Cronica Brasovului

2008 a adus şi prima schimbare radicală în modul de organizare al consiliilor judeţene. Mandatul 2008 - 2012 este primul în care preşedinţii de CJ-uri au fost aleşi uninominal de către cetăţeni, prin vot direct.  Acumulind 35.39 % din voturi, Aristotel Căncescu şi-a cîştigat cel de-al treilea mandat de presedinte, după o luptă strînsă cu Ioan Dumitru Puchianu, pe atunci candidat al PDL , care a obtinut 33.20% din voturile valabil exprimate, la nivel de judet. In municipiul Brasov, Puchianu a obtinut   40.65%, in timp ce Căncescu doar  33.48%. (Tabelul de mai jos prezinta situatia voturilor din municipiul Brasov) Aristotel Căncescu spunea ca noul mandat este „categoric ultimul” la conducerea acestei instituții. Nu a fost asa. Căncescu a candidat iar in 2012 pentru aceasta functie si a dobindit si al patrulea mandat. In 2016 nu a mai putut sa candideze, din cauza problemelor cu jutitia.   „Vreau să finalizez în acest mandat toate obiectivele pe care le-am în...

. Primul fluier de locomotivă a fost auzit în Braşov pe vremea când Cetatea număra 29.584 locuitori, şase fabrici de postav, cinci rafinării de petrol, trei fabrici de hârtie, două de spirt, câteva mori de cereale şi mai ales renumitele bresle meşteşugăreşti care aveau peste o mie de ateliere mari şi mici.  În Gazeta de  Transilvania, din 8 ianuarie 1872 , se scria: „ Cetatea şi Comuna Braşovului s-a sbuciumat 25 de ani să aibă cale ferată, lucru pentru care nu a cruţat nici bani nici trudă , pe când credeau că sunt aproape de Braşov, a venit ştirea că fraţii Waring care în anul 1868 se obligau să facă calea ferată Oradea – Braşov, nu mai au fonduri, arătând că în anul 1871 ştiau că lipsesc din capital 8.500.000 forinţi. În timpul lucrărilor s-a produs şi un mare scandal; casierul firmei constructoare a fugit din ţară cu suma de 38.000.000 forinţi-lichidităţi,  lucrările fiind la un pas de sistare. Din nou, statul intervine în sprijinul societăţii pentru terminarea căii...

Constantin Lacea. Sursa foto: Wikipedia Constantin Lacea se naște la 1 iunie 1875 în clădirea Liceului „Andrei Șaguna”, unde tatăl său Drăgan Lacea a slujit această școală timp de 40 de ani, fiind nepotul cunoscutului negustor și ctitor al gimnaziului Vasile Lacea. După mamă era nepot al negustorului săcelean Stan Blebea, venit din Ţara Românească, iar un frate al său însoțea trupa lui Fanny Tardini, fiind și el autor al mai multor piese teatrale. Mama sa, Elena, născută Saftu , înrudită cu cunoscutul protopop Vasile Saftu din Șchei, avea să dea viață la nouă copii (dintre care cinci mor de mici), Constantin fiind cel de-al doilea. De mic leagă o prietenie de o viață cu viitorul poet Ștefan Octavian Iosif, născut în casa de alături, fiind înscriși împreună, mai întâi la școala primară a dascălului Vasile Oancea, apoi la gimnaziul ortodox condus de tatăl poetului Stefan Iosif, pe care, absolvind în anul 1893. Cu stipendiu de la Biserica Sf. Nicolae din Șchei urmează cursurile...