17 iunie 1923 - Se deschide primul Cinematograf "Modern" din Brasov. Al doilea cu acelasi nume a fost inaugurat in anii 1980

Cinematograful „Modern” din Brașov în septembrie 1931 (SJAN Brașov). 

Puțini brașoveni știu însă că, în anii '20 ai secolului XX, a mai existat în Brașov un cinema care s-a numit tot „Modern”, la fel ca cel aflat pe Bulevardul Griviței, care avea, în anii ′80, la începutul funcționării lui, trei săli de proiecție. 

Conform anunțului din „Gazeta Transilvaniei”, „Modernul” s-a deschis în 17 iunie 1923, în acea zi fiind două reprezentații și debutând doi artiști:

Mâne seară va avea loc deschiderea cinematografului „Cinema-Modern” cu celebrul film Falsul Dimitri, o întâmplare dela curtea Țarului Rusiei. Vor fi două reprezentații dela 7-9 și dela 9-11. Cu acest prilej vor debuta cu monologuri și alte prestațiuni artiștii Traian Fortuna și Iosif Bodrogi

O altă relatare, despre care presupunem că se referă la „Modern”, pare să fi e cea din ziarul „Carpații” din iunie 1923, când, deși nu era numit direct, opiniei publice îi era prezentată, într-o manieră negativă, decizia primarului de a acorda autorizație de funcționare unui cinematograf aflat într-o baracă din lemn. 

Dacă nu și-a ținut cuvântul dat, că va repara cartierele românești, în schimb, d. dr. Schnell, primarul Brașovului, a început să dea autorizații pentru barăci de lemn cari să strice și estetica orașului și să pună în pericol viața cetățenilor. De-l întreabă cineva pe d. Primar la ureche de ce-o face asta, îi răspunde că pentru nasul românilor este destul și barăci de lemn, căci și așa sunt prea mulți. Sașii sunt sportsmeni, ei nu se duc la cinematograf, acolo se duc numai românii și un dezastru ca la Oköretö sau ca la Brașov în acelaș loc ar mai împuțina din români. 

Probabil că tonul critic din „Carpații” nu era chiar dezinteresat, directorul ziarului, Al. Tissescu, era chiriaș într-una din locuințele imobilului cinematografului rival „Apollo”, iar unul dintre fi nanțatorii ziarului era Al. Băcilă, conducătorul „Apollo”. Reținem din acest articol vulnerabilitatea stabilimentului la un posibil incendiu; problema s-a acutizat și a reintrat în atenția presei și a autorităților în anul 1931. 

Așadar, primul cinema „Modern” din Brașov s-a deschis în iunie 1923, în actualul parc central „Nicolae Titulescu”, clădirea fiind de fapt o baracă din lemn de brad acoperită cu tablă; 

Activitatea „Modernului” poate fi descifrată răsfoind anunțurile-program din presă, de acolo aflăm titlurile filmelor și orele de la care începeau, proiecțiile, tarifele, tipurile de filme, categoriile de public. Numărul de proiecții varia în funcție de durata filmului și perioada pentru care era „angajat”, de succesul la public, de posibilitățile financiare (criza economică presupunem că a determinat scăderea numărului de spectatori și a dus fie la scăderea numărului de proiecții, fie la introducerea unor matinee). 

Un film putea rula o zi sau cinci zile (1930), trei zile (1923), filmul putea să fie împărțit în câteva serii, pe mai multe zile (1923), uneori era programată o singură proiecție zilnic (de exemplu, în ianuarie 1932, de la ora 11:00 la 13:00 sau de la 15:00 la 17:00), două proiecții (16:30; 18:30), trei sau patru proiecții zilnice (de la 17:30, 19:30, 21:30 sau 15:30, 17:30, 19:30, 21:30 în august 1932). La matinee tarifele erau mai mici: 10-20 lei (1930), 15-20 lei (1932), 10-15 lei (1931, 1932), 5, 10, 15 lei (1932); puteau fi programate unul-două zilnic (de la ora 15:00 la 17:00 sau de la orele 11:00 la 13:00 și 15:00 la 17:00). Uneori, la un film deosebit, cum ar fi Elena din Troia, în 1925, s-au introdus tarife speciale: 49, 26, 15,5 lei. În anul 1931, o lojă costa 45 lei, locul la stal era 50 de lei, locul 1 era 30 lei. Mai aflăm din reclame că existau bilete de favoare sau onoare (gratuite), bilete reduse, bilete pentru funcționari. 

