11 martie 1949 - Se pun bazele primei fabrici de elemente de construcții din Romania, denumita IPEC, apoi PREFA Brasov
 |
| Fabrica PREFA Brasov in anii 2000, inainte de demolare. Sursa foto: Bing Maps |
Intreprinderea de prefabricate din Brașov a izvorît din necesitatea de a da o orientare nouă modului de a se construi, corespunzătoare ritmului impus de cerințele dezvoltării economiei socialiste în plin avînt. Metodele tradiționale de lucru folosite în trecut nu mai erau considerate corespunzătoare. Constructorii trebuiau să aplice metode noi, care să permită micșorarea timpului de execuție, să reducă activitatea sezonieră, să reducă consumul de materiale deficitare, să mărească productivitatea muncii, să ducă la îmbunătățirea calității și să reducă prețul de cost al lucrărilor. Singura rezolvare eficientă a acestor probleme era industrializarea construcțiilor, iar una din căile importante de realizare a acesteia, folosirea elementelor de construcții prefabricate executate în serie, în fabrici specializate în acest scop.
ISTORICUL FABRICII ILE PREFABRICATE DIN BRAȘOV
Ca urmare a memoriului prezentat de un colectiv de ingineri din cadrul întreprinderii nr. 5 a fostei centrale „Ardealul” pentru construcții industriale și civile (C.I.C.), la 11 martie 1949, Ministerul Construcțiilor aprobă fondurile necesare înființării unui atelier experimental dotat cu un laborator. Pe baza proiectelor întocmite de același colectiv, în august 1949 începe construcția unui atelier destinat să asigure prefabricatele necesare construcției pentru două șantiere : „centrul de ucenici” și „cartierul muncitoresc” al actualei Uzine de autocamioane „Steagul Roșu” din Brașov.
Pentru început s-au construit două hale de lemn, cu o suprafață de 1140 m2 și o baracă pentru birouri. Intr-una din hale se executau elementele prefabricate, iar în cealaltă au fost instalate atelierul de tipare, laboratorul și atelierul mecanic. De menționat că toate utilajele specifice — ca plăci vibratoare, mese vibrante, presa pentru încercarea probelor, aparate și dispozitive pentru întinderea corzilor pentru betoane precomprimate, dispozitive de ridicat și montaj etc. — au fost proiectate și executate de colectivul atelierului cu sprijinul inginerilor mecanici de la uzinele „Steagul Roșu” și „Metrom”. O dată creat acest nucleu de bază materială, după o serie de studii și încercări, învingând greutățile începutului, se trece la primele realizări.
REALIZĂRI ÎN 1949 — 1959
O primă realizare o constituie executarea și montarea unui planșeu din grinzi cu secțiunea în T, cu corpuri de umplutură din beton de zgură (fig. 1). Se realizează, de asemenea, în acea perioadă, un subsol prefabricat destinat unor depozite la centrul de ucenici, realizare deosebită pentru acea perioadă (fig. 2). Ambele lucrări — realizate în timp record față de metodele tradiționale— demonstrează practic, pentru prima dată în țara noastră, avantajele prefabricării și stimulează activitatea în continuare.
Cu această ocazie se realizează :
— planșeele prefabricate la hotelul „Poiana” ;
— ședurile și planșeele halei de turnătorie de la uzina „Bela Brainer” (Uzina 2) ;
— planșee prefabricate realizate din chesoane pentru locuințele din cartierul muncitoresc „Steagul Roșu“ ;
— stîlpi cu greutate de 10 t la hala de strungărie și sculărie „Metrom” ;
— hale complet prefabricate pentru extinderea atelierului de prefabricate, sculărie și tîmplărie de la „Steagul Roșu”.
Paralel cu prefabricatele de beton armat, atelierul din Brașov își desfășoară studiile și încercările și în domeniul betonului precomprimat.
Se fac determinări pentru cunoașterea posibilităților de realizare a unor mărci superioare de beton, cercetări asupra compactării și tratamentului termic al betoanelor, determinarea cu aparatură proprie a caracteristicilor oțelurilor privind alungirile și limita de elasticitate, încercări privind deformările sub sarcini ale pieselor, comportarea diferitelor tipuri de blocaje, pierderile la tensiune etc.
