17 iulie 1972 - Este data in folosinta Casa de Mode din Brasov, cunoscuta apoi sub numele de MODAROM
 |
| Cladirea Modarom in anul 1977. |
Clădirea Modarom a fost construită pe vechiul amplasament al fostei vile Kertsch şi dată în folosinţă în anul 1972. Arhitecții care au proiectat-o au fost Nicolae Niculin și Gabriela Alămoreanu pentru detalii speciale.
Situată în centrul Brașovului, clădirea a fost o emblemă a designului vestimentar în perioada socialistă și un loc pentru întâlnirile localnicilor. A fost proiectată ca un turn circular, formă ce a nemulțumit multă lume la data inaugurării, părerile fiind împărțite din cauza amplasamentului limitat și a unei funcțiuni care cu greu se putea încadra într-o clădire turn. Parterul și etajul cuprindeau magazinul de prezentare, restul nivelurilor fiind destinate atelierelor și spațiilor de producție. Finisajul interior și exterior era din materiale durabile, în culori sobre, iar vitrina din geam șlefuit fără tâmplărie a fost o inovație pentru Brașov în acea perioadă.
La 5 ani de la deschiderea Modarom-ului, revista "Flacara" a publicat in editia din 2 iunie 1977 un reportaj, intitulat "Casa de modà din Braşov: Un imens Turn Babel căruia i s-a uitat specificul", in care descrie activitatea din cadrul acestui complex:
Casa de modă din Braşov „Modarom“ este o clădire cilindrică cu şase etaje, bine înfiptă in centrul oraşului, şi in ale cărei vitrine reclamele :„O bijuterie bine aleasă completează farmecul dv.“ şi „Casa de comenzi vă stă la dispoziţie cu cele mai moderne modele“ stîrnesc vioiciunea privitorilor, îmbinînd astfel plăcutul cu utilul. La parter se vînd covoare şi obiecte de artizanat, la etajul unu se află salonul de primire, comandă şi probe pentru amatorii de tricotaje, încălţăminte, lenjerie, îmbrăcăminte, căciuli, pălării, flori artificiale şi bijuterii, raioane ce coexistă intr-o fericită comuniune de ţel şi înghesuială, menită să-l facă pe braşovean un arbitru al eleganţei, iar în continuare, la celelalte etaje, se găsesc atelierele de producţie. Acest veritabil Turn Babel adăposteşte patru cooperative, numite original „Munca colectivă“, „Prestarea“, „Munca manuală“ şi „Tehnica“, prima dintre ele fiind proprietară, iar celelalte chiriaşe, cu un număr total de 240 de angajaţi care lucrează în două schimburi. „Modarom“-ul a răspuns în 1976 solicitărilor unui număr de aproape 30 000 de clienţi, succesul cel mai mare înregistrîndu-i secţiile de croitorie (8 500 de clienţi) şi bijuterii (5 500 de clienţi), pălăriile şi florile artificiale aflîndu-se pe ultimul loc (1 000 de clienţi). Şi totuşi ce este o casă de modă ?
In principiu, unicate şi modele în premieră
Iată citeva definiţii formulate ad-hoc de specialiştii braşoveni. Ioan Erzse (unul din cei doi responsabili ai ,,Modarom“-ului) : „Casa de modă trebuie să fie o unitate a cooperaţiei care să satisfacă exigenţele tuturor clienţilor.“ Nicolae Munteanu (maistru — secţia de croitorie pentru bărbaţi) : „Casa de modă trebuie să lanseze tot ce este nou în materie, să realizeze confecţii, cu o linie mai complicată şi mai pretenţioasă, dar nu lipsită de gust.“ Constantin Cojocaru (maistru — secţia de încălţăminte) : „Tot ce-i nou în acest domeniu trebuie să plece de la noi.“ Alexandru Preda (tehnician în cadrul cooperativei „Munca colectivă“) : „Casa de modă trebuie să ofere modele variate, să creeze unicate și modele pe care să le impună.“ Alexandru Neagoe (celălalt responsabil al „Modarom“-ului) : „Casa de modă este de fapt un palat al eleganţei“, Ioan Carzol (preşedintele cooperativei „Munca colectivă“) : „Casa de modă semnifică servire la cel mai înalt nivel ca execuţie şi modele.“ Deşi variate, răspunsurile au totuşi cîteva elemente comune : noul, unicatul şi impunerea lor. Să mai reţinem şi servirea clientului „la cel mai înalt nivel ca "execuţie şi modele". Pină una, alta, să încercăm să aflăm care este diferenţa practică intre Casa de modă din Braşov şi unităţi de categoria I aparţinînd tot cooperaţiei, de pildă, o croitorie bărbătească şi un centru de comandă pentru încălţăminte.
