CRONO STIRI despre catedrala ortodoxa din Centrul Civic al Brasovului

Catedrala "Inaltarii Domnului" - Braşov

ASTRA, 1996-06-01 / No. 4

În viitorul apropiat, peisajul urban al Brașovului se va îmbogăți nu doar din punct de vedere arhitectural, ci și în planul spiritualității românești, prin construirea catedralei ortodoxe „Înălțarea Domnului“. Prezentăm în continuare opinia domnului profesor dr. arh. Radu Tănăsoiu, șef al catedrei de sinteza proiectării de la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“, autorul proiectului, în legătură cu rolul și locul unui astfel de monument în inima orașului.

— Domnule profesor, cui a aparținut inițiativa construirii catedralei?

R.T.: Inițiativa ridicării unei catedrale ortodoxe la Brașov se datorează unui grup de localnici inimoși, de toate profesiile și vederile politice, care s-au strâns în acest scop în Asociația „Catedrala Înălțarea Domnului“. Cumularea eforturilor și inițiativelor acestei asociații conduce, în final, la ridicarea unui impresionant monument, ce se dorește un simbol al ortodoxiei în acest vechi și extraordinar oraș al Ardealului.

Istoria civică românească oferă numeroase exemple în care clădiri monumentale și biserici au fost edificate prin subscripție publică, organizată de diferite asociații la momentul potrivit. Continuarea acestor tradiții oferă speranțe pentru finalizarea unor astfel de lucrări, în ciuda dificultăților, în special a celor financiare.

Până acum, „Asociația Catedrala Înălțarea Domnului“ a depășit numeroase etape: dispune de un amplasament de excepție în centrul nou al orașului, pentru care a fost lansată tema de concurs pe baza unui studiu urbanistic. Concursul, organizat pentru alegerea unui proiect potrivit viziunii inițiatorilor, a fost câștigat de firma noastră în noiembrie 1995.

— Prin soluția propusă, vă rog să menționați câteva principii urmărite. De asemenea, cum apreciați construirea unei biserici ortodoxe tradiționale – de obicei de dimensiuni mai mici – la scara unei catedrale, și cum vedeți continuitatea acestui monument în cadrul tradiției ortodoxe?

R.T.: Cerințele celor care au continuat tema de proiect pot fi sintetizate pe mai multe direcții. În primul rând, s-a dorit înscrierea acestei catedrale ca o continuare a tradiției interbelice de ridicare a unor mari edificii bisericești în orașele importante ale țării, ca simbol spiritual al întregirii și afirmării naționale.

Macheta catedralei din 1996

Se poate discuta dacă dimensiunile monumentale ale unei catedrale nu contravin spațiului mai modest al bisericilor ortodoxe din trecut. Totuși, trebuie să ne amintim că ortodoxia a avut inițial ca repere marile biserici ale Constantinopolului bizantin – precum Sfânta Sofia sau Sfânta Maria – edificii de mari dimensiuni, capabile să adăpostească un număr mare de credincioși, specific marilor aglomerări urbane.

Evoluția tipologiei planului bisericii ortodoxe a fost influențată și în spațiul românesc de nevoia de a primi tot mai mulți credincioși, odată cu dezvoltarea așezărilor. În secolele XVI–XVII, de exemplu, naosul și mai ales pronaosul s-au extins considerabil, așa cum se poate observa în tipologia planului Mitropoliei Bucureștiului.

Realizarea catedralelor interbelice se înscrie pe aceeași linie evolutivă, adăugând și ideea creării unei dominante în silueta orașului. Biserica devine astfel o prezență majoră, vizibilă și reprezentativă, ieșind din discreția impusă de vremuri dificile și de resurse limitate.

— Ce avantaje prezintă, din punct de vedere urbanistic, amplasamentul propus pentru ridicarea catedralei?

R.T.: Alegerea amplasamentului în centrul nou al Brașovului nu s-a datorat doar existenței unui teren liber. Deși orașul dispune de astfel de spații, nu toate au încărcătura simbolică și calitățile necesare pentru a găzdui un monument de asemenea amploare.

Prezența catedralei într-unul dintre cele mai moderne centre civice ale orașului reflectă ideea apropierii bisericii de oameni, integrarea acesteia în viața cotidiană și accesibilitatea ei vizuală și spirituală în orice moment, nu doar în timpul slujbelor religioase.