In 1950 se realizează, pe baza rezultatelor obținute, proiectul și execuția primei lucrări din beton precomprimat din țara noastră, un podeț de cale ferată normală pe linia degaraj a fabricii „Răsăritul” din Brașov (fig. 3).Podețul, cu o deschidere de 3,15 m, este executat dintr-o dală alcătuită din 28 de grinzi debeton armat precomprimat așezate una lângă alta și precomprimate transversal cu bare de oțel OL 50 întinse cu piulițe.
In același an se execută pentru hale industriale un nou tip de luminător (fig. 4), executat din elementele de beton armat ușoare asamblate prin postcomprimare, folosind ancoraje din plăci cu pene de tip Magnet. In această soluție s-a executat un volum important de hale industriale (25 de hale), la Brașov, Făgăraș, Sighișoara.
In 1951 se execută o lucrare mai importantă în domeniul betonului precomprimat, anume o pasarelă de 19 m deschidere peste rîul Ghimbășel, la fabrica de scule din Rîșnov. Cele două grinzi cu secțiunea erau executate din elemente de beton simplu, de 0,5 m lungimeși postcomprimate cu cîte 68 de corzi de oțel superior , 5 mm (rezistența la rupere 168 kg//mm2) de o parte și de cealaltă a inimilor. In aceeași perioadă se realizează din bolțari de beton simplu executați la vibropresă, asamblați prin postcomprimare cu corzi de oțel superior și un sistem de ancoraje originale (noduri de beton tip IPEC), elemente de planșeu. Aceste elemente, cunoscute sub denumirea de fîșii IPEC, au fost folosite la blocuri de locuințe în cartierul muncitoresc din vecinătatea fabricii.
Adoptînd și îmbunătățind sistemul sovietic de precomprimare prin cabluri ancorate de tip Korovkin, se execută grinzi de pod pentru o linie dublă de garaj la combinatul chimic Făgăraș, cu trei deschideri a 10 m. Rezultatul încercării unei grinzi din lotul executat a făcut ca Ministerul Căilor Ferate să extindă soluția, executînd în 1954 refacerea suprastructurii unui pod pe una din principalele linii curente din țară.
In același an, folosind preturnarea la șantier, colectivul fabricii execută și un pod de cale ferată din grinzi de 50 t, cu deschidere de 24 m, realizare deosebit de îndrăzneață pentru acea perioadă și care a fost încununată de un succes deplin.
In 1953—1954, pe baza unor experimentări și încercări făcute în fabrică, se inițiază executarea unor structuri de hale acoperite cu grinzi cu zăbrele executate din elemente (cadre sau bare) asamblate prin postcomprimare. Astfel, la combinatul chimic Făgăraș se acoperă o suprafață de 3 200 m2 cu grinzi zăbrele de 24 m deschidere, din panouri asamblate cu cabluri Korovkin. Sistemul este folosit apoi la două hale de producție anexe la atelierele de prefabricate din Brașov și la fabrica de faianță din Sighișoara (1959).
Inceputul și desfășurarea folosirii acestor elemente au prilejuit Institutului de proiectări tip (I.P.C.T.) posibilitatea adoptării unui proiect tip de elemente de acoperiș la hale industriale din fragmente, cu indici de consum de oțel și beton avantajoși, folosit îndeosebi la investițiile Ministerului Economiei Forestiere la combinatele de industrializare a lemnului de la Blaj, Gherla, Dej, Rădăuți, Focșani, Suceava, sistem extins ulterior și la alte lucrări. Descrierea acestui sistem adoptat pentru industrializarea grinzilor cu zăbrele din elemente fragmentate (și se pare că ideea s-a născut în țara noastră) a prilejuit participarea României cu primul referat de specialitate la cel de al treilea congres internațional F.I.P. de la Berlin din 1958.
