Strada Poarta Schei, in timp (Galerie foto)

Data publicarii:
Strada cuprinsa intre Poarta Schei si intersectia cu Strada Apollonia Hirscher a purtat mai multe nume in timp. De la Ulita Scheienilor, a trecut la strada Valahilor, a Orfanilor, pentru ca in perioada 1926-1948 sa se numeasca Muresenilor. In perioada comunista, timp de aproape doua decenii, s-a numit Maxim Gorki, iar din 1966 a inceput sa fie folosit numele de Strada Poarta Schei.
Poarta Schei si strada Poarta Schei in perioada interbelica. Sursa foto: Orasul Memorabil

Strada Poarta Schei, inainte de 1945. Sursa foto: Landesarchiv Baden-Wuerttemberg

Strada Maxim Gorki (Poarta Schei). 1960. Sursa foto: Transilvania Heritage

Strada Poarta Schei, anii (19)60.

Strada Poarta Schei. Anii (19)60.

1962. Strada Orfelinatului (Poarta Schei). Sursa foto: Fortepan
Strada Poarta Schei. 1979. Sursa foto: Leroy W. Demery, Jr.

Strada Poarta Schei, in 1989. Sursa foto: Orasul Memorabil

Strada Poarta Schei. 1997. Sursa foto: Leroy W. Demery, Jr.

Strada Poarta Schei. 2013.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Parcul central din Brasov, in timp (Galerie foto)

Data publicarii:
Imagine
1885 . Terenul viran inainte de a fi amenajat ca parc.Vedere de sub Tâmpa spre Cetățuie. Se văd clădirile Primăriei (1876), Gyertganffy și Bachmaier din str. Porții, hotelul ,,Soarele” și Sirul Cetățuii, Cimitirul evenghelic și pe porțiunea plană dintre ele, vite si care cu coviltir. Sursa foto: Arhivele Nationale Brasov Imaginea anterioara colorizata cu AI Pe terenul viran aflat de-o parte şi de alta a Porţii Vămii, grădinarul şef al oraşului, Carol Hermann, proiectează în prima parte a sec. XX linia modernă a spaţiului verde din centrul oraşului. În anul 1932 el se va numi Parcul Carol al II-lea , iar o perioadă poartă numele Cuteanu , după primarul oraşului. În perioada 1948-1962 s-a numit Parcul prieteniei româno-sovietice , iar din 11 aprilie 1991 se numeste  Parcul Nicolae Titulescu .  Şirul de case construite în stil neo-românesc pe Şirul Cetăţuii , au fost ridicate în perioada 1925-1944, după ce primăria atribuise încă din anul 1924, 12 loturi de teren prin vânzare co...
Citeste mai mult »

Calea Bucuresti, in timp (Galerie foto)

Data publicarii:
Imagine
Tronsonul din DN 1 dintre Suburbia Dârste şi Braşov, numit astăzi Calea Bucureşti, a fost tăiat drept în jurul anului 1850 , când s-a construit şoseaua Braşov - Predeal, sub conducerea inginerului Karl Gärtner, cu ajutorul a 200 de muncitori aduşi din Silezia şi cazaţi în barăci (Braşovul neavând forţa de muncă necesară).  Vechiul drum al Dârstelor, care era şerpuit şi mai înspre liziera pădurii, a dispărut apoi treptat. În anii 1932-1933 , în cadrul lucrărilor de modernizare a DN 1, conduse pe teritoriul Braşovului de inginerul sudez Sten Edward Holmberg (de la firma contractantă Vägaktiebolag Sweden), şoseaua a fost asfaltată . Plopii de pe margine, cu scop atât decorativ, cât şi practic (asigurarea microclimatului), au fost plantaţi din iniţiativa inginerului silvic al oraşului , Constantin Moarcăs. În anii '50, asfaltul a fost înlocuit cu piatră cubică, iar în 1979, aceasta a fost din nou înlocuită cu asfalt , în cadrul lucrărilor de lărgire şi modernizare dintre Spitalul Jude...
Citeste mai mult »

1968 - Este dat in folosinta Bulevardul Gării, actualul Bulevard al Victoriei

Data publicarii:
Imagine
1974 . Bulevardul Victoriei, finalizat. Sursa foto: Gruia Hilohi Zona bulevardului, in 1943 si 1966. Sursa foto: Gruia Hilohi La citiva ani după inaugurarea noii Statii CFR a Braşovului, amplasată în mijlocul unui imens teren, presărat cu construcţii provizorii, dispuse la întimplare, zona a inceput să se transforme major. Aglomerarea vechilor construcţii a dispărut treptat, făcînd loc unui cartier modern, cu clădiri înalte, amplasate aerat, exprimînd tendinţele contemporane ale urbanismului şi arhitecturii. Dezvoltarea rapidă a zonei Gării noi a reclamat crearea unor artere de comunicaţie adecvate, menite a face o mai bună legătură între diversele cartiere ale oraşului, de mare circulaţie citadină. S-a inceput crearea a două artere magistrale, care vor face legătura între gară şi zona de est a oraşului (Steagul roşu), cea de nord (cartierul Tractorul), şi de vest (cartierul Bartolomeu).  Una din ele — este vorba de aceea care merge paralel cu calea ferată — va intersecta Calea Hăr...
Citeste mai mult »