1830 - Apar în Braşov primele mijloace de transport public

Inceputul secolului XX. Piata Sfatului - loc de intors birjele. Sursa foto: Arhiva Muresenilor

1830-1840 

Apar în Braşov primele mijloace de transport public interior. Mai intâi au fost birjele şi trăsurile cu unul sau doi cai, construite solid de meseriaşii saşi, capitonate cu pluş roşu, care aşteptau clientii în Piaţa Sfatului. Puteau transporta 1-4 călători cu bagajele lor, spre cele patru zone ale oraşului: Cetate, Schei, Blumăna şi Brasovul Vechi. 

1846-1866

Se construieşte ,Drumul Braşovului", tronsonul Campina-Brasov. 

1848

Primul transport public exterior la Brasov. Franz Korner din Brasov pune in circulatie o cursă rapidă pe distanţa Braşov-Bucuresti. A fost cea dintâi "grabnică trăsură" care a trecut peste Muntii Carpaţi. 

1856-1859

Se deschide linia de diligente a lui Kmer pentru transport de persoanc pe relatia Braşov-Bucuresti-Giurgiu. Diligentele plecau săptămanal şi puteau transporta 8-10 călători cu bagajele lor. 

1864-1867 

Se construieşte drumul de la Brasov la Rupea. 

1890-1895 

Se deschid la Braşov primele linii publice de transport care folosesc renumitul "Dilijant a lui Sani" - trăsurile de Landau, "mari cit nişte corăbii", aşa cum spunea presa vremii. Ele plecau zilnic de la Braşov spre: Săcele, Zizin şi Bran. Pretul unui bilet era de 5 florini.

1892-1960 

La 7 martie 1892 a fost inaugurată prima cale ferată suburbană din România: Bartolomeu-Satulung, în lungime de 17 km, care a făcut legătura intre Municipiul Braşov şi cele şapte sate, ce constituie astăzi Municipiul Săcele. Construită cu capital privat, intre anii 18940-1892, de către Societatea Căilor Ferate Vicinale Braşov-Trei Scaune, linia de transport public a funcţionat pana in anul 1960 când, din cauza modernizării circulaţiei urbane, a fost desfiintată. (vezi aici detalii)

Trenuri suburbane, la capat de linie, in Piata Sfatului. Circa 1900. Sursa foto: Calea Ferată Suburbană Braşov - Satulung

1900-1920 

Transportul public cu trăsura cunoaşte o scădere dramatică a activităţii după intrarea in functiune a trenului suburban. Cei aproape 115 birjari cu 450 de cai, aveau doua staţii unde puteau fi găsiti: Piaţa Sfatului şi in fata Hotelului Coroana şi aveau urrnătoarele tarife: 

Trăsura cu doi cai: 

• - o cursa: 7 lei.
• - o jumătate de ora: 15 lei.
• - o oră: 30 lei.
• - la gară: 20 lei. 

Trăsura cu un cal:

• - o cursă: 4 lei; 
• - jumătate de oră: 10 lei.
• - o oră: 20 lei.
• - la gară: 15 lei. 

Pentru curse cu trăsura la Darste, Timisul de Sus, Predeal, Noua sau Stupini, tariful se stabilea la învoială cu călătorul. 

1925

Se introduce transportul urban cu autobuze in Brasov. Primul concesionar al Primăriei Brasov a fost Decei-Blaga din Cluj, care a pus in circulaţie patru autobuze pe doua linii:

• - Piaţa Unirii-Gara Braşov (14 staţii);  
• - Piaţa Unirii-Gara Bartolomeu (9 staţii);  

Autobuzul era  în acea vreme un vehicul cu 15, maxim 20 de locuri. Iarna autobuzele nu puteau urca străzile în pantă, locuitorii fiind obligaţi să apeleze tot la trăsuri. Preţul biletelor şi al abonamentelor era menţinut scăzut, îndeosebi pentru funcţionari şi elevi. 