In 1954 se execută la atelierele din Brașov, experimental, prototipul unor noi sisteme de acoperiș formate din unde curbe realizate din bolțari asamblați prin postcomprimare cu cîte 12 cabluri a două corzi 06, folosind ancorajul original IPEC. Ca urmare a rezultatelor obținute, în anul următor, pe baza unui proiect propriu, Trustul 1 construcții din București execută acoperișul unei turnătorii realizat din 12 unde din elemente de suprafață curbe precomprimate. O soluție asemănătoare execută Trustul 9 Cluj la o hală pentru industria chimică.
Preocuparea pentru extinderea folosirii betonului precomprimat ia amploare din ce în ce mai mare. Se execută astfel, în 1955—1962, grinzi pentru acoperiș cu inima plină, cu secțiune dublu T, de 12 și 18 m deschidere, pentru acoperirea unei hale de la fabrica de azbociment din Bicaz. Cu această ocazie se folosesc cablurile de 50 t, la care unul din ancoraje, realizat din bucle frezate, este înglobat în masa betonului, în același an se execută o cale de rulare exterioară la combinatul chimic Făgăraș, cu deschidere de 25 m și travee de 21 m. La această lucrare, stîlpii căii de rulare se execută din bolțari făcuți în fabrică și asamblați pe șantier prin precomprimare.
O soluție similară, constând dintr-o grindă de rulare pentru un pod de 10 t, cu 28,5 m deschidere și stîlpii căii de rulare din bolțari asamblați prin precomprimare, se execută în aceeași perioadă și la depozitul de produse finite de la IPEC. Elementele fragmentate de beton precomprimat executate și livrate de fabrică sînt asamblate prin precomprimare, în prima perioadă, pe șantiere, cu sprijinul fabricii de prefabricate din Brașov.
Echipe formate din muncitori de înaltă calificare și tehnicieni specialiști în precomprimare, dotate cu aparatura necesară, s-au deplasat la noile șantiere din acea perioadă, executînd la fața locului asamblarea prin precomprimare a elementelor executate în fabrică. Ulterior, colaborarea tehnică cu șantierele unde se foloseau elemente precomprimate a luat o nouă formă, prin închirierea utilajelor, confecționarea în fabrică și apoi livrarea fasciculelor, a tecilor și uneori a dispozitivelor de blocare.
Paralel cu dezvoltarea producției de elemente de beton armat și precomprimat destinate construcțiilor industriale apar și preocupări pentru introducerea unor soluții moderne și pentru construcțiile de locuințe și social-culturale. Astfel, pe baza unui proiect întocmit de fabrică se execută și montează, în 1957, două blocuri mari finisate, executate din scoiie bazaltică și cu planșee din fîșii precomprimate tip IPEC. De asemenea, în colaborare cu institutul de cercetări (I.C.S.C.) se execută elemente prefabricate pentru un cămin studențesc și o clădire administrativă, ambele de beton ușor, folosind ca agregat scorie bazaltică și deșeuri ceramice.
REALIZARI lN 1959 — 1969
Paralel cu construirea unor noi fabrici, cum sînt cele din Galați, Craiova, Călărași, București-Militari, vechile fabrici își sporeau substanțial capacitatea și îndeosebi își modernizau procesele tehnologice. Astfel, fabrica din Brașov, pe baza unui proiect elaborat de I.P.I.M.P.C., își dublează capacitatea la 50 000 m3, pentru ca, pina in 1969, să ajungă la cca 80 000 m3. Producția la IPEC începe să se desfășoare pe linii tehnologice specializate, se introduc utilaje moderne, procesele de producție se mecanizează și parțial se automatizează, crește nivelul calitativ al produselor.
Astfel, gospodăria de materiale de masă este complet mecanizată, depozitarea și transportul agregatelor pe sorturi se fac cu benzi transportoare, cimentul este vehiculat pneumatic. Prepararea betonului se execută într-o centrală automatizată, cu dozatoare de cel mai înalt nivel tehnic. Secțiile anexe, cum este cea de carcase, sînt dotate cu utilaje moderne pentru îndreptat și tăiat oțelul, pentru fasonarea armăturilor ; se extinde la maximum asamblarea carcaselor prin sudură, în același timp cu dotarea cu utilaje venite din import, colectivul fabricii s-a preocupat de proiectarea și executarea unor utilaje de nivel tehnic ridicat, cu care s-a autoutilat fabrica sau care au fost extinse și la alte unități din sector.
