20 august 1946 - Temperatura de vara record la Brasov, + 37,1 grade Celsius

In zilele caniculare brasovenii se refugiau la stranduri. In aceasta poza, publicata in Drum Nou, in 3 iulie 1963, se observa cit de multi oameni cautau sa se racoreasca in apele strandului "Tineretului" (CIBO). Sursa: Digiteca Arcanum

In decursul timpului, Brasovul a avut parte de ierni foarte geroase si cu zăpadă din abundentă ( la Bod s-a inregistrat recordul de temperatura negativa din Romania, -38,5 grade), dar si de veri caniculare. Una dintre verile fierbinti a fost in anul 1963, cind mercurul din termometre a urcat pină la 36,5 grade Celsius la umbră, in centrul orasului. Inginerul Marin Marcu, şef de lucrări la Facultatea de silvicultură, a făcut pentru ziarul "Drum Nou" o situatie a temperaturilor pozitive record din perioada 1913-1963. Din statistica studiată de inginer reiese că au fost destui ani cu veri toride in Brasov. In lunile iulie si august canicula a impins mercurul in termometre de multe ori peste limita de 32 de grade.

Conform unui articol din 1 august 2021 din Hotnews, cele mai dure valuri de căldură din Romania au fost în 1916, 1946, 1951, 1987, 2000, 2007, 2012 și 2015, depășindu-se la multe stații meteo valoarea de +40 de grade. In vara lui 1946 s-a inregistrat si recordul de temperatura pozitiva in Brasov: +37,1 grade Celsius. La stația meteo de la Ion Sion (Brăila) s-a înregistrat în august 1951 maxima națională absolută de +44,5 grade.

Iată articolul din Drum Nou, editia din 4 iulie 1963:

Se pare că anul 1963 vrea să fie cu orice preţ un multiplu campion... climatic ! După ce — prin cele 17 zile geroase din ianuarie — doborîse „recordul“ ultimelor 50 de ierni, prin durata şi intensitatea frigului, anul 1963 se anunţă ca un hotărît pretendent şi la „recorduri“ de vară. Ultimele zile de caniculă dovedesc din plin aceasta, cu atît mai mult cu cît ne găsim abia în primele săptămîni ale verii.

Strandul din Noua era si el cautat de brasoveni pe timp de arsita.
Sursa: Drum Nou, ed. 27 iunie 1964/Digiteca Arcanum

Cunoscînd interesul multora faţă de aceste aspecte deosebite ale mersului vremii, colectivul laboratorului de meteorologie al Facultăţii de silvicultură din cadrul Institutului politehnic, cu sprijinul unui grup de studenţi din anul I, a efectuat o serie de măsurători microclimatice în cuprinsul şi împrejurimile Braşovului. 

Din rezultatele măsurătorilor se desprinde că valul de căldură a început în ziua de 27 iunie a.c. şi s-a încheiat în ziua de 1 iulie a.c., în tot acest interval temperatura maximă fiind mai mare de 30° C. Această vreme toridă, cu caracter tropical, a fost provocată de un anticiclon care a înlesnit pătrunderea aerului tropical din nordul Africii în ţara noastră. 

Cea mai ridicată temperatură din vara aceasta (36,5 grade la umbră) s-a înregistrat în oraşul Braşov în partea sa centrală, adică acolo unde umbra Tîmpei nu mai ajunge vara şi unde influenţa mediului citadin asupra regimului termic al aerului este cea mai puternică. In cartierele Bartolomeu şi Tractorul s-au înregistrat de asemenea temperaturi mai mari de 35 grade, însă ceva mai coborîte decît în centrul oraşului. Această situaţie, precum şi temperatura mai scăzută cu 3 grade de la Depoul C.F.R., se explică prin reducerea influenţei încălzitoare a oraşului spre periferiile sale şi prin începerea influenţei cîmpului deschis în care aerul nu stagnează ca în oraş şi nu mai poate fi atît de intens încălzit local, ca în părţile aglomerate ale oraşului. 

Toate punctele situate pe traseul ce pleacă din centrul oraşului spre Poiana Braşov şi Postăvarul au fost caracterizate prin temperaturi din ce în ce mai coborîte, pe măsură ce creşte altitudinea (32 grade la Pietrele lui Solomon, 28,5 grade în Poiana Braşov şi numai 23,5 grade în Postăvar). Deci o diferenţă de 13 grade între centrul oraşului şi vîrful Postăvarul. Această descreştere a temperaturii în înălţime este un fenomen natural, obişnuit şi cunoscut tuturor. 

In staţiile de la Pietrele lui Solomon şi din Valea Răcădăului s-au înregistrat temperaturi aproape egale, acestea fiind şi situate în condiţii asemănătoare. Canicula a ajuns însă şi aici, înregistrând 32 grade la umbră şi avertizînd că pentru a scăpa de ea trebuie să mai urci 300 metri,... pînă în ospitaliera Poiană a Braşovului, în care nu bîntuie niciodată geruri aşa de puternice şi perioade excesiv de călduroase ca în şesul Birsei. 

Platoul Tîmpei oferă şi el, în cîteva locuri mai adăpostite, condiţii de recreere şi ,,plajă“ asemănătoare cu cele din Poiana Braşov. Aici, lîngă cabană, a fost duminică cu aproape 7 grade mai rece decît în centrul Braşovului. 

La întrebarea, cînd au mai fost la Braşov asemenea perioade călduroase, răspundem pe scurt: în luna iunie, în ultimii 50 de ani, numai de 3 ori s-au mai înregistrat temperaturi ridicate ca în anul acesta (35,5 grade în 1918, 33,0 grade în 1957 şi 34,5 grade în 1962). In aceeaşi perioadă, în luna iulie s-au mai înregistrat temperaturi mai mari de 32 grade de 15 ori, iar în luna august tot de 15 ori. Cea mai ridicată temperatură s-a înregistrat în Brașov la 20 august 1946 (37,1 grade la umbră). Numai în cinci ani din ultimii 50 s-au înregistrat temperaturi cuprinse între 35—37 grade. Anul acesta însă, după cum am văzut, mercurul termometrului din staţia de pe str. Brîncoveanu a făcut un salt de „performanţă“, de la minus 26,3 grade, la 25 ianuarie, pînă la plus 32,3 grade, la 30 iunie, indicînd o diferenţă de temperatură (amplitudine) de 58,6 grade între minima din timpul iernii şi maxima din timpul verii. Şi aceasta abia la începutul verii ! Pînă în august, probabil că va fi mult depăşită amplitudinea maximă anuală de 66,7 grade înregistrată pînă acum la Braşov. 

Sursa info: Drum Nou, ed. 4 iulie 1963/Digiteca Arcanum, Hotnews