1926-1927

Primăria Municipiului Braşov elaborează primul Regulament pentru circulatia autobuzelor in localitate. In anul 1926, in Braşov existau nouă proprietari de autobuze, care au obtinut concesiunea pentru circulaţie şi transport public. Consiliul Municipal a limitat numărul de autobuze la numai 30, pentru evitarea accidentelor de cireulaţie. Preţul unui bilet era de 5 lei/persoană. Birjarii uniţi în Sindicatul „Fulgerul" au protestat impotriva extinderii transportului urban si au cerut limitarea la numai 16 autobuze pe liniile existente. De trei ori pe săptămănă circulau autobuze la Băile Zizin şi Băile Vâlcele, cu plecare din Piaţa Statului, cu taxa intre 20 şi 40 lei/persoană. Zilnic intre Braşov şi Bran circulau două camionete pentru persoane şi mărfuri, cu plecare la ora 15.30 din Piafa Sfatului şi cu plecare a doua zi la ora 6.30 din Bran-centru. Tariful era de 25 lei/persoană. 

1928

Prefectura Poliţiei Braşov a reglementat circulaţia autobuzelor. În urma reclamatiilor locuitorilor din zonă, Primăria a mutat staţia din Piaţa Sfatului pentru autobuze destinate legăturilor cu alte localităţi, pe B-dul Ferdinand colţ cu strada Porţii (lăngă Rectoratul Universitătii „Transilvania" de astăzi)

1930

Sursa foto: CasaSfatului.ro

Primaria Municipiului Braşov doreşte să inflinţeze o regie proprie de exploatare a autobuzelor şi printr-o circulară adresată proprietarilor de autobuze, ii inştiinţează că de la 1 iulie 1930 concesiunea lor pentru traport public a încetat. Printr-o scrisoare deschisa adresată presei braşovene, Societatea Birjarilor din Braşov arată că după 100 de ani de servicu, birjarii au ajuns muritori de foame din cauza: trenului suburban, a celor 100 de taxiuri şi peste 40 de autobuze in circulatie. Ei au cerut Primăriei, să se acorcde concesiunea exploatării autobuzelor domnului Aurel Lazăr Decei, ce nrma să expire, si să limiteze numărul birjelor din Brasov de la 100 la 60. De fapt, in anul 1931, Primăria Brasov renunţă la exploatarea în regie proprie a autobuzelor din cauza sumei de 25 milioane lei ce trebuia asigurată pentru organizarea societăţii. 

Taximetristi brasoveni, 1938. Sursa foto: Orasul Memorabil

În perioada interbelică taxi-ul era serviciu public. Garajul vechilor maşini ale municipalităţii, aflat la colţul dintre actualele străzi Maniu şi Iorga, s-a transformat după război în „Garajul Partidului”. 

1938 

Pe lingă Primăria Oraşului Braşov, ia fiinta "Regia Întreprinderilor din Municipiul Braşov" cunoscută sub denumirea de R.I.M.B. In cadrul intreprinderii functiona şi o secţie de transport in comun care avea în dotare un număr de 35 de autobuze ce deserveau trei trasee in lungime totală de 17 km: Prund-Astra (actuala uzină Roman SA), Prund - Gară (gara veche) şi Prund - Bartolomeu. Se transportau anual 5,4 milioane de călători.

Autobuz, in Schei, care circula pe traseul Prund-Gara. Perioada interbelica. Sursa foto: Comoara Scheienilor

1941 

S-au elaborat proiectele pentru: electrificarea căii ferate Satulung-Bartolomeu si pentru linia de autobuze Centru-Astra. 

1944

R.I.M.B. avea in parcul inventar 12 autobuze şi transporta 3,2 milioane călători. 

1948

Autocamion Zil 151. Sursa foto: Orasul Memorabil

A fost introdus pe drumul vechi Prund - Poiana Braşov primul autocamion "Zil 151" carosat (denurnit "Șenila"). R.I.M.B. înregistra tot un număr de 12 autobuze, care transportau 2,6 milioane călători. 

1951

Parcul de autobuze a crescut la 33 de bucăţi avind 4 trasee, cu care s-au transportat 11 milioane de călători. 

1956

Pe traseul Prund-Poiana Brasov circulau 2 "senile". Se inregistrau 51 autobuze avind 10 trasee, cu o lungime totală de 56 km. De asemenea, figurau 10 taximetre si 64 autocamioane, acestea urmă deservind unitătile comerciale.