"In primul rînd preţul"
"La noi un costum costă 550 de lei, iar la o unitate obişnuită doar 338 de lei", ne spune responsabilul Ioan Erzse. "Diferenţă absolut justificată deoarece la „Modarom“ se lucrează mult de mină, iar furniturile sînt superioare calitativ. In plus, clientul poate veni cu un model propriu pe care l-a văzut nu ştiu unde sau pe care şi-l gîndeşte singur, iar meşterii noştri i-l lucrează exact". Constantin Cojocaru: .."Modarom"-ul are la încălţăminte o secţie de creaţie şi oferă mai multe modele executate. Nu ne mai rămîne decît să lămurim clientul să le cumpere, formîndu-i astfel şi gustul.“ Şi acum opiniile unor responsabili de la alte unităţi. Alexandru Jakob (unitatea „Crolux“) : „Cei de la casa de modă fac probe. Eu lucrez doar cu mulaje şi nu mai fac probe. Sînt clienţi care s-au obişnuit atit de mult cu aceste probe incit fără ele nu-şi lucrează nimic, deşi rezultatul este acelaşi. Şi cooperativa noastră execută orice model, indiferent de dificultatea lui, iar clienţi avem, nu ni-i ia nimeni, ba ne depăşim şi planul.“ Grigore Gheorghe (centrul de comandă pentru încălţăminte nr. 2) : „Vindem aceeaşi încălţăminte ca şi casa de modă, iar preţurile sînt la fel. Nu există nici o deosebire".
Unicate? Cînd avem cu ce
Afirmau interlocutorii noştri la începutul reportajului că unicatul, realizarea lui, este una dintre trăsăturile specifice ale casei de modă, în speţă ale „Modarom“-ului. Altfel spus, sarea şi piperul acestei unităţi, acel model pe care o femeie îl poate purta măcar o săptămînă stîrnind invidii. Unicatul nu înseamnă doar o anume tăietură sau cusătură, el mai presupune şi un anume tip de material, de aţă sau de nasturi. Dar ,,Modarom“-ul nu dispune decit de materialele care pot fi găsite la orice textilă sau la orice unitate de vinzare a stofelor şi ţesăturilor. „Este adevărat, ne mărturisea Ioan Erzse, că maiştrii noştri lucrează pentru gustul şi corpul fiecăruia. Mai mult chiar, dau şi sugestii. Insă unicate nu putem lucra pentru ce n-avem cu ce. Ne lipsesc şi unele furnituri de calitate, cum sînt diferite modele pentru confecţiile de damă, pînză de lină, căptuşeală sau mătase de tighel-faţă pentru ornament, iar la încălţăminte pielea de o calitate mai bună, adică mai moale, lucruri pe care clienţii ni le solicită pe bună dreptate fiindcă pentru asta vin la o casă de modă şi în plus plătesc şi ceva mai mult“.
