30 iulie 1922 - Intemeierea secţiei din Braşov a partidului comunist

Intemeierea secţiei din Braşov a partidului comunist a avut loc la 30 iulie 1922, în sala Teatrului „Apolo“ din Braşov (azi sala cinematografului „Astra“), strada Lungă nr. 1. La această adunare, la care au participat circa 400 de oameni, au vorbit, printre alţii, Eugen Rozvan, Constantin Ivănuş, David Fabian. 

• Primul sediu al secţiei judeţene a Partidului Comunist Român, pînă în 1924, a fost în clădirea vechiului Cămin muncitoresc, de pe strada 7 Noiembrie nr.7. In întreaga perioadă interbelică, localul a fost folosit drept cămin muncitoresc; a fost şi sediul ilegal al organizaţiei P.C.R. şi loc de întrunire pentru militanţii comunişti. Aici s-a desfăşurat, între 10 şi 12 octombrie 1921, congresul pe ţară al sindicatelor. In localul căminului, în anul 1921 a funcţionat şi redacţia ziarelor „Dreptatea“ şi „Foaia muncitorilor şi ţăranilor“. 

• Sediul organizaţiilor sindicale în anii de după crearea P.C.R. s-a aflat în Bulevardul Gh. Gheorghiu-Dej. La 2 septembrie 1921, în acelaşi loc, s-a ţinut adunarea secţiilor Partidului Socialist-Comunist din Transilvania, în care s-a protestat împotriva arestării participanţilor la Congresul din mai 1921. In 1934, tot aici, a avut loc o adunare a micilor meseriaşi la care s-a hotărît începerea unor acţiuni revendicative. 

• Intre anii 1922 şi 1929, sediul Sindicatelor unitare era în strada Roşiori nr. 26. 

• După scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Român, Comitetul Central al P.C.R. și a avut un timp ca sediu conspirativ casa din Săcele, strada Hărmanului nr. 27. Aici a activat ca secretar general Elek Köblös. 

• Pe fosta stradă Coastei nr. 9 se află casa în care a locuit și activat, între anii 1921 și 1924, Eugen Rozvan.  

• In perioada 1929—1939, pe strada Oltenia nr. 3, a funcţionat o casă conspirativă a P.C.R. care avea şi un depozit pentru materiale de propagandă.  

• In 1939 a funcţionat ca sediu al organizaţiei locale P.C.R. casa din strada Fîntina Roşie nr. 12. 

• In 1932 pe strada Plugarilor nr. 20 a funcţionat o tipografie ilegală. 

• In locuinţa lui Radu Olteanu de pe strada N. Iorga nr. 4a fost redacţia „Buletinului avocaţilor democraţi“, iar în 1934 a luat fiinţă secţia locală a organizaţiei „Amicii U.R.S.S.“ ; casa a fost loc de desfăşurare a numeroase întîlniri de partid, la care participau muncitori, intelectuali de diverse naţionalităţi. 

• Membrii organizaţiei P.C.R. de la Uzinele I.A.R. se întîlneau în casa conspirativă din strada Bihorului nr. 14. 

• Secţia locală a organizaţiei P.C.R. a folosit pentru întruniri, între anii 1936 şi 1941, casa din strada Lungă nr. 32 şi casa din strada 13 Decembrie nr. 15. 

• In anii grei ai dictaturii militare-fasciste, comitetul judeţean al P.C.R. a folosit ca loc de întrunire casa din strada Stejerişului nr. 24 şi cea de pe strada Avram Iancu nr. 36. 

• Tipografii ilegale au funcţionat, în perioada 1940—1944, în casele conspirative de pe străzile Mirăslău nr. 9 şi Buzeşti nr. 13. 

• Mai multe case conspirative ale P.C.R. se aflau pe strada Decebalnr. 9, nr. 37, nr. 41şi nr. 67. La casa conspirativă de pe strada Decebal nr. 9 erau cazaţi activişti ai partidului veniţi din alte oraşe. 

• In locuinţa de pe strada Danubiului nr. 15 a apărut, în 1934, revista „Cuvîntul nou“. Redacţia revistei se va muta, în decursul aceluiaşi an, pe strada Piaţa Mare nr. 11. 

• In octombrie 1931, la locuinţa profesorului comunist Ilie Cristea — strada Junilor nr. 6 — a început editarea revistei „Spre stingă“. 

• Sediul Ajutorului roşu, între anii 1935 şi 1940, a fost pe strada Maiacovski. Aici se colectau numeroase materiale destinate deţinuţilor din închisori, în perioada 1940—1944.  Ajutorul roşu a folosit ca sediu casa din strada Castelului nr. 126. 

• La fosta închisoare din Braşov de pe strada N. Bălcescuşi-a desfăşurat activitatea organizaţia militanţilor comunişti întemniţaţi. Aici au fost deţinuţi conducători ai Partidului Comunist Român, printre care Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş şi alţii. 

• In clădirea de la poalele dealului Melcilor, de pe strada Matei Basarab nr. 15, a avut loc, în 1936, congresul pe ţară al muncitorilor ceferişti. 

Sursa info: Anale de Istorie, 1971 (Anul 17, nr. 1-6) 1971 / nr. 3 / Digiteca Arcanum