De obicei, reclama conținea și numărul de telefon al cinematografului „Modern”: 518. Publicul era variat, printre spectatori se afl au și copii, mai ales duminica. O mențiune, în anul 1924 se anunța: „Duminică, luni și marți reprezentații împreunate cu tombolă pentru copii”. Spre deosebire de cei de la „Apollo-Astra”, care închiriau sala relativ des pentru spectacole de teatru sau școlare (ceea ce în viziunea lui Al. Băcilă era motivul unor încasări reduse), la „Modern” într-un singur caz am întâlnit utilizarea sălii pentru altceva decât proiecție de filme: „Partidul maghiar din Brașov a cerut autorizațiune pentru ținerea unei întruniri publice în sala cinematografului «Modern», pentru ziua de 1 Iunie a.c.15

Existența cinematografului „Modern” a fost marcată de o eternă rivalitate cu cei de la „Apollo-Astra”. Lupta se dă în presă, mai ales în „Gazeta Transilvaniei” și „Carpații”, în relația cu furnizorii de film, și nu în ultimul rând în fața autorităților. Imediat după apariția cinema „Modern”, în reclama rivalilor se afla afirmația că „Apollo” era „cel mai ieftin cinematograf din Brașov”. În anul 1924, ziarul „Carpații” condamna atitudinea „șantajiștilor” de la „Gazeta” care luau bani de la „Modern” ca să denigreze „Apollo”. Din raportul lui Al. Băcilă, aflăm că „Modernul” a reușit să dea o puternică lovitură celor de la „Apollo” în anii 1924-1925: 

Acum 8 ani triumviratul Vago, Boros și Foty conducea cinema „Modern” iar eu singur „Apollo”. Susnumiții au închiriat de la casele de filme din Ardeal toate filmele astfel că eu am rămas fără filme. Ei au fost ajutați de Rozner în această operă... Eu trebuia să închid cinematograful după cum credeau ei. 

Băcilă consemnează că a fost nevoit să mergă la București să aducă filme și să le facă titraj în limba maghiară și germană în Brașov. Situația transpare din anunțul din presă: „Pentru sezonul de iarnă 1924-1925 Cinema Modern a intrat în noui legături cu cele mai mari case de filmuri câștigând filmele cele mai gustate în streinătate”.

 „Modernul” părea să fi e în avans față de „Astra”: avea încasări mai mari, avea orchestră mai bună, chiar și un aparat de proiecție mai bun când au apărut filmele sonore: 

Câștigurile realizate până la această dată se datoresc în cea mai mare parte faptului că până la această dată nu am avut concurența cinematografului „Modern”. Pe dată ce cinematograful „Modern” provocat de concurența noastră și-a procurat un aparat superior aparatului nostru, din datele de mai jos vom vedea pierderile ce am suferit succesiv și pe care le prevăd că vor continua și pe viitor dacă vom rula filme cu garanții mari. 

Mai aflăm din rapoarte că Al. Băcilă a propus și a făcut încercări de a uni cele două cinematografe sau că au existat și momente de colaborare între cele două stabilimente cu scopul de a preveni specula caselor de filme: 

Propun unirea cinematografului Astra cu Modern și iată pentru ce. Faptul că suntem uniți cu privire la cumpărarea filmelor, nu e îndestulător, fiindcă la alegerea filmelor se vor ivi totdeauna neînțelegeri. Casele de filme stau în rezervă cu filmele mari și speculează […] dacă am fi uniți orice speculă contra noastră ar fi zadarnică […]. Ce am câștiga prin unire? Încasările noastre acum un an au fost de aproape 5.500.000 lei, ale lor au fost de peste 6.500.000 […] câștigurile ambelor cinematografe ar fi de cel puțin 3.000.000 lei, dar eu cred că ar ajunge și la 4.000.000 lei... Luarea cinematografului (Modern) nu complică conducerea cinematografului ci din contră o simplifi că, căci nu mai avem tămbălau cu casele de film. Încetează lupta perversă pe care o duc casele de filme, încetează chestia orchestrei și câte alte; căci orchestra dela Modern ar trece la noi, iar una formată din elemente de a doua mână plătită rațional ar trece dincolo... 

