Cronica Brasovului

2019. Casa in care a fost gazduit Imparatul Iosif al II-lea.  Azi, Piata Sfatului nr.27. Sursa foto: Google Street View În vara anului 1783 împăratul Iosif al II-lea efectuează a doua călătorie în Transilvania. După un traseu prin orașele Lugoj, Deva, Alba Iulia, Sibiu, împăratul ajunge la Brașov în 7 iunie 1783. El "trage la casele din piață ale familei Fronius" , precizează G. Bariț. A doua zi, fiind ziua Rusaliilor, împăratul participă la slujba (messa catolică) în biserica parohială romano-catolică (de pe str. Mureșenilor), apoi vizitează biserica mare a protestanților sași (Biserica Neagră) și spre mirarea tuturor participă din nou la slujba din biserica Sfântul Nicolae din Șchei . "Așa voise Iosif să arate oamenilor, cum înțelegea el decretul său de toleranță ... a ținea ca om de caracter la convingerile sale religioase, la biserica sa, a respecta însă și convingerile altora" , comenta G. Bariț evenimentul.  Aflăm dintr-o scrisoare a împăratului, din 11-12 iun...

. Biserica cu hramul „Sfânta Treime” este rodul credinței breslașilor și negustorilor ortodocși: români, greci, macedo-români, sârbi și bulgari din cetatea Brașovului, așa cum reiese și din pisania de pe fațada edificiului sfânt:  „Această biserică cu hramul Sfânta Treime s-a ridicat în anul 1787 de către cetățenii de religie ortodoxă a răsăritului din interiorul cetății Brașov, în timpul pre-înălțatului Împărat Iosif al II-lea, cu învoirea cinstitului magistrat orășenesc, pentru folosul credincioșilor de acum, cît și al urmașilor lor, întru veșnică pomenire a fondatorilor ei”. Pana la anul 1771 , cand imparatul "luminat" Iosif al II-lea emitea "edictul de toleranta", in contextul caruia puteau patrunde in cetatile fortificate din Transilvania si romanii - prin edictul de mai sus se permitea construirea de biserici ortodoxe in orasele pamantului regesc unde erau acceptate pana atunci doar confesiunea catolica, luterana, calvina si unitariana -, in Cetatea Brasovului...

. Pe amplasamentul actualei biserici a funcționat o mănăstire dominicană în Evul Mediu . Prezența călugărilor dominicani în Brașov este atestată în 1327 și 1342, iar biserica ridicată de aceștia lângă Poarta Străzii Mănăstirii, în colțul nord-vestic al incintei vechi a orașului, a fost dedicată sfinților Petru și Paul. După secolul al XVI-lea , corul bisericii a fost folosit de comunitatea evanghelică maghiară , în timp ce nava și restul mănăstirii au fost transformate în spații de depozitare. In urma reformei luterane , credincioşii catolici au dispărut din oraş, ordinele monahale au fost alungate, iar biserica a rămas goală . Lăcasul a fost una dintre puţinele clădiri care nu au suferit daune cu ocazia marelui incendiu al Braşovului în anul 1689 , astfel a putut fi preluată în cursul restaurației catolice de către ordinul franciscanilor, apoi, in 1718 , de către ordinul iezuiţilor veniţi în oraş. În 1776 s-a decis reconstrucţia bisericii, in stil baroc , cu sprijinul substanţial al î...

Garda medievala (reconstituire). Sursa foto: Wikipedia Primii soldați profesioniști încadrați cu soldă care s-au ocupat de siguranta brasovenilor au fost trabanții sau dorobanții . Acești funcționari sunt exponenții arhaici ai instituției Poliției, oameni plătiți pentru a preveni și descoperi faptele infracționale. În 1595, trabanții orașului Brașov purtau informe albastre și erau înarmați cu archebuze . Uniforma era alcătuită din cămașă, haină cu mâneci bufante sau simple, veston din postav, pantalon bufant sau simplu, ciorapi și manta. Se mai foloseau și piei de animale și căciuli de blană, cizme sau ghete. Însemnele de grad erau reprezentate prin galoane albe, subțiri, din bumbac (1 pentru caporal, 2 pentru sergent, 3 pentru sergent-major, 4 pentru plutonier), dispuse orizontal pe gulerul bluzei, sau din galon de bumbac galben (1 pentru fruntaș, 2 pentru caporal) sau fir auriu (1 pentru sergent, 2 pentru sergent-major, 3 pentru plutonier), dispuse oblic la partea superioară a manșet...