1959

1963. Troleibuze in statia din apropierea Teatrului Dramatic. 

Întreprinderea avea un număr de 85 autobuze cu 17 trasee, in lungime totalâ de 112 km. De asemenea, se înregistrau 27 taximetre. Tot in anul 1959 s-a dat in funcţiune prima linie de troleibuz (Nr. 1), care lega cartierul Schei cu zona Triaj, avind in dotare un număr de 18 troleibuze. Lungirnea traseului era de 8 km. Cu acest prilej s-a dat in functiune staţia de redresare din str. Verii nr. 3-5, avind două grupuri redresoare cu vapori de mercur, a 1500 Amperi fiecare.

1960

Se inaugurează linia de troleibuze Piaţa Prund-Tractorul.

1961

Se înfiinţează Întreprinderea de Transporturi Braşov prin reorganizarea Întreprinderii de Gospodărie Orăşenească Braşov (I.G.O.). La această dată se înregistrau: 163 autobuze, din care 83 pentru trasee interne şi 80 pentru cele externe; 47 troleibuze TV.2.E; 45 taximetre şi 47 autocamioane.

1962 

Existau 3 "senile", iar in 1963 erau 5.

Autobuze SKODA 706 RTO in Poiana Brasov. Sursa foto: FB/DrumulPoieniiBrasovului

1963

In toamnă s-a dat in funcţiune actualul drum modernizat Livada Poştei - Poiana Braşov, cu care prilej intreprinderea a fost dotată cu autobuze SKODA 706 RTO. 

1967

Se da in folosinta baza de troleibuze de pe şoseaua Sanpetru, avind o capacitate de intreţinere de 120 de troilebuze.

1970-1975

In această perioadă, Întreprinderea de Transporturi Brasov a obţinut cele mai bune rezultate. In 1972 intreprindere a fost distinsă cu locul 2 pe tară in ramura transportului urban. In anul 1975 intreprinderea a rost declarată una din cele prospere intreprinderi pe tara, ocupand tot locul 2. In baza HCM nr. 1381 / 1974, incepind cu data de 1 ianuarie 1975, intreprindere de Transporturi Braşov predă autobuzele aferente traseelor externe către Intreprinderea de Transporturi Auto, organizată ca intreprindere judeteana. Cu acest prilej, s-au predat 120 de autobuze care deserveau 5 orase si 12 comune.

1978

Intreprinderea avea in dotare un număr de 600 de autovehicule, deservind 50 de trasee, in lungime totală de 350 km, cu care se transportau anual 141 milioane călători. În acest an în întreprindere lucrau 2.500 persoane, realizăndu-se un volum de venituri de117 milioane lei. În anii următori intreprinderea se dotează cu autobuze şi troleibuze de mare capacitate, precurn si cu autobuze pentru traseele turistice de tipul SKODA SM-11, IKARUS si IK.4. 

1979

Se incepe constructia bazei de exploatare a autobuzelor si taximetrelor, cu o capacitate de 400 de autovehicule, in care se amenajeaza si noul sediu al intreprinderii. Tot in anul 1979 se trece la generalizarea autotaxarii pe toate liniile de transport in comun din minicipiul Braşov. La data de 1 decembrie 1979 se infiinţează Întreprinderea Judeţeană de Transport Local Braşov, în baza Decretului Consiliului de Stat nr.337/1 noiembrie 1979, având gradul I de organizare. În baza Deciziei nr.924/30 noiembrie 1979 a Consiliului Popular Judeţean Braşov a fost preluat întreg activul şi pasivul, inclusiv indicatorii de plan de la fosta Întreprindere de Transporturi Braşov, precum şi cele aferente transportului de marfă de la Trustul de Construcţii Braşov, Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Braşov şi de la serviciile bugetare de pe lângă Comitetele executive ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti.

1980

La 1 ianuarie 1980, I.J.T.L. dispunea de următorul parc de mijloace de transport: 

• - autobuze: 317 bucăţi cu 36.584 locuri capacitate; 
• - troleibuze 190 bucăti cu 17.189 locuri capacitate 
• - taximetre 20 bucati;
• - taxifurgonete 43 bucăţi; 
• - camioane,1 bucată; 
• - autobasculante 136 bucăti cu 2.538 tone capacitate; 
• - mijloace auto sub 1,5 tone, 3 bucăti; 
• - parc auxiliar 28 bucăti. 