De menționat dintre aceste utilaje : mese vibrante, mașina de împletit sîrmă SBP, mașina de sudat plase late cu un electrod mobil (fig. 7), malaxoare cu amestec forțat de diferite capacități (fig. 8), instalație complexă de formare a fîșiilor cu goluri (fig. 9), abcant pentru îndoit plase plane (fig. 10).
Pe liniile de fabricație modernizate se conturează procese tehnologice pentru sortimente bine precizate, ca elemente pentru locuințe și clădiri social-culturale, elemente pentru electrificare, elemente de beton armat și precomprimat pentru construcții industriale, elemente prefabricate pentru construcții agrozootehnice.
De pe aceste linii tehnologice au pornit elemente prefabricate pentru marile șantiere industriale ale țării : combinatele chimice de la Onești, Borzești, Săvinești, Brazi, T. Măgurele și combinatele de industrializarea lemnului de la Blaj, Gherla, Pitești, Suceava, Rădăuți, Focșani;
In domeniul elementelor pentru construcții civile și social-culturale sînt dezvoltate în această perioadă. în 1959, în urma experimentărilor efectuate la întreprinderea ,,Progresul”-București, se proiectează în fabrică tehnologia pentru executarea panourilor mari pentru locuințe. în același an se trece pentru prima dată la executarea de mare serie a prefabricatelor din panouri mari (fig. 11), realizîndu-se peste 10 000 de apartamente montate în cea mai mare parte în Brașov și în mai mică măsură în Sibiu, Ploiești și Sf. Gheorghe.
Creșterea cu fiecare an a producției de panouri mari a fost însoțită, ca urmare a modificărilor tehnologice făcute cu concursul D.G.P. și cu colaborarea INCERC și I.P.C.T., de reducerea consumului de ore pe apartament, de creșterea productivității muncii în fabrică și de creșterea gradului de finisare superioară a suprafețelor.
Liniile tehnologice de panouri mari au fost echipate pentru executarea elementelor necesare construcțiilor de locuințe cu diferite grade de confort. Linia tehnologică pentru executarea fișiilor cu goluri se mecanizează prin proiectarea, în cadrul atelierului de proiectare și executarea în cadrul atelierelor mecanice ale întreprinderii, a unei instalații complexe de format fîșii cu goluri (instalație extinsă ulterior și la o serie de poligoane), care are ca urmare reducerea consumului de manoperă pe m2 de fîșii cu peste 50%.
Pe linia preocupărilor pentru îmbunătățirea tehnologiilor trebuie menționată proiectarea în 1962 și executarea cu un an mai tîrziu a unei linii de conveier pentru executarea elementelor prefabricate necesare construcțiilor industriale, ca : ferme, pane, chesoane etc.
Linia de stîlpi electrici își mărește an de an capacitatea de producție, ca urmare a dotării ei cu utilaje complexe pentru tensionarea și blocarea firelor, cu utilaje de turnare etc.
Volumul sporit de elemente precomprimate pentru construcții industriale duce la necesitatea proiectării și executării, în 1967, a unei linii tehnologice pentru elemente de ferme, după un proiect îmbunătățit (proiect 2066) elaborat de I.P.C.T. La această linie se aplică un nou procedeu tehnologic : decofrarea prin expulzare hidraulică, folosindu-se tipare de tip cochilă (fig.12). Folosirea procedeului a avut ca urmare reducerea consumului de manoperă, mai buna în treținere și folosire a tiparului și mai ales obținerea unor elemente de un înalt nivel calitativ.
Dezvoltarea producției de elemente prefabricate a fost însoțită în permanență de preocupări în domeniul introducerii tehnicii noi. Producția noilor tipuri de elemente prefabricate a fost precedată de execuția prototipurilor și încercarea lor pe standul de încercări existent în fabrică. Ea a fost totodată rodul unei fructuoase colaborări între fabrică, institutul de cercetări și institutul de proiectări tip, ea fiind permanent sprijinită de direcția generală.