Amplasamentul oferă multiple deschideri de perspectivă. Volumul impunător al catedralei, cu o turlă a naosului de peste 50 de metri înălțime, poate fi observat de la distanță, fie că se vine dinspre Dârste, din orașul vechi sau dinspre gara principală. Aceste vizualizări ample au determinat rolul important al siluetei catedralei în conturarea imaginii urbane a Brașovului. Aceste vizualizări pe distanțe relativ lungi au determinat ponderea importantă pe care silueta catedralei a avut-o în determinarea volumului arhitectural.

- Care este semnificația și mesajul formei arhitecturale alese de dumneavoastră?

R.T.: Dincolo de rezolvările funcționale reflectate în planimetria catedralei, problema cea mai importantă a fost exprimarea arhitecturală, expresia și mesajul acesteia. Este cunoscut, în general, conservatorismul exprimării arhitecturale ortodoxe, în raport cu alte religii. O biserică ortodoxă, cu puține excepții, este ușor de recunoscut, fie că aceasta a fost construită în nordul Greciei, în Georgia sau în alte părți ale lumii ortodoxe.

Pe de altă parte, nevoia de înnoire arhitecturală, de a construi pentru lumea în care trăim, este o altă lege nescrisă a valorii arhitecturale. Dilema „arhitectură contemporană sau tradițională“ a fost soluționată, credem noi, prin păstrarea unei siluete tradiționale, o continuare și a siluetei catedralei interbelice, modelând volumul arhitectural cu un limbaj de elemente specifice arhitecturii contemporane, stilizate, expresive.

- Ce funcțiuni auxiliare mai cuprinde catedrala în afară de funcțiunea sa propriu-zisă?

R.T.: Un alt drum urmărit de autorii temei este de fapt conturarea unui obiect foarte ambițios, materializat într-un „Centru Cultural Ortodox“, alături de catedrală. Acesta conține o bibliotecă și un centru de perfecționare pentru preoți sau studenți în teologie, cu circa 1300 mp suprafață construită, un muzeu de artă creștină de circa 1800 mp, parcaje publice și private, magazine, depozite și alte utilități specifice. Toate aceste funcțiuni nu trebuiau să acopere silueta catedralei; cu alte cuvinte, acestea trebuiau amplasate în subsoluri, în raport cu nivelul pardoselii spațiului de cult.

Soluția propusă de autori a urmărit realizarea unei participări efective a funcțiunilor Centrului Ortodox la viața orașului, atragerea acestora în circuitul public. În acest scop, beneficiind de subtraversarea existentă în zona Bulevardului 15 Noiembrie, între centrul bancar și platforma urbană, s-a propus extinderea unui spațiu public la cota -5,00 m care înconjoară pe trei laturi volumul catedralei, degajând astfel principalele funcțiuni ale bibliotecii și muzeului.

Circulația existentă se continuă pe sub pronaosul catedralei (a se vedea planul general al subsolului I) ajungând în zona centrală a dalei urbane, permițând totodată și accesul în holul bibliotecii. În partea opusă, în zona absidei altarului, la acest nivel se află accesul în Muzeul de artă creștină. Întregul spațiu public, aflat în depresiune, este mărginit de spații de magazine cu un anume specific (de artă, librărie de carte bisericească) și o galerie de artă. Toate acestea sunt în afara perimetrului terenului concesionat pentru catedrală, fiind la dispoziția urbei. În subsolul al doilea sunt amplasate anexele bibliotecii și muzeului, parcaje, accese diverse și spații tehnice.

- Vă rog să menționați câteva date referitoare la dimensiunile catedralei și finisajul utilizat, de asemeni vă rog să-mi spuneți care este semnificația construirii unei biserici din lemn chiar lângă amplasamentul viitoarei catedrale.

R.T.: Câteva date privind catedrala: Aceasta poate găzdui până la 2000 de credincioși, iar volumul arhitectural este de aproape 50.000 metri cubi. Pentru realizarea platformei la cota -5,00m, trebuie excavați peste 100.000 mc de pământ, iar pentru realizarea fundațiilor catedralei alți 10.000 mc, ce vor fi înlocuiți cu tot atâția mc de beton. Suprafața exterioară a fațadelor atinge 10.000 mp (un hectar) și va fi finisată cu placaje din piatră. Finisajele interioare vor fi decorate cu picturi specifice bisericii ortodoxe.

