 |
| . |
Pe amplasamentul actualei biserici a funcționat o
mănăstire dominicană în Evul Mediu. Prezența călugărilor dominicani în Brașov este atestată în 1327 și 1342, iar biserica ridicată de aceștia lângă Poarta Străzii Mănăstirii, în colțul nord-vestic al incintei vechi a orașului, a fost dedicată sfinților Petru și Paul. După
secolul al XVI-lea,
corul bisericii a fost folosit de comunitatea evanghelică maghiară, în timp
ce nava și restul mănăstirii au fost transformate în spații de depozitare.
In urma reformei luterane, credincioşii catolici au dispărut din oraş, ordinele monahale au fost alungate, iar biserica a rămas goală. Lăcasul a fost una dintre puţinele clădiri care nu au suferit daune cu ocazia marelui incendiu al Braşovului în anul 1689, astfel a putut fi preluată în cursul restaurației catolice de către ordinul franciscanilor, apoi, in 1718, de către ordinul iezuiţilor veniţi în oraş. În 1776 s-a decis reconstrucţia bisericii, in stil baroc, cu sprijinul substanţial al împărătesei Maria Theresia, de către Karl Joseph Lamasch, cel care a lucrat în anii precedenţi la reconstrucţia bolţii Bisericii Negre.
Nouă biserică parohială romano-catolică a fost sfințită în anul 1782. Pentru ca faţada principală să poată fi încadrată omogen în linia barocă a străzii, biserica construită în secolul al XVIII-lea,
nu mai este orientată spre Est ca biserica veche medievală. Caracteristica articulării faţadei principale în trei este concepţia sa barocă, datorită folosirii unor elemente de articulare verticale ieşite accentuat din planul faţadei.
Biserica are o singură navă boltită şi boltă semicilindrică în corul cu închidere poligonală. Printre stâlpii adosaţi se formează şase capele laterale, boltite cu semicalote decorate cu motive de scoici, ce acoperă toată suprafaţa pânzei bolţii. Pe arcul de triumf sunt amplasate două blazoane cu stema Braşovului şi cea a Transilvaniei precum şi data construcţiei bisericii. În medalioanele pictate pe suprafaţa bolţilor apar scene biblice, care au fost pictate cu ocazia unei renovări la începutul secolului al XX-lea.
 |
| . |
Printre atracţiile interiorului se numără
vitraliile realizate la sfârşitul secolului al XIX-lea în atelierul meşterului József Palka din Budapesta. Fabricarea ferestrelor s-a făcut conform tradiţiilor orăşeneşti, din donaţiile membrilor comunităţii. În capelele laterale sunt amplasate altare şi confesionale istorizante, iar sub cele două baldachine amplasate simetric pe arcul de triumf stă amvonul (la sud, opera lui János Kupcsay) şi singura piesă a mobilierului baroc, o pictură a Mariei Protectoare de Passau (la nord).
Orga pneumatică de caracteristică romantică s-a realizat în fabrica de orgi al lui Lipót Wegenstein din Timişoara în anul 1937. O decoraţie deosebită a sanctuarului este
pardoseala din mozaic, realizată între anii 1877 şi 1878.
Sursa info:
Parohia romano-catolică Sf. Petru și Sf. Pavel
Comentarii
Trimiteți un comentariu