Printre prototipurile executate și încercate se pot menționa : fermele precomprimate după proiectul 2066, grinzile precomprimate cu inimă plină, armate cu toroane după proiectul 2115 etc.
Obținerea unor elemente prefabricate la un nivel din ce în ce mai ridicat și mai ales executarea în fabrici a unor elemente de mare serie au impus renunțarea la tiparele de lemn (folosite la producerea primelor elemente) și trecerea la tipare metalice. Volumul sporit de tipare metalice care trebuiau executate a dus la necesitatea dezvoltării producției de tipare în cadrul sectorului de prefabricate. Ca urmare, pe baza unui proiect executat în cadrul fabricii, vechiul atelier de tîmplărie a fost reprofilat în atelier de tipare metalice.
Organizată pe baza fluxului tehnologic proiectat în condițiile unui minim de dotare, producția de tipare se dezvoltă an de an, ajungînd ca în 1969 să crească cu 40% față de primul an, executîndu-se tipare, atît pentru nevoi proprii, cit și pentru nevoile întregului sector de prefabricate din țară (fig. 14). Producția de tipare metalice nu a crescut numai cantitativ.
Ca urmare a apariției elementelor prefabricate precomprimate de mare tonaj și a cerințelor deosebite de ordin calitativ și economic ce se impuneau acestor elemente, în cadrul atelierului de proiectare al fabricii s-au proiectat tipare cu un mare grad de complexitate, care se executau în cadrul atelierului respectiv prin prelucrări mecanice, realizîndu-se tipare cu toleranțe prescrise în standarde.
.....
In anul 2007, terenul de 10 hectare al foste fabrici PREFA a fost achizitionat de compania BJJ Proiecte Imobiliare, controlată de omul de afaceri american Jonathan Mann. Acesta plătise numai puțin de 50 de milioane de euro pentru a cumpăra terenul de la cunoscutul om de afaceri Ion Neculaie. Americanul avea planuri mari în Brașov, unde intenționa să construiască 10.000 de apartamente noi, în planul inițial fiind prevăzut și un bloc cu peste 30 de niveluri. Dacă visul i s-ar fi transformat în realitate, atunci am fi putut avea în orașul de sub Tâmpa cel mai mare ansamblu rezidențial din România. Investițiile erau estimate la 500 de milioane de euro.
În 2012 a început însă procedura de insolvență a BJJ Proiecte Imobiliare. Planul de reorganizare al companiei propunea construcția a peste 300 de locuințe pe terenul din Brașov, pentru a recupera o valoare cât mai mare din datorie, însă soluția nu a fost acceptată și societatea a intrat în faliment. Astfel, Piraeus Bank a avut de recuperat 34,8 milioane de euro de pe urma acestui proiect imobiliar, însă banca a fost acceptată în tabelul definitiv al creanțelor doar cu suma de 17,4 milioane de euro, deoarece, conform legii, creditorul garantat nu poate înscrie o creanță mai mare decât valoarea activelor pe care le are debitorul. Piraeus a vândut terenul pentru a-și recupera banii, tranzacția imobiliară fiind parafată cu Urban Invest.
 |
| Fabrica Prefa demolata complet. Anul 2009. Sursa foto: Google Earth. |
Planul dezvoltatorului imobiliar a fost de a amenaja o nouă zonă rezidențială și de birouri pe terenul care a rămas pârloagă de mai mulți ani, după ce vechea fabrică a fost demolată. Terenul a fost cumpărat în anul 2016 de către dezvoltatorul imobiliar brașovean Urban Invest, în schimbul sumei de 8 milioane de euro. Astfel, în primăvara lui 2019 au început lucrările de amenajare a noului complex Urban Plaza.
 |
| Poarta vechii fabrici, de pe str. Carpatilor. Anul 2009. Sursa foto: Google Street View |
Surse info: Revista Construcţiilor şi a Materialelor de Construcţii, 1969-06-01 / nr. 6/ Digiteca Arcanum fwdBV
Comentarii
Trimiteți un comentariu