18 ianuarie 1930 - Inaugurarea Spitalului civil "Gh. Mârzescu" din Brasov

Sursa foto: Dimineaţa, 1929-08-01 / nr. 8126 / Digiteca Arcanum

In perioada interbelică Brasovul avea nevoie de un spital nou, modern, care să ofere conditii mai bune pentru bolnavi. Cei care s-au zbătut pentru acest proiect au fost medicii I. Bordea, inspectorul regional sanitar şi docent Liviu Câmpeanu. La 18 octombrie 1927, spitalul civil al orasului a primit numele de Mârzescu, prin decizie ministerială. Noul spital a preluat acelasi nume. Din editia din 1 august 1929 a ziarului "Dimineata" aflăm cit de greu s-a construit spitalul si ce facilitati urma sa pună acesta la dispozitia medicilor si pacientilor:

Viaţa spitalicească din această parte a ţării, care a suferit mult încă de pe timpul vechii stăpâniri, după cum am arătat şi într’o serie de reportagii precedente, avea neapărată nevoie de protecţia unor oameni creatori, oameni de iniţiativă şi acţiune cari să lucreze pentru binele social. 

S’au găsit cei doi medici, cari plini de râvnă şi entusiasm, au pus la cale înfinţarea unui centru spitalicesc în oraşul nostru şi până atunci şi-au impus realizarea parţială a acestui plan uriaş, ridicând deocamdată un local mare şi modern, necesar celor mai active ramuri ale medicinei: chirurgia şi serviciul dermato-sifilitic. 

Persistenta criză economică precum şi vederile scurte ale unor politiciani cari s’au perindat la cârma ţării, au făcut ca această măreaţă operă, să fie realizată cu o zi mai târziu. 

După ce acţiunea d-lor d-rii I. Bordea şi Liviu Câmpeanu marcase începutul şi câteva milioane fuseseră învestite pentru ridicarea localului, lucrările au fost întrerupte câţiva ani, pentru ca tot ce se zidise să cadă pradă ruinei. 

S-au găsit însă în ultimul timp alţi două binevoitori, alţi oameni de acţiune, cari înţelegând necesitatea realizării unei opere sociale atât de imperios cerută, de nevoile vieţii cotidiene s-au străduit şi au contribuit efectiv la înlăturarea marelui neajuns care împiedica realizarea ei. 

Ministrul Ardealului dr. Voicu Niţescu şi secretarul general al ministerului sănătăţii dr. Iuliu Moldovan au făcut astfel încât, au fost asigurate fondurile de câteva milioane lei îngăduind astfel continuarea şi terminarea lucrărilor marelui edificiu care se ridică pe una din cele mai admirabile poziţii ale Braşovului. 

Noul spital va fi una din cele mai moderne instituţii, înzestat fiind cu cele mai perfecţionate instalaţiuni şi aparate pentru diatermie caustică la rece, electroliză, pantostat pentru caustică caldă, uretroscopie, cistoscopie, rectoromanoscopie, raze ultraviolete, etc., etc. 

Secţia dermato-sifilitică care a fost încredinţată unuia dintre cei mai eminenţi medici care a făcut numai cinste ţării noastre în streinătate dr. Voina, va avea 60 paturi şi va fi una din cele mai utile ramuri ale acestui aşezământ cu atât mai mult cu cât pentru înzestrarea ei, cu tot ce a putut imagina şi realiza ştiinţa modernă, sau depus toate stăruinţele. Cea de a doua secţiune, — chirurgia — va avea 100 paturi şi va fi condusă de către distinsul medic, d. dr. Liviu Câmpeanu, docent universitar căruia i-a fost încredinţată şi direcţiunea noului aşezământ. 

In partea din faţă a spitalului, vor fi instalate saloanele bolnavilor, — trei clase — şi biurourile, iar la etajul I s’a construit o terasă spaţioasă pentru hidroterapie. 

In partea opusă, se vor instala cinci săli de operaţie şi o secţie pentru radiologie, care va fi condusă de apreciatul radiolog d. dr. Popp. 

Gospodăria spitalului se va face în subsol, tot aci vor fi instalate : caloriferul şi o mare spălătorie mecanică. 

