construcţii provizorii, dispuse la întimplare, zona a inceput să se transforme major. Aglomerarea vechilor construcţii a dispărut treptat, făcînd loc unui cartier modern, cu clădiri înalte, amplasate aerat, exprimînd tendinţele contemporane ale urbanismului şi arhitecturii. Dezvoltarea rapidă a zonei Gării noi a reclamat crearea unor artere de comunicaţie adecvate, menite a face o mai bună legătură între diversele cartiere ale oraşului, de mare circulaţie citadină. S-a inceput crearea a două artere magistrale, care vor face legătura între gară şi zona de est a oraşului (Steagul roşu), cea de nord (cartierul Tractorul), şi de vest (cartierul Bartolomeu).
Una din ele — este vorba de aceea care merge paralel cu calea ferată — va intersecta Calea Hărmanitului şi Calea Zizinului şi va face joncţiunea cu strada Saturn. Ca urmare a acestei joncţiuni, se va asigura o legătură directă între Uzina de autocamioane, cartierul Steagul roşu, Gara călători, cartierul Tractorul şi cartierul Bartolomeu. Cealaltă arteră, perpendiculară pe calea ferată, este de fapt actualul Bulevard al Victoriei (denumit, initial, "al Gării"), constituind poarta de intrare în oraş.
 |
Sursa foto: ziarul Drum Nou, editia din 28 septembrie 1969
Digiteca Arcanum |
Conform ziarului Drum Nou, la inceputul anului 1968, degajarea terenului, ca şi lucrările de terasamente, fundaţii şi reţele tehnico-edilitare, fuseseră terminate, urmînd a se trece încă în cursul acelui an la aplicarea imbrăcăminţii şi finisării pentru ca astfel bulevardul să se poată da în exploatare cit mai curind. Se considera că bulevardul va deveni cea mai reprezentativă arteră a oraşului, avînd o
lăţime de 70 metri. P
artea carosabilă, formată din două piste unidirecţionale, cu lăţimea de 10,50 metri, cu cite 3 fire de circulaţie fiecare, despărţite de cite un spaţiu verde de 5 metri, va asigura traficul autoturismelor şi troleibuzelor. Trotuarele largi pentru pietoni, cu o lăţime de 6 metri, amplasate între spaţiile verzi, au fost dotate cu scări de acces spre blocuri, refugii de odihnă, elemente decorative spaţiale, bănci, vitrine de expunere etc.
Bulevardul a fost flancat pe latura de est cu 7 blocuri de cîte 9 nivele, dispuse perpendicular. Pe latura de vest s-au aliniat alte trei blocuri, lungi de cite 110 metri, avînd fiecare magazine la parter şi locuinţe. Fiecare bloc are 140 de apartamente, cu două, trei şi patru camere. La parterele celor 3 blocuri s-au amenajat spaţii comerciale cu profil universal pentru desfacerea produselor industriale, precum şi un complex de deservire meşteşugărească.
 |
| 1972-73. Bulevardul vazut dinspre Gara CFR. Sursa foto: Gruia Hilohi |
Comentarii
Trimiteți un comentariu