Personalul aflat în evidenla intreprinderii, la 1 ianuarie 1980, a fost de 2.575 salariati. Fondurile fixe totale aflate in evidenta  I.J.T.L.  la 1 ianuarie 1980 au fost de 489 milioane lei. In primul an al constituirii I.J.T.L. au fost transportaţi 91 milioane călători cu autobuzele, 63 milioane cu  troleibuzele şi 4 milioane de tone mărfuri. La infiinţarea  I.J.T.L. lungimea totala a liniilor de troleibuz a fost de 136,1 km, cale simplă, lungimea traseelor de autobuz a fost de 333,6 km din care 275 km la Brasov şi 45 km la Fagăras.

1980-1987

S-au realizat următoarele obiective: 

• - baza mixtă de autobuze şi taximetre având o capacitate de intretinere şi reparatil de 400 mijloace, dată in functiune in august 1983. Cu această ocazie, sediul intreprinderii s-a mutat din str. 13 Decembrie in actualul sediu din strada Hărmanului nr. 49.
• - punctul de intretinere autobuze din şoseaua Cristianul (dat in functiune la octombrie 1984) .
• - extinderea retelei de troleibuz pe Bulevardul Grivitei cu 2,2 km cale simplă şi darea in funcţiune a liniie nr.16 (troleibuz); 
• - extinderea reţelei de troleibuz în cartierul Valea Cetătii în lungime totală de 5.4 km, cale simplă, dată in funcţiune la 15.07.1986; 
• - extinderea reţelei de troleibuze cu intoarcerea de la Casa Armatei în lungime de km cale si dată în funcţiune in octombrie 1986; 
• - linia de tramvai (etapa I) pe tronsonul Cartierul Steagul Rosu - Rulmentul, in lungime totală de 6,7 km, cale dublă, data in folosintă la 22 august 1987. 

Tramvaiul "101", in 1989

1987

Parcul inventamijloacelor de transport din dotarea  I.J.T.L. se compunea din: 

• - autobuze 182 bucăţi; 
• - troleibuze 209 bucăţi; 
• - tramvaie 5 bucăti; 
• - taximetre 50 bucăţi; 
• - taxifurgonete 43 bucăti;
• - carnioane 19 bucăţi: 
• - autobasculante 227 bucăti; 
• - mijloace sub 1,5 toane 53 bucăti;
• - remorci auto 31 bucăţi;
• - microbuze 5 bucăţi; 
• - parc auxiliar 51 bucăţi; 

Personalul intreprinderii era de 2390 angajati, iar planul de productie a fost de 292 milioane lei. Fondurile fixe existente la 30 septembrie 1987 erau de 976 milioane lei. Lungimea totală a reţelei de troleibuz era de 77,5 km cale simplă, lungimea traseelor de autobuz era de 340,5 km, din care 247,1 km la Braşov şi 93,4 km la Fagăras, lungimea traseelor de troleibuze este de 229,6 km, iar lungimea liniei de tramvai este de 13,1 km. Intregul parc de mijloace din dotare deservea 16 linii de autobuze la Braşov şi 8 la Făgăraş, 19 linii de troleibuze şi o linie de tramvai. 

2013  

Regia Autonomă de Transport Braşov deţine un parc auto compus din 183 de autobuze solo de 12 m lungime şi articulate de 16 m lungime, 28 de autobuze de capacitate mică şi 30 de troleibuze. Operează pe un parcurs ce se compune din 46 trasee, însumând un număr total de 671,80 km, cu lungimea medie a interstaţiei între 533 m şi 644 m.

Datorită unui plan de dezvoltare şi reînoire a parcului auto al Regiei Autonome de Transport Braşov, începând cu anul 2005 au fost achiziţionate prin licitaţie publică transparentă, în mai multe tranşe, din fonduri proprii, subvenţii, leasing financiar şi cu fonduri BERD, autobuze noi, moderne, cu un grad de confort sporit, satisfăcând şi condiţia de acces neîngrădit al persoanelor cu dizabilităţi locomotorii.

2016

Regia Autonoma de Transport Brașov ( R.A.T. Brașov) se transformă în RATBV S.A.