Primarul municipiului nostru, Gh. Cuteanu, s’a angajat să contribue şi d-sa, la definitivarea acestei opere de utilitate publică, amenajând un parc bogat şi frumos pe o suprafaţă de câteva mii de metri pătraţi în jurul spitalului. D-sa a şi făcut o vizită la faţa locului însoţit de un inginer specialist, luând măsurile necesare pentru împlinirea acestui proect. 

Lucrările executate în cursul acestui an au decurs în condiţiuni admirabile şi se evaluează la suma de şase milioane lei. 

Intreaga clădire, va costa aproximativ 14 milioane. In afară de aceasta se vor învesti în instalaţii şi aparate încă vreo trei milioane lei. 

Construcţia şi instalaţiile mărunte au fost terminate, rămânând să se facă instalarea aparatelor şi mobilierului, care vor trebui să fie gata până la 15 octombrie când se va face inaugurarea noului edificiu. Solemnitatea acestui act va fi una din cele mai deosebite şi se va face în prezenţa reginei Maria şi a câtorva membri din guvern.

Spitalul avea să fie inaugurat abia in 18 ianuarie 1930, prin darea in folosintă a pavilionul sectiei de Chirurgie. O lună mai tirziu, ziarul "Dimineata" scria că in jurul pavilionului principal ar fi urmat să se construiască un adevarat centru medical si descria diferentele conditiilor spitalicesti dintre vechiul si noul spital:

1928. Spitalul Marzescu. Sursa foto: Dan Mateescu

E prima construcţie dintr'un cartier destinat ştiinţei medicale. Mai sunt proiectate incă şapte pavilioane de aceleaşi dimensiuni şi care odată amenajate vor multiplica în chipul cel mai satisfăcător resursele medicinei pentru capitularea celor mai tainice dureri ale umanităţii. Braşovul va avea un cartier de triumfătoare speranţe, de infăptuiri timbrate, cu toată ascensiunea progresului şi de împliniri generoase pentru mulţimea dezarmată, care va onora statul şi îi va da tot dreptul să se laude cu o asemenea operă. Va intrece cu mult faimoasele clinice ale Clujului şi grupul de spitale proiectate vor putea concura cu cele mai iscusite inovaţii la acest domeniu.

Ce evoluţie nebănuită a făcut spitalul. A părăsit şi el vestmântul de odinioară, a lepădat acel aspect care trezea fiori reci de cum te apropiai de zidurile lui. Nu mai e spectacolul cu pansamente svârlite in unghiuri obscure, au dispărut geamurile zăvorâte de zăbrele şi nu mai simţi mirosul clocit de cloroform. (Dimineata, 1930-02-27 / nr. 8331)

Din păcate, acele planuri de viitor nu au mai fost puse in practică. Mai mult, imediat după inaugurare au inceput probleme de functionare. La inceput s-a vorbit că noul spital ar fi trebuit să intre in administrarea primăriei. Aflăm insă, din editia din 26 mai ... 1932 a "Gazetei Transilvaniei", că situatia gestionării si finantării unitatii spitalicesti era departe de a fi rezolvată:

Gazeta Transivaniei, ed. 1932-05-26 / nr. 41

Referitor la cazul regretabil produs în ziua de 19 Maiu 1932, când bolnavii din Spitalul „Gh. Mârzescu", au fost aduşi în curtea Primăriei cu auto-ambulanţa salvării din Braşov, pentru a manifesta, cerând sumele necesare întreţinerii Spitalului din partea Primăriei Municipiului Braşov ţinem să informăm opinia publică asupra următoarelor : 

1. Primăria Municipiului Braşov şi Prefectura Judeţului Braşov, nu au nici un fel de legătură administrativă şi nici bănească cu spitalul de Stat „Gh. Mârzescu" care se administrează şi susţine de Ministerul Sănătăţii Publice. 