"O femeie nu merge chiar în fiecare seară la un cocteil"
Doina Răşină este medic la spitalul municipal şi de un an clientă a „Modarom“-ului. „Este evident, ne declară dinsa, că o casă de modă trebuie să ofere şi să impună un model. Prin jurnale, prezentări de modă. Jurnale nu sînt. Iar prezentările de modă se fac numai cu modele excepţionale ca şi cum o femeie ar merge in fiecare seară la un cocteil. Ni se intîmplă însă să ne sculăm dimineaţa, să ne înghesuim în autobuze, să mergem la serviciu, să facem piaţa. Deci avem nevoie de o îmbrăcăminte adecvată. Frumoasă, cu gust, nu pretenţioasă. Un pantof comod pe care să-l poţi încălţa şi a doua oară. Pentru că o femeie vrea să fie cochetă şi pe stradă şi la serviciu şi acasă. Şi în privinţa gustului ar trebui ca o casă de modă să facă ceva. Ca să nu mai vedem femei tinere îmbrăcate şi fardate ridicol. Deci, o chestiune de educaţie în materie de modă şi nu un simplu centru de comandă unde se merge la minima rezistenţă conform principiului : dacă omul plăteşte, îi facem ce vrea.“ Cuvinte care nu mai necesită prea multe comentarii. Rămîne doar problema deloc secundară , cum pot afla braşovenii că în vara aceasta se vor purta, de pildă, buzunarul aplicat, şliţul la spate, mîneca semi-burle sau reverul uşor lăţit, cum propune maistrul Munteanu ? Cum pot aceşti meşteri, cu o calificare superioară, cu o experienţă de zeci de ani de meserie, singurii creatori ai „Modarom“-ului, oameni foarte apreciaţi pentru mina şi imaginaţia lor, după cum reiese din convorbirile cu numeroşi clienţi, cum pot deci maiştrii casei de modă din Braşovsă-şi lanseze un model dacă reclama se situează la nivelul celor din vitrină, prezentările de modă sînt oarecum rupte de realitate, iar jurnalele şi cataloagele de modă sunt aproape inexistente ? Pentru că, fapt cunoscut, un model trebuie lansat pentru sezonul imediat şi nu pe vecie. Mai ales la o casă de modă.
"Au meşteri buni şi termenul e termen"
Ioan Zichil, maistru la întreprinderea „Steagul roşu“, îşi lucrează pentru a treia oară un costum la „Modarom“. Ca să nu mai vorbim de pantaloni, cărora nu le mai ştie numărul. „E o socoteală simplă, ne spune el, te duci unde-i mai bine. Au meşteri buni şi se ţin şi de cuvînt , termenul e termen. In plus iţi mai dau şi un sfat : cum să fie haina dacă eşti mai scund, aşa ca mine, cum să fie reverul“. Este clar. Solicitudinea, grija pentru client, înaltul profesionalism sunt atuurile „Modarom“-ului. „Dacă vreţi, ni se confesează maistrul Munteanu, un croitor bun este aproape ca un medic , corectează acolo unde natura a fost mai vitregă. Pentru aceasta ai nevoie de pasiune, ochi şi desigur meşteşug. Majoritatea dintre noi, dintre maiştri, avem treizeci de ani de meserie. In curînd o să ieşim la pensie. Dar ne întrebăm, cine va rămîne în continuare dacă azi croitor ajunge doar cine nu reuşeşte in altă meserie ?" Este un adevăr care se poate exemplifica cu o mică statistică , din 56 de croitori numai 14 au categoria maximă, situaţia cea mai grea la „Modarom“ fiind la pantaloni unde nu există decît patru croitori de categoria a IV-a şi destule necazuri.
La Braşov, ca la Bucureşti, Galaţi, Piteşti sau oriunde în ţară modelele de pantofi sînt aceleaşi
Privind vitrina raionului de încălţăminte, observi că modelele nu diferă cu nimic de cele întîlnite nu numai la centrele de comandă din acest oraş dar şi din celelalte oraşe din ţară. Există un număr de modele pe care clientul le priveşte cu răbdare, îndoială şi pină la urmă poate să şi dea 328 de lei că, de ! îşi lucrează la casa de modă Apoi totul este în regulă, inclusiv termenele care se respectă cu mare stricteţe (mai puţin în zilele anchetei noastre cînd lipseau pieile). Insă modelele executate sînt rigide şi greoaie, mai ales la încălţămintea bărbătească, demodate chiar, de ani de zile aceleaşi. „Cum v-am mai spus, ne declară maistrul Constantin Cojocaru, noi oferim numai modele executate şi consider că sînt frumoase şi trainice pentru că lucrăm manual. Frumoase, atît cit ne permit pieile pe care le primim. Este adevărat, pantoful este mai rigid, dar avem clienţi. Anul trecut am primit 5 500 de comenzi.“ Bun, dar atunci care este deosebirea întreun centru de comandă obişnuit şi o casă de modă ? întrebare pe care am pus-o şi la început şi la care revenim pentru că ea nu se referă doar la încălţăminte, ci şi la secţiile de croitorie şi de tricotaje etc. Şi pentru că, deocamdată, aceasta fiind şi concluzia acestui reportaj-anchetă, , Modarom“-ul trăieşte mai mult prin solicitudinea şi buna pregătire a personalului său şi mai puţin prin specificul unei case de modă. Şi deoarece am pomenit de acest specific, mărturisim că nu pricepem rostul raionului de artizanat de la parterul clădirii, chiar dacă tovarăşul Alexandru Preda, tehnician la cooperativa-proprietar, susţine, plin de încredere, că meşterii croitori se inspiră din creaţia populară cînd privesc aceste obiecte.