1 ianuarie 2019

Brașovul este primul oraș din țară care implementează o strategie de transport public la nivel de metropolă. 17 localități din Zona Metropolitană Brașov au constituit Asociația Metropolita de Dezvoltare Durabilă a Transportului, pentru a beneficia beneficia de servicii de transport integrat oferite de RATBV SA, ca operator unic. Totul a facut parte din strategia de transport metropolitan, care este gândită cu ajutorul consultanților de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Acest lucru înseamnă că peste 450.000 de locuitori vor avea acces la transport public integrat, care va fi subvenționat de primăriile din 17 localități. (vezi detalii)

2020

Pe 25 mai 2020, e dat in functiune primul autobuz electric (vezi detalii) din transportul public al municipiului Brasov. Autobuzele electrice sunt produse de firma SOR Libchavy s.r.o., din Cehia. Tot in aceasta zi au fost date in folosinta şi primele două troleibuze moderne. Troleibuzele fac parte dintr-un lot de 26 achiziționate de la firma poloneză Solaris Bus & Coach S.A. Intentia municipalitatii si a RATBV S.A.  este ca in 2 ani de zile, transportul public in Brasov sa fie 100% electric. Prin acest program de modernizare s-a urmărit trecerea într-o nouă etapă în ceea ce înseamnă transportul în comun în municipiul Brașov, aceea a unui transport eficient, ecologic, dedicat călătorilor. 

2021

RATBV S.A. implementează primul serviciu de plată din România cu tehnologie EMV Transit destinat transportului public, respectiv sistemul de plată a călătoriei cu autobuzul sau troleibuzul în care, la aceleași validator, se pot folosi atât cardurile bancare contactless, cât și cardurile de transport emise de societate. Astfel, la aparatele de validare marcate în autobuze și troleibuze cu siglele Mastercard sau Visa se pot face plăți și direct cu cardul bancar, această tehnologie asigurând un timp scurt pentru efectuarea tranzacției, prin simpla apropiere a cardului de validator. Prin utilizarea cardului bancar contactless, călătorii pot achiziționa de la validator bilete cu câte o călătorie pe orice traseu operat de RATBV S.A. în Municipiul Brașov, însă doar pentru linia pe care o folosesc în acel moment. După realizarea plății călătoriei este emis un bon călătorului, pe care sunt înscrise următoarele date: numărul mijlocului de transport în care a fost achitat biletul de călătorie, data și ora emiterii, textul ”Valabil 50 de minute de la ora…”, valoarea și tipul biletului achiziționat (exemple: urban / Poiana Brașov), ultimele patru cifre din numărul cardului cu care s-a făcut plata, mesajul ”Tranzacție acceptată” și textul ”Păstrați copia pentru verificare. Mulțumim pentru călătoria cu RATBV S.A.”. În cazul în care serviciul de transfer bancar nu este functional, validatorul va afișa un mesaj de atenționare și de recomandare a serviciului alternativ de plată prin aplicația pentru smartphone ”24pay”.

2022

Din 19 octombrie 2022, utilizatorii tuturor celor 19 linii de transport metropolitan operat de RATBV au posibilitatea plății călătoriilor direct cu cardul bancar contactless. Acest sistem, ce poate fi utilizat de orice deținător de card bancar VISA/Mastercard, prezintă și beneficiul că permite efectuarea plăților cu cardul, telefonul, ceasul sau brățara inteligentă dacă acestea au tehnologie NFC. Acest sistem, care nu implica plata niciunui comision de către călător.

Pentru a oferi această nouă modalitate de plată a călătoriilor, au fost instalate în toate autobuzele ce deservesc traseele din zona metropolitană câte două validatoare de culoare albastră, poziționate între prima și a doua ușă, respectiv între a doua și a treia ușă a autovehiculelor. Ca element suplimentar de identificare, pe lângă culoarea albastră, validatoarele poartă siglele VISA/mastercard, însemne ce indică faptul că aparatele acceptă orice card emis oriunde în lume sub aceste însemne. Mai mult, toate autobuzele în care sunt montate aceste validatoare poartă stick-ere ce indică posibilitatea folosirii acestui sistem, iar în interiorul autovehicolului sunt amplasate afișe cu indicații de utilizare a acestui sistem.

De la noul sistem de validatoare se pot achiziționa bilete pentru o călătorie, însă dacă se doreste plata mai multor bilete unice, începând cu a doua tranzacție, clientul va trebui să confirme direct pe validator că dorește achiziția unui bilet suplimentar. 