2. Primăria şi Prefectura în Ianuarie 1932, în o situaţie similară şi la insistenţele direcţiei spitalului „Gh. Mârzescu", au votat şi înscris o subvenţie de lei 400 000, repartizată astfel: lei 300.000 din partea Primăriei Braşov şi lei 100.000 din partea Prefecturii, pentru a putea încălzi, lumina şi alimenta cu apă spitalul până la rezolvirea propunerii judeţului şi municipiului, care cereau preluarea spitalului în administrarea comunei, bineînţeles cu dreptul de a încasa şi venitele spitalului respectiv. 

3. Atât Primăria cât şi Prefectura şi înscris şi verbal au declarat că dacă propunerea de preluare a spitalului nu va fi soluţionată în mod favorabil îşi vor declina orice răspundere. 

Astfel fiind situaţia, toate atacurile şi încercarea de a se arunca în sarcina Primăriei sau Prefecturei, vina că spitalul „Mârzescu" s’ar închide din cauza acestora, sunt lipsite de orice bază serioasă, aceste două instituţîuni încercând în repetate rânduri şi cu acte ce formează un voluminos dosar, timp de 2 ani dimpreună cu Direcţia Spitalului să rezolve cât mai practic situaţia intolerabilă a spitalului de Stat „Gh. Mârzescu", fără ca să fi putut ajunge la vreun rezultat sau răspuns precis.

Abia un an mai tirziu, in 1 aprilie 1933, Spitalul de stat, „Gh. Mârzescu" Braşov avea să treacă în proprietatea Municipiului şi Judeţului Braşov. Atunci au fost anuntate si taxele pentru bolnavii ce se vor trata în spital : 

Taxa de îngrijire pe zi la cl. I- a lei 150. 

Taxa de îngrijire pe zi la cl. II- a lei 80. 

Taxa de îngrijire pe zi la cl. III- a lei 50. 

Pentru sala de operație și mediamente la intrare : 

Cl. I. lei 600 pentru operaţie mare lei 300 operaţie mică. 

Cl. II. lei 500 pentru operaţie mere lei 250 operaţie mică. 

Cl. III. lei 100 indiferent de operaţie. 

În 1942, municipalitatea a donat terenul pe care a fost ridicat spitalul, Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, Administrațiunea Generală a Casei Sănătății pentru Clădiri Spitalicești. Cele aproape trei hectare au fost înscrise în Cartea Funciară, însă nu şi clădirile, construite ulterior. Acestea sunt menţionate de-abia într-o Hotărâre de Guvern din 2001, ca aparţinând domeniului public al judeţului. 

În 2007, plenul Consiliului Judeţean aprobă trecerea lor şi a terenului aferent Spitalului Mârzescu din domeniul public în cel privat. Se voia vânzarea lor şi construirea unui spital nou, lângă Braşov. Primăria nu a fost de acord. Actul de donaţie din '42 venea cu prevederi clare. 

"Acel teren poate fi utilizat doar pentru clădiri care au destinaţie de activitate medicală, de spital, policlinică. În cazul în care se înstrăinează, trebuie să se condiţioneze menţinerea activităţii medicale pe suprafaţa acelui teren. Ce se întâmplă dacă este vândut fără să se ţină cont de această condiţie? Se rezoluţionează contractul, iar terenul trece înapoi în proprietatea municipiului Braşov", spunea, in 2014, Sorin Toarcea - purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.  

Nici terenul şi nici clădirile de pe el nu au mai fost vândute. Dar a apărut o nouă problemă: Al cui este spitalul? În urma donaţiei, ar fi rămas al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Prin Hotărârea din 2001, al Consiliului Judeţean. Aşa a apărut un proces între cele două părţi

Spitalul Mârzescu a devenit in 1973 parte a Spitalului Județean Brașov, găzduind secțiile de ORL (etajul 1) și OFTALMOLOGIE (parter)  în pavilionul principal, respectiv o altă secție de INTERNE (inclusiv Centrul de Dializă) și ONCOLOGIE în pavilionul dinspre str. Sitei.

In anul 2010 spitalul intra in administrarea Consiliului Judetean, ca stationar al Spitalului Clinic Judetean de Urgenta. 

Surse info: Dimineaţa, 1929-08-01 / nr. 8126, 1930-02-27 / nr. 8331, Gazeta Transivaniei, ed. 1932-05-26 / nr. 41 / Digiteca Arcanum , Digi24