29 august 1939 - Pilotul auto Jean Calcianu stabileste recordul de viteza pe distanta Bucuresti - Brasov : 90 de minute și 54 de secunde
 |
| Jean Calcianu la volanul masinii sale, inainte de plecarea in cursa Bucuresti - Brasov |
Una din cele mal palpitante dispute sportive ale automobiliștilor români dintre cele două războaie mondiale a fost aceea care avea drept mobil stabilirea recordului de viteză pe distanța București-Brașov. Primul care a atacat acest record, în ziua de 1 mai 1936, cu un Chrysler Air-Flow, a fost aviatorul și polisportivul Alexandru Papană, avîndu-l la bord pe ziaristul Jenny Dumitrescu și pe cronometrorul Radu Costescu. Papană a plecat din Piața Victoriei la ora 13 și a ajuns la Brașov, în fața hotelului «Coroana», după o oră, 48 de minute, 46 secunde și 1/10. Mașina sa, numită «Săgeata de argint» a atins pe alocuri 165 km pe oră (să nu uităm, era în 1936).
Interesul pentru cursă era atît de mare încît, pe timpul desfășurării ei, postul național de radio își întrerupea emisiunile, din zece în zece minute, pentru a ține la curent ascultătorii cu mersul tentativei.
După stabilirea acestui record, Alexandru Papană a instituit Cupa «Henri Manu», destinată automobilistului care-i va depăși performanța. Regulamentul alcătuit atunci prevedea, printre altele, că mașina de record trebuie să fie un autoturism de serie și că, pentru a intra în posesia cupei, noul performer are obligația să depășească vechiul timp cu cel puțin un minut.
Cîțiva din alergătorii vremii erau dornici să atace recordul lui Papană, dar nici unul nu avea o mașină adecvată. Abia în iulie 1938, garajele Mihăiescu din București hotărăsc să pună la dispoziția locotenentului Alexandru Budișteanu un automobil Renault-Viva Grand Sport, cu care acesta să încerce stabilirea unei noi performanțe. Mecanicii din garajele amintite, stăpîniți de un deosebit entuziasm, au lucrat cîteva zile și nopți pentru a pregăti mașina de record.
Startul a avut loc în ziua de 17 iulie 1938, la ora 4 dimineața, din Piața Victoriei. Alături de Budișteanu, în mașină se afla mecanicul Nicu Mihalcea. O barieră la ieșirea din Cîmpina, un salt peste o movilă de piatră cubică, o indicație greșită a unui agent de circulație au fost principalele piedici în calea desfășurării normale a cursei. Budișteanu a reușit să ajungă la Brașov într-un timp mai scurt cu o secundă și 1/5 decît cel al lui Papană. Recordul era bătut, dar noua performanță rămînea neomologabilă, deoarece, conform regulamentului, diferența realizată nu era de cel puțin un minut.
Este rîndul lui Jean Calcianu să intre în această dispută. Prima tentativă a avut loc în ziua de 1 mai 1939, la bordul mașinii Hotchkiss, alături de Calcianu aflîndu-se ofițerul Marcel Petala. Startul s-a dat din Piața Victoriei, în prezența unui numeros public și a căpitanului Papană, care declarase inițial că va urmări tentativa zburind cu avionul la mici înălțime de-asupra șoselei (ceea ce nu s-a mai întîmplat)
Calcianu a pornit cu nădejde spre Brașov, reușind să ia pe parcurs un avans serios asupra vechiului record. El a trecut prin Cîmpina cu 6 minute mai repede decit Papană, iar imediat după aceea și-a sporit avansul cu încă 2 minute. Ghinionul avea să vină insă la Comarnic, unde o ploaie torențială a făcut imposibili înaintarea. Calcianu a oprit mașina și a amînat tentativa pentru altă dată.
In prima parte a lunii mai 1939, Jean Calcianu a încercat de citeva ori să-și pună planul in aplicare. Dar mereu a fost impiedicat de vremea nefavorabilă. In sfirșit, In ziua de 18 mai 1939 pleacă la drum cu aceeași mașină Hotchkiss. Cursa decurge bine, fiind depășiți toți timpii intermediari al lui Papani Dar din nou apare neprevăzutul: la Sinaia, pilotul este obligat si pună o frină bruscă, mașina derapează și intră cu o roată într-un pilon de pe marginea șoselei. Tentativa se întrerupe, Calcianu zimbind doar cu satisfacția că pe distanta București-Sinaia a luat un avans de 19 minute față de Papană (media generală pini in momentul accidentului: 131,500 km pe o zi)
Văzându-și recordul amenințat, căpitanul Papani a revenit pe linia de start la 8 iulie, în același an, cu o mașini BMW. Drept coechipier și-l alesese pe Radu Costescu, dar cum acesta nu s-a prezentat In dimineața respectivi in Piața Victoriei. In mașini s-a urcat ziaristul Jenny Dumitrescu: înainte de Cîmpina, echipajul a fost nevoit si piarde peste 7 minute cu o pană de cauciuc, iar la Dârste si circule încet și prudent din cauza șoselei in reparație. Cu toate acestea, Papani și-a depășit simțitor propriul record, făcind pină la Brașov o oră, 38 minute și 30 de secunde.