Pe chitanța emisă aproape instantaneu sunt înscrise informații cu privire la compania de transport cu care călătorește, numărul liniei de transport, detalii bancare privind tranzacția (inclusiv ultimele patru cifre de pe card), data, ora, secunda la care a fost realizată tranzacția, ruta pe care călătorește, suma aferentă biletului de călătorie, mesajul de răspuns dacă tranzacția este validă sau nu (acest mesaj este scris cu caractere mai mari decât alte informații de pe chitanță) etc.

În cazul în care călătorul a efectuat plata cu success, dar validatorul nu a eliberat chitanța (imprimantă defectă, vandalizată, lipsă hârtie etc.), acesta va comunica controlorului acest lucru, iar controlorul va trece validatorul în ”regim control”. În acest moment călătorul va apropia cardul de validator, verificându-se astfel dacă în memoria validatorului s-a înregistrat o tranzacție aprobată pentru respectiva călătorie.Tranzacțiile cu card bancar au grad de siguranță 100%.

24 februarie 2023

RATBV pune în aplicare Planul tarifar integrat, aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) a Asociaţiei Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă a Transportului Public Braşov (AMDDTPBv).În acest fel, preţul călătoriilor este unificat pentru deplasări în municipiul reşedinţă de judeţ şi între toate localităţile din întreaga zonă metropolitană deservite de RATBV.

Din 24 februarie, preţul unei călătorii este 4 lei (crescut de la 2,5 lei, in Brasov),  cu menţiunea că valabilitatea unui bilet compostat creşte de la 50 la 60 de minute. Tariful de 4 lei pentru o călătorie de 60 de minute asigură deplasări cu toate mijloacele şi pe toate traseele de transport public pe raza Municipiului Braşov (inclusiv Poiana Braşov), precum şi spre şi dinspre toate localităţile din Zona Metropolitană Braşov deservite de RATBV.

Tot de la această dată se vor putea cumpăra bilete şi de la şoferi, respectiv pachetul „Metropolitan 2 călătorii” – achiziţionat de la şofer (10 lei pentru 2 călătorii a câte 60 de minute) şi pachetul „Periurban 2 călătorii” – interior localitate – achiziţionat de la şofer (5 lei pentru 1 călătorie de 60 de minute). 

„Implementarea Planului tarifar integrat creează premisele pentru o viitoare optimizare a rutelor metropolitane, precum şi condiţiile pentru promovarea folosirii sistemului de transport public pe bază de abonament. Mai mult, Planul tarifar integrat devine şi un instrument de descurajare a celor ce călătoresc fraudulos. De menţionat faptul că modernizarea sistemului de transport public şi înnoirea flotei operate presupune adaptarea ofertei tarifare la noile cerinţe impuse de piaţă, având în vedere că actualele tarife au fost modificate ultima oară în ianuarie 2019”, a explicat purtătorul de cuvânt al RATBV, Silviu Ştefan.

Planul tarifar integrat mai prevede, printre altele, ieftinirea tuturor tipurilor de abonamente de transport public pe mijloacele operate de RATBV. Astfel, tariful pentru abonamentul lunar metropolitan, valabil pe toate liniile operate de RATBV în municipiul Braşov şi Zona Metropolitană Braşov, scade de la 195 lei pe lună la 150 de lei pe lună. De asemenea, Abonamentul lunar pentru toate liniile din interiorul municipiului Braşov devine „Abonament lunar urban”, iar tariful acestuia scade de la 85 la 80 lei pe lună. Tot din  24 februarie, va fi introdus abonamentul periurban (80 lei pe lună), valabil pe toate traseele din Zona Metropolitană, fără Municipiul Braşov.

Alte noutăţi care au intrat în vigoare din 24 februarie 2023 sunt abonamentul de o zi „Metropolitan Pass” (12 lei pe zi, valabil în Municipiul Braşov şi Zona Metropolitană Braşov) şi abonamentul de 3 zile „Metropolitan Pass” (30 lei pentru 3 zile – valabil în Municipiul Braşov şi Zona Metropolitană Braşov). Şi prin aceste prevederi noua viziune tarifară se doreşte a fi un factor de încurajare în folosirea transportului public deservit de RATBV în interiorul tuturor oraşelor şi comunelor din Zona Metropolitană, fără Municipiul Braşov deoarece se simplifică semnificativ oferta de titluri de călătorie, prin eliminarea zonelor tarifare.

Surse info: Monografia serviciului de transport public de calatori in Municipiul Brasov, RATBV S.A., CasaSfatului.ro