3 septembrie 1891 — Este consemnat începutul activității fabricii de ciment Kugler din Brașov, devenită ulterior Temelia

Fabrica de ciment inainte de 1945. Sursa foto: Oskar Netoliczka | Digitalisierung: Landesarchiv Baden-Württemberg | Datenpartner: Landesarchiv Baden-Württemberg | Lizenz: http://creativecommons.org/licenses/by/3.0/de/ | URL: https://www.deutsche-digitale-bibliothek.de/item/BM26IOIEBURMGNKMCQ536G2VR7JGFPUD

Fabrica Temelia a reprezentat una dintre instituțiile importante ale industrializării Brașovului și una dintre fabricile istorice ale industriei românești a cimentului. Înființată în 1891 sub numele Kugler, fabrica a contribuit timp de aproape un secol la dezvoltarea industriei locale și la furnizarea materialelor necesare numeroaselor construcții din România. Cariera de la Dealul Melcilor furniza calcarul utilizat la fabricarea cimentului, iar pe măsura dezvoltării orașului fabrica, inițial situată în afara zonei urbane, a ajuns înconjurată de cartierele Brașovului.

În perioada comunistă, Temelia a devenit un important centru al industriei lianților. Din 1962 s-a specializat în cimenturi hidraulice, iar produsele sale au fost utilizate la mari proiecte hidrotehnice precum Argeș, Porțile de Fier și Lotru, precum și la alte obiective importante, între care podul de la Vadul Oii și Teatrul Național.

Fabrica Temelia. Sursa foto: Drum Nou, ed. 13 iunie 1971

Brașovul a devenit și un centru național pentru industria lianților: aici funcționa Centrala industrială pentru lianți și azbociment, iar pe platforma Temelia își desfășura activitatea filiala institutului de cercetare și proiectare, utilizată ca stație-pilot la scară industrială. Specialiștii întreprinderii au participat și la dezvoltarea unor produse noi, precum plăcile din bazalt topit și recristalizat, folosite inclusiv ca înlocuitori ai metalului în anumite aplicații industriale.

Pe măsură ce Brașovul s-a extins, fabrica a ajuns în interiorul orașului. În jurul anului 1980, producția de pe vechea platformă a fost pusă în conservare în contextul dezvoltării urbane, iar platforma a fost reprofilată pentru fabricarea de utilaje, instalații și piese destinate industriei cimentului. După 1990, activitatea s-a restructurat, iar Temelia a intrat în principal în domeniul producției de var și al exploatării resurselor minerale; în 2003, controlul companiei a trecut la grupul Carmeuse.

Astfel, importanța Temeliei pentru Brașov și pentru România nu constă doar în cantitatea de ciment produsă, ci și în rolul său de centru industrial, tehnic și de cercetare, precum și în participarea la realizarea unor importante obiective ale României moderne.

Cronologia principalelor etape din istoria fabricii

1. Perioada Kugler – începuturile și dezvoltarea (1891–1948)
Începutul istoriei fabricii este marcat de 3 septembrie 1891, când este consemnată deschiderea exploatării de calcar destinată producției de ciment. Fabrica, cunoscută sub numele Kugler, a fost a doua fabrică de ciment de pe teritoriul României, după cea de la Brăila. Inițial producea 300–400 de vagoane de ciment anual, iar după extinderea din 1913 a trecut printr-un amplu proces de modernizare în anii 1924–1929. În 1938 producția ajunsese la aproximativ 64.970 de tone de ciment.

2. Temelia – perioada socialistă (1948–1980)

Fabrica Temelia. Sursa foto: Drum Nou, ed. 13 iunie 1971

La 11 iunie 1948, fabrica a fost naționalizată și a devenit cunoscută sub numele Temelia. În perioada postbelică, producția și tehnologia au fost modernizate, iar fabrica a devenit un important producător de cimenturi. Din 1962, s-a specializat în cimenturi hidraulice, utilizate la mari lucrări precum Argeș, Porțile de Fier și Lotru, dar și la podul de la Vadul Oii și Teatrul Național. Produsele sale au ajuns și la export, inclusiv în Brazilia.

Cimenturile produse la Temelia s-au remarcat prin adaptarea lor la lucrări cu solicitări deosebite. Cimenturile hidrotehnice dezvoltate pentru marile baraje trebuiau să reziste la îngheț–dezgheț și la acțiunea agresivă a apelor, având totodată o întărire controlată. Cimenturile speciale de tip fero-portlandalitic au demonstrat, de asemenea, proprietăți superioare privind rezistența mecanică, uzura și contracția. Aceste caracteristici au permis utilizarea cimenturilor de la Temelia la unele dintre marile lucrări hidrotehnice și de infrastructură ale României.

3. Închiderea producției de ciment și reprofilarea (1980–1989)
Pe măsură ce Brașovul s-a extins, fabrica a ajuns în interiorul orașului. În jurul anului 1980, producția de ciment de pe platforma Temelia a fost pusă în conservare, iar personalul a fost redistribuit către Hoghiz și alte activități. În 1984, Întreprinderea de Lianți Brașov cuprindea platformele Răsăritul–Stejeriș, Comarnic și Temelia; aceasta din urmă era reprofilată pentru producția de utilaje, instalații și piese de schimb pentru industria cimentului și găzduia o filială de cercetare și proiectare.

4. După 1990 – privatizare și restructurare
După schimbarea regimului, societatea a fost reorganizată ca Temelia SA, înregistrată la 20 iunie 1991. În 1994, structura fostei întreprinderi a fost divizată, rezultând, între altele, Prescon și Temvar. În 2003, Carmeuse a preluat controlul indirect asupra Temelia prin achiziția Bohemian Lime BV, care deținea 96,7% din Temelia.

5. Dispariția fabricii și reconversia terenului
Vechea platformă industrială a fost ulterior dezafectată, iar în 2016 pe amplasamentul fostei fabrici, la intersecția străzilor Carpaților și Muncii, au început lucrările la complexul rezidențial Sunnyville. Societatea Temelia SA a continuat însă să existe juridic, cu activitate în domeniul varului și al exploatării resurselor minerale; datele disponibile pentru 2025 indică 15 angajați, iar în 2026 societatea figurează în procedură de faliment. 

Surse info: Drum Nou, ed. 13 iunie 1971, revista Astra, ed. 1 septembrie 1987