15 octombrie 1945 - Se inaugureaza Școala de 4 ani nr. 5 "I.A.R.", devenita apoi Scoala Gimnaziala nr. 13

.

Școala generală din cartierul "Tractorul" Braşov s-a născut, a crescut şi a prosperat datorită multiplelor fire ce au leagat-o de uzina de tractoare, de cartier şi oamenii săi.

În 1944, Uzina TRACTORUL se numea I.A.R. ( întreprinderea Aeronautică Română). Fabricase avioane până la bombardamentele din 1944, când s-a transformat aproximativ 70% în ruine. Refacerea şi transformarea în uzina de tractoare, a început din anul 1945, an care i-a aflat pe toţi în plin efort de reconstruire. Sfârşitul războiului găseşte uzina distrusă în mare măsură din cauza bombardamentelor din 1944, cu o serie de activităţi dispersate în ţară. Parte din personal a revenit în uzina, aflată încă în ruină.

Meritul oamenilor a fost acela că s-au antrenat la muncă istovitoare pentru deschiderea de acces, pentru eliminarea dărâmăturilor, pentru repararea şi redeschiderea secţiilor şi atelierelor. Cartierul de locuinţe, aflat în partea de nord a oraşului, în dreptul uzinei, peste calea Sânpetrului, era şi el o ruină. Ici şi colo apărea câte o casă întreagă. În acestea şi în cele reparabile, au început să se adune oamenii pe la casele lor. Ei erau părinţi şi simţeau nevoia de a avea o şcoală pentru copiii lor.

Încă din 1944, locuitorii din zonă au adresat o cerere Inspectoratului şcolar local prin care solicitau înfiinţarea unei şcoli primare. Răspunsul a fost negativ, motivându-se prin starea de război. În anul 1945, cererea s-a repetat, purtând sute de semnături şi susţinută fiind de o delegaţie fermă de muncitori. În cele din urmă Inspectoratul a aprobat înfiinţarea unei şcoli generale cu 4 clase şi un singur post de învăţător, cu obligaţia de a plăti numai învăţătorul. Întreţinerea şcolii şi plata femeii de serviciu urmau să se facă de către comitetul şcolar, deoarece şcoala nu figura încă în bugetul statului. În septembrie 1945 a fost numit pe acest post învăţătorul Buzea Gheorghe, care a constatat, cu surprindere, că nu are unde funcţiona!

Cartierul I.A.R. era în ruină, în refacere, şi spera să aibă o şcoală copiii săi. Exista un comitet şcolar de iniţiativă care a fost bucuros de venirea învăţătorului ce avea să fie și director. Împreună au cerut audienţă la directorul general al fabricii de avioane (care se transforma în uzină de tractoare) cerându-i ajutor pentru înfiinţarea şcolii. Directorul nu-i încurajează amânând sprijinul după aşezarea păcii şi reconstruirea a tot ceea ce a fost distrus.

Câţiva muncitori din delegaţie au îndrăznit să nu fie de părearea directorului general şi l-au rugat să repartizeze școlii un local corespunzător din cartier, plătindu-i reparaţiile şi chiria ( pentru care nu exista prevedere în bugetul statului). În faţa acestor insistenţe şi propuneri concrete, directorul general a aprobat. A urmat întâlnirea cu părinţii viitorilor elevi, hotărâţi să treacă la treabă.

Au pornit împreună prin cartier, ajungând la o casă, parţial dărâmată (casa doctorului Oprişescu). „Aceasta va fi şcoala noastră!” au zis câţiva deodată. Au transmis conducerii uzinei alegerea făcută, au cerut fonduri pentru amenajare și după o scurtă perioadă s-au aprobat fonduri şi meseriaşi (zidari, zugravi). Au sărit în ajutorul constructorilor foarte mulţi locuitori ai cartierului. În mai puţin de 10 zile era totul pus în ordine. Inspectoratul Şcolar a rămas surprins când, prin 20 septembrie 1945, i s-a raportat că şcoala poate funcţiona în două săli de clasă cu 4 învăţători. Asa că, Școala a fost gata de funcţionare la 1 octombrie1945, înaintea celorlalte școli ale Braşovului aflate în ruine. La 15 octombrie 1945 (după cum rezultă în continuare din însemnările directorului Buzea Gheorghe) şi-a deschis oficial porţile Școala de 4 ani nr. 5 I.A.R., cu 97 elevi în clădirea aflată azi pe strada Olteț nr. 6. 