Astfel, la apariția filmului sonor, un raport al „Astrei” arată că filmul Potopul lui Noe a fost „angajat 50% ameta cu Cinema Modern”. O altă situație interesantă este cea în care, pe o listă de datorii a celor de la „Astra”, apare o datorie către „Modern”: „Reclamă Cinema Modern pentru curentul electric pe XII 1930 – 750 lei”. 

Mai afl ăm din rapoartele „Astrei” că fuziunea nu s-a realizat, chiar dacă s-au purtat discuții și negocieri; se pare că decizia a aparținut conducerii „Astra”: 

Noi am avut ocaziuni foarte frumoase de a lua cinematograful „Modern” sub conducerea noastră plătindu-le patruzeci la sută din totalul veniturilor noastre – bineînțeles după ce „Astra” își lua prima dată diferența de dare. […] Vreau să știu cine a avut interesu a împiedica acum trei ani înfăptuirea unirei sub o singură conducere. Vreau să știu pentru ce hotărârea Comitetului „Astrei”, care a fost definitiv hotărâtă ca să închiriem contract cu proprietarii de atunci și cinematograful „Modern”, căci eu am luat parte la tranșarea defi nitivă a tuturor diferendelor dintre „Modern” și dintre noi și știu cine este vinovat... Nu e destul ca cineva să fi e contabil să se erijeze în specialist în șapte feluri de meserii. 

În anul 1931 situația cinema „Modern” s-a agravat, s-a pus problema închiderii lui, chiar a fost închis o perioadă: „...temporara închidere a cinematografului „Modern” […] a fost destul să se închidă „Modernul” ca să contractăm condiții mai ușoare...”. Cinema „Modern” a obținut de la autorități o amânare a închiderii, întâi de trei, apoi șase luni, însă, în august-septembrie 1931, situația s-a agravat. S-a păstrat o ciornă scrisă în creion, probabil o copie după un act în care Primăria municipiului Brașov, prin președintele Comisiei Interimare, făcea referire la un aviz în baza căruia se încheia o tranzacțiune judecătorească cu direcțiunea cinematografului „Modern”. Ultimii erau obligați să retragă acțiunea în contencios administrativ contra municipiului, să renunțe la proces, să plătească taxele și datoriile restante până în 1 iulie 1931, să evacueze și să predea terenul în litigiu cel mai târziu până în șase luni de la încheierea tranzacției, să plătească cheltuielile de judecată. Dacă un singur punct nu era respectat – scrie în acea hârtie – Primăria urma să ceară pe cale judecătorească evacuarea. Documentul purta data de 10 iulie 1931. În luna septembrie situația continuă să fie gravă pentru cei de la „Modern”, în dosarul „Astrei” reapare ideea pericolului în caz de incendiu, problemă sensibilă, după cum am văzut, încă din anul 1923. Cei de la „Astra” nu au scăpat ocazia, au adresat interpelări autorităților locale și centrale. 

Pentru a spori presiunea, cei de la „Astra” s-au folosit și de „Gazeta Transilvaniei”, două articole apărând în septembrie 1931: 

În chestiunea cinematografului „Modern”: 

Se știe că la timpul său când în fruntea Municipiului Brașov se găsea Consiliul comunal ales, Ministerul de Interne hotărâse ridicarea șandramalei, în care funcționează cinematograful „Modern” pe considerente legale și pe motivul pericolului public ce-l prezită această remiză de lemn în caz de incendiu. Cu toată această hotărâre, intrată în vigoare, proprietarii au obținut dela actualul govern o prelugire de 3 luni, mai apoi una de 6 luni. Acum suntem informați că prin rezoluția d-lui prim-ministru pusă pe referatul Nr. 3571 din 26 august a.c. s-a retras autorizația de funcționare a cinematografului „Modern”. 