Istoricul Modarom dupa Revolutia din decembrie 1989:
1991
Înfiinţarea MODAROM S.C.M. ca societate cu capital 100% privat, activitatea de bază fiind producţia de confecţii îmbrăcăminte la comandă pe bază de măsură şi probă şi producţia de bijuterii.
1992
Organizarea unei producţii mici de confecţii îmbrăcăminte femei şi copii în serie pentru piaţa internă.
1992 - 1997
Dezvoltarea producţiei în serie prin achiziţionarea de utilaje speciale.
1997
Contract de colaborare pentru producţie de îmbrăcăminte femei şi copii în sistem LOHN cu firmele :
- HOHE MODELLE GMBH - Germania PFISTER
- ZILLERTALER STRICKMODEN GMBH - Austria
1998
Mărirea spaţiului de producţie.
1999
Contract de colaborare pentru producţie de îmbrăcăminte femei şi copii în sistem LOHN cu firma:
- BIANCOSPINO - pentru Italia
2001
Achiziţionarea unui alt spaţiu de producţie şi dezvoltarea producţiei existente prin achiziţionarea de noi utilaje.
2003
Certificat de management al calitatii SR EN ISO 9001:2001 ( 9001:2000).
2004
Contract de colaborare pentru producţie îmbrăcăminte femei şi copii în sistem LOHN cu firma BERWIN&WOLF AG Germania.
Contract de colaborare pentru producţie îmbrăcăminte femei, copii şi bărbaţi în sistem LOHN cu firma FRENCH CONECTION U.K.Plc. Anglia.
Contract de colaborare pentru producţie îmbrăcăminte femei, copii şi bărbaţi în sistem LOHN cu firma OVERLAND TRANSPORT N.V. Belgia.
Inregistrare marca MODAROM
2005
Certificat de management de mediu SR EN ISO 14001:2005 (14001:2004).
Certificat de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale OHSAS 18001:2004 (18001:1999).
Sistem de management integrat Calitate-Mediu-Securitatea si Sanatatea Muncii.
Creare pagina web www.modarom.ro
2006
Imbunatatirea microclimatului pentru activitatea de productie.
Colecţie proprie MISTIQUE COLLECTION - rochii de seara
2007
Contract de colaborare pentru producţie de îmbrăcăminte femei în sistem LOHN cu firma:
- AVELLANA-CASHMERE GMBH - pentru Germania
2008
Contract de colaborare pentru producţie de îmbrăcăminte femei în sistem LOHN cu firma:
- ANTONIA RIVERA e.K – pentru Germania
Completarea colectiei proprii de rochii de seara, cu :
- bijuterii din argint si aur realizate in atelierul propriu
- esarfe din aceleasi tesaturile textile din care se vor confectiona rochiile
- esarfe din blanuri si blanuri in combinatie cu tesaturi textile, in colaborare cu firma CHRONOS ART IMPEX SRL - Bucuresti
Recertificarea sistem de management integrat Calitate-Mediu-Securitatea si Sanatatea Muncii conform conditiilor din standardele SR EN ISO 9001:2001(ISO 9001:2000), SR EN ISO 14001:2005 (ISO 14001:2004), OHSAS 18001:2004 (OHSAS 18001:1999).
 |
| Noi modele de bijuterii din colectia ELITTISIMA. Sursa foto: Newsletter Modarom noiembrie 2012 |
2010 - Inregistrare marca ELITTISIMA- Colectie confectii pentru femei
2011
- prezent Continuarea contractului cu BERWIN&WOLF AG Germania inceput in 2004;
- realizarea colectiilor proprii sub marca ELITTISIMA
2013 - Inregistrare marca ElitteBijou - colectie de bijuterii din aur si argint
Sursa info: revista "Flacara",Socialist Modernism
Comentarii
Trimiteți un comentariu