Numărul elevilor creştea surprinzător de repede, în fiecare an cu aproximativ 100. Școala a devenit neîncăpătoare. Direcţiunea Uzinei „TRACTORUL” a atribuit şcolii un local mai mare, mai spaţios vis-a-vis, (casa inginerului Persu, actual Str. Olteţ nr. 1 ) în care s-au amenajat încă patru săli de clasă. Școala de 4 ani nr. 5 a devenit Școala de 7 ani nr. 15 cu aproximativ 300 elevi. Pe atunci strada Olteţ de azi se numea A. Proth.

După Reforma învăţământului din 1948, Ministerul învăţământului a alocat bani, pentru un local nou de şcoală și cu suplimentare din partea Uzinii TRACTORUL se realizează o şcoală cu 8 săli de clasă (dispuse pe un parter şi un etaj pe str. Olteţ nr. 12), apărând sub firmamentul "Școala de 7 ani nr. 17", funcţionând între 15.09.1951 – 31 08.1957, şi având peste 700 de elevi.

În 1957, şcoala de 7 ani nr. 17 a devenit Școala Medie nr. 3 ( cuprinzând şi acest corp nou de parter şi etaj, orientat spre nord spre strada Independenţei, perpendicular cu corpul existent anterior). Iniţial construcţia nouă a fost gândită doar pentru sală de gimnastică şi sală festivă apoi s-a insistat şi s-a transformat în corp de clădire cu săli de clasă, necesare numărului mai mare de elevi, într-o şcoală cu ciclu primar, gimnazial şi liceal. Școala funcţiona cu câte trei clase paralele, de la clasa I-a la clasa a XI-a.

Între 1959 – 1961, s-a făcut supraetajarea corpului de clădire de la stradă, plus cele 3 săli mai mari, suprapuse, în dreapta clădirii principale a şcolii, spre est.

Din 1950 până în 1961, în şcoală s-a construit permanent. În perioada 1957 – 1962, instituţia şcolară aflată aici a devenit Școala Medie nr. 3. Este perioada în care destinele actualei şcoli gimnaziale s-au împletit cu ale Liceului „Dr. Ioan Meşotă”, fosta Scoală Medie nr. 3 Braşov, înainte de a i se construi noua clădire.

Scoala Gimnaziala nr. 13 in anul 2012. Sursa foto: Google Street View

Anul 1962 aduce din nou schimbări în organizarea şi conducerea şcolii. Scoala devine „Școala de 8 ani nr.13” Braşov prin mutarea liceului în clădirea nouă a actualului Liceu „Dr. Ion Meşotă”.

Pentru generalizarea învăţământului obligatoriu de 10 ani, în 1974 se înfiinţează filiale de treapta I-a de liceu la unele şcoli generale mai mari. La 1 septembrie1974, Scoala generală de 8 ani nr. 13 devine Școala Generală de 10 ani nr. 13, cu clasa a IX-a ( apoi şi a X-a ), ca filială a Liceului Industrial 1 „Tractorul”, profil mecanic. Populaţia şcolară a cartierului „TRACTORUL” a avut în această perioadă o creştere deosebit de dinamică. În 1974 şcoala avea 1080 de elevi, în 1977, 1350 de elevi, în 1978-1979, peste 1500 elevi.

În anul şcolar 1979-1980, s-au şcolarizat ( într-un spațiu optim pentru 900 elevi) 1672 elevi în 46 de clase. În acelaşi an, şcolii i s-a cerut, şi a încercat, şi program prelungit pentru elevii fără condiţii de studiu şi supraveghere în familie. Totodată a şcolarizat şi examinat, în şcoală şi uzină, peste 2000 de cursanţi fără frecvenţă. Colectivul didactic a reusit să indeplinească toate aceste obligaţii într-un spaţiu şi timp concentrat, cu rezultate superioare, încât, în anii următori, a primit DIPLOMA SI PREMIUL I pe judeţ, în fruntea sutelor de şcoli ale acestuia.

Sursa info: Scoala Gimnaziala nr. 14 Brasov