Înainte de a încheia, trebuie menționată realizarea — tot la inițiativa asociației — a unei bisericuțe construite integral din lemn chiar lângă viitoarea catedrală. Aceasta va sfinți locul atât timp cât catedrala va fi în construcție. Închei consemnând încă o dată că inițiatorul proiectului este Asociația „Catedrala Înălțarea Domnului“, sub oblăduirea Mitropoliei Sibiului, proiectul fiind realizat de firma ARTVADPROIECT GRUP din București, autorii proiectului fiind prof. dr. arh. Radu Tănăsoiu și arh. Adrian Tănăsoiu, colaboratori arhitecții Meiță Vasile, Chițonu Gabriela, Voica Marius. 

Cea mai mare catedrală din Brașov

Romania Libera, 2000-05-24

Ieri au început, în centrul civic al Brașovului, lucrările pentru construirea catedralei ortodoxe cu hramul „Înălțarea Domnului”. Aceasta va fi cea mai mare din tot județul. Cu o capacitate de aproximativ 3.000 de persoane, va reprezenta nu doar un centru religios, ci și unul cultural, fiind dotată cu un muzeu de artă creștină, o bibliotecă și săli pentru seminarii și conferințe. Lucrarea s-ar putea încheia peste șase ani, dacă se vor strânge cele 80 de miliarde de lei necesare construcției.

Fără Catedrală Ortodoxă în Centrul Civic

Buna Ziua Brasov, 2006-09-26

Ieri, Consiliul Local a aprobat revocarea a două hotărâri adoptate în anii 1993 și 1996, care aveau ca obiect concesionarea unei suprafețe de teren de 4.955 de metri pătrați, în Centrul Civic, în vederea construirii Catedralei ortodoxe „Înălțarea Domnului”.

Inițial, concesionarea s-a făcut pentru Parohia Blumăna, care însă nu și-a înscris în Cartea Funciară concesiunea, pierzând acest drept după un timp. Apoi, concesiunea s-a făcut în favoarea Asociației Catedrala Ortodoxă „Înălțarea Domnului”, dar din 1996 s-a auzit doar despre planuri.

Ieri, consilierul local PSD Minerva Gurgu a spus, după citirea acestui punct de pe ordinea de zi, că în aceeași dimineață a fost contactată de un reprezentant al acestei asociații, care i-a dat un memoriu. În document se arată că acea concesiune a fost acordată pentru 99 de ani și că există o sentință definitivă și irevocabilă a Curții de Apel Brașov, dată în 4 iulie 2006, potrivit căreia terenul este al acestei asociații.

În fața declarațiilor făcute de Minerva Gurgu, primarul George Scripcaru a ținut să ofere câteva explicații. „Această Catedrală este doar un proiect pe hârtie. La fel ca și palatul de Justiție. Auzim de ele, dar nu s-a făcut nimic. Acum avem pentru zona Centrului Civic un alt Plan Urbanistic Zonal în care sunt prevăzute alte funcțiuni. Oricum, la acest moment încă există probleme cu unele suprafețe. De exemplu, terenul pe care este Biserica din lemn este revendicat”, a declarat acesta.

În legătură cu Catedrala Ortodoxă, primarul a precizat că a avut o primă discuție cu Mitropolitul Laurențiu Streza și că este posibil ca în viitor să fie realizat un astfel de obiectiv în Brașov, urmând să fie identificată o locație adecvată.

„Cu cei de la Asociația Catedrala Ortodoxă am tot discutat. Dar acolo se schimbă conducerea odată cu schimbarea puterii. Așa că este cam greu să se decidă ce vor să facă. Iar o catedrală nu o face o asociație, ci o instituție a Bisericii, prin Mitropolie”, a mai spus primarul Scripcaru.

Mai mult, consilierul local Sorin Grigorescu a adăugat faptul că încă de acum câțiva ani Consiliul Local le-a cerut celor de la Asociația Ortodoxă să discute cu conducerea Patriarhiei în vederea obținerii unui scaun episcopal. „Altfel, nu se justifică o Catedrală la Brașov. Dar acest scaun nu s-a obținut nici până azi”, a concluzionat Sorin Grigorescu.