Tot în chestiunea cinematografului Modern: 

Un parc a fost început și astăvară s-a lucrat cu inimă pentru desăvârșirea lui, dar aleele înconjurate de verdeață proaspătă s-au izbit de scândurile tapetate cu tablă ale Modernului, ocolindu-l ca pe un lepros […] rușinea aceasta edilitară, obiect al curiozității celor care trec prin Brașovul climateric… Chiar dacă ar avea autorizație de funcționare, chiar dacă n-ar fi existat până astăzi nici un ordin de închidere și mai ales de demolare, chiar dacă un contract cu Primăria n-ar fi expirat... 

Așadar, anul 1931 este un an dificil pentru cinema „Modern”, nu mai au autorizație de funcționare, apar interpelări în presă și proteste adresate autorităților, era criză economică și, în plus, a mai apărut un nou concurent pe piață – cinema „Redoute”.

Părea a fi finalul pentru cinema „Modern”, ne așteptam ca, în absența autorizațiilor, să dispară, totuși constatăm că în presa de limbi germană și maghiară continuă să apară anunțurile-program, uneori par chiar ostentative, ca și cum ar fi vrut să compenseze problema autorizării. Explicația ar putea fi faptul că, probabil, „Modernul” a mai obținut o prelungire de funcționare. Surprinzător, anunțurile din „Kronstädter Zeitung” și „Brassói Lapok” sunt și în 1932, ultimele fiind cele pentru filmele care urmau a fi proiectate în 14 august 1932. 

Dispariția cinema „Modern” pare să fi e bruscă, nu înseamnă o simplă închidere, titlul din „Brassói Lapok” poate fi tradus ca Eliminarea fără milă a Modernului. Și, ca într-un cerc, ziarul „Gazeta Transilvaniei”, care anunțase inaugurarea cinematografului în iunie 1923, anunță, în august 1932, demolarea cinema „Modern”: 

A dispărut o rușine a Brașovului 

Demontarea cinematografului Modern a început în dupăamiaza zilei de 12 august c. și continuă cu rapiditate, căci era una din construcțiile improvizate, ce constituia o rușine a orașului nostru. Pe acest teren se vor continua lucrări pentru înfrumusețarea unuia din cele mai pitorești parcuri, din câte a cunoscut Brașovul până astăzi; regimul ritmului Iorga-Argetoianu, întrerupsese începutul bun al partidului Național Țărănesc. Această operă de înfrumusețare a orașului Brașov, în chiar centrul său, se datorește edililor din guvernarea National-Țărănistă din 1928 și se continuă azi sub reprezentanții aceluiaș partid, spre satisfacția tuturora. 

Trebuie să fi fost ceva extrem de radical, pentru că „Modernul” continuă să-și facă reclame la filme, ca și cum nu urma să se închidă; din acest motiv știm din presă ce filme ar fi văzut spectatorii dacă nu ar fi fost demolat. Se anunța pentru vineri un film în premieră, Cuba virago, pentru sâmbătă, la matineu, Închisoarea Sing-Sing, cu 10-15 lei biletul. 

Așadar, primul „Cinema Modern” a funcționat la Brașov între anii 1923 și 1932, în actualul Parc Central, a proiectat filme mute și sonore, a făcut concurență serioasă cinematografului „Apollo-Astra”, suficient cât să apară în documentele ultimului. În exprimarea dură a „Gazetei Transilvaniei”, „Modernul” era „baraca din centrul orașului”, o „șandrama”, „un pericol pentru public”, o „rușine edilitară”. Motivele invocate public pentru închiderea lui au fost legate de nesiguranța la incendiu, absența autorizațiilor de funcționare, necesitatea de a înfrumuseța orașul prin amenajarea unui parc. Dispariția cinema „Modern” a fost bruscă, demolarea a început în 12 august 1932, filmele anunțate pentru acea zi și următoarele nu au mai rulat. 

Sursa info si foto: Ţara Bârsei, 2017, "Cinema „Modern” din Brașov (1923-1932)", autor Voica Baciu