Ambiționat, inginerul Calcianu se pregătește minuțios și la 29 august 1939 ia din nou plecarea, împreună cu ofițerul Marcel Petala. De astă dată norocul ii suride. El bate toate recordurile distanțelor intermediare (face 24 de minute pini la Ploiești, 36 de minute pina la Cîmpina) și ajunge la Brașov într-o oră, 30 de minute și 54 de secunde, realizând o medie orară de 111,42 km (media lui Papani, 95,486 km h.)
Iata cum descrie ziarul "Universul Sport" cursa istorica a lui Jean Calcianu, din 29 august 1939:
START IMPETUOS
Demarajul a fost ceva cu adevărat impresionant și, în mai puțin de 30 secunde, trăsura s-a șters după statuia aviatorilor. Se trece furtunos pe la Arcul de Triumf și după consumarea primelor 5 minute, cei doi automobiliști trec linia de centură de la Otopeni, după ce executaseră un periculos salt provocat de un hop așezat de alatul șoselei.
BUCUREȘTI — PLOEȘTI IN 24 MINUTE
Serpentinele de la Tâncăbești fac pe cei prezenți să se minuneze. Măestria pilotului îi pune în admirație și mașina continuă să gonească spre țintă. Snagovul este depășit în afară de cursa de viteză și în 24 minute după darea startului, cei doi automobiliști sunt semnalați la intrarea în Ploești. Orașul este traversat vertiginos și din nou se face remarcată sportivitatea autorităților locale cari au asigurat o admirabilă pază a drumurilor și străzilor.
Eșirea din Ploești se face în aceiași formidabilă aluiră, și automobiliștii noștri se aștern pe neteda și dreapta șosea a Câmpinei. Acul kilometrajului indică 155 km. pe oră. Mașina poate mai mult dar stăpânitorul ei înțelege să nu o supună unor eforturi inutile. Se merge pe deasupra recordului în ființă și în consecință nu trebue să se riște nimic.
In curând, Câmpina se pierde în urmă și automobiliștii noștri se înfundă pe serpentinele cari urcă spre Breaza. Drumul, deși asfaltat, este extrem de anevoios din cauza virajelor cari se succed fără regularitate dar la intervale foarte scurte. Se trece rapid prin cele două „Breze”, o trecere de nivel urmează un viraj larg la stânga, trecut ca într’o cursă pe circuit și Comarnicul rămâne și el, in urmă.
De aci încolo, începe un adevărat tobogan când în urcuș, când în vale. Faimosul „val” din apropierea Văii Largi dă celor doi automobiliști senzația unei vertiginoase aterizări cu avionul și: Sinaia.
Ing. Calcianu conduce în alura susținută, dar foarte prudent. Sunt numai 58 minute de la plecare, deci un avans de 11 minute asupra timpului realizat de Papană pe această distanță. Soarta recordului este pecetluită cu condiția ca nimic anormal să nu intervină.
In apropiere de fabricile Costinescu, apariția neașteptată a unui autocamion cu o roată demontată pune pe conducător la grea încercare, mai ales că din contravenea destul de rapid și mascat de camion, un automobil de turism.
Primele case mai proeminente apar la orizont dar, odată cu ele, automobiliștii noștri sunt siliți să constate că edilii frumoasei localități de pe valea Prahovei s’au cam pripit, udând străzile pre din timpuriu. Acest fapt determină o apreciabilă diminuaire a vitezei și deci o bună pierdere de timp.
Noroc că exemplul sinăenilor nu a fost imitat și de locuitorii celorlalte stațiuni climaterice și că, până după coborîrea Timișului, mersul poate continua în alură satisfăcătoare.
Valea Timișului a fost însă un adevărat calvar. Un șir interminabil de căruțe obligă pe automobiliști la mare prudență și în destule rânduri ing. Jean Calcianu a trebuit să reînceapă cu prima viteză.
Dar, mult a fost, puțin a rămas. Tâmpa își oglindește vârful în razele soarelui și câteva minute mai târziu Hotchkiss-ul pilotat de Jean Calcianu își face intrarea în oraș spre a stopa la locul de sosire după o oră 30 minute 54 secunde, de la plecare. (111 km. 420 pe oră).
D-nii ing. Vincent Goss și ing. Nicolae Florescu oficiază în calitate de cronometrori ai sosirei și câteva minute mai târziu, un proces verbal consfințește succesul lui Jean Calcianu. Recordul stabilit de căp. Alexandru Papana in ziua de 7 Iulie a anului în curs a fost îmbunătățit, cu acest prilej, cu 7 minute 36 secunde.
Sursa info: Almanah Auto, 1973, Universul Sport, 1939-08-31 / Digiteca Arcanum
Comentarii
Trimiteți un comentariu