13 decembrie 1941 - Primaria Brasov introduce sistemul de cartele pentru procurarea alimentelor de baza

Articol din ziarul Tribuna, ed. 15 decembrie 1941

În decembrie 1941, Primăria Brașov introducea oficial sistemul de cartele pentru o serie de alimente de bază. Măsura urmărea o aprovizionare mai regulată și mai echitabilă, într-o perioadă în care stocurile trebuiau atent controlate.

Începând cu 13 decembrie 1941, brașovenii nu mai puteau cumpăra pâine, făină, ulei, zahăr și carne decât pe baza unor cartele de aprovizionare. Decizia a fost anunțată printr-un comunicat al Primăriei Municipiului Brașov, publicat în presa vremii.

Autoritățile explicau că măsura era necesară pentru asigurarea unei aprovizionări „cât mai regulate, constante și drepte”, dar și pentru păstrarea stocurilor de mărfuri la comercianții din Brașov și pentru populația județului.

Cartelele gospodărești fuseseră deja distribuite populației, în timp ce restaurantele, pensiunile, spitalele, sanatoriile și cantinele trebuiau să își ridice documentele necesare de la Biroul Aprovizionării orașului.

Săpun, cafea și ceai, tot sub control

Sistemul de raționalizare nu se oprea însă la alimentele de bază. Pentru cumpărarea săpunului, cafelei, ceaiului și tălpilor pentru încălțăminte urmau să fie folosite declarații speciale pentru eliberarea cartelelor.

Primăria stabilea și cantitățile ce puteau fi primite. Fiecare locuitor avea dreptul la 200 de grame de săpun pe lună, 125 de grame de cafea prăjită și 100 de grame de ceai. În cazul tălpilor, distribuirea era limitată de cantitățile reduse repartizate Brașovului.

Rațiile pentru celelalte produse vândute pe cartelă urmau să fie comunicate separat, prin presă sau prin afișe puse în magazine, în funcție de cantitățile alocate orașului.

Fără cartelă locală, fără produse raționalizate

Regulile erau stricte și pentru persoanele venite din afara Brașovului. Cu excepția locuitorilor județului, care puteau cumpăra doar anumite rații de cafea și ceai și numai pe baza unei dovezi de recensământ, persoanele din alte localități nu puteau cumpăra alimente sau alte produse raționalizate fără o cartelă locală de aprovizionare.

Comercianții aveau, la rândul lor, obligația de a tăia cupoanele din cartele și de a le sorta separat pentru fiecare produs. Acestea trebuiau să justifice ulterior cantitățile vândute și primite prin sistemul de aprovizionare.

Mărfurile care nu erau vândute nu puteau fi folosite liber de comercianți. Ele rămâneau blocate la dispoziția Primăriei, singura instituție care putea decide asupra stocurilor de produse raționalizate.

Comunicatul, datat 11 decembrie 1941 și semnat de primarul Dr. N. G. V. Gologan și de secretarul general Dr. V. Voicu, oferă astăzi o imagine directă asupra modului în care era organizată viața de zi cu zi la Brașov în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: până și cumpărăturile obișnuite ajunseseră să fie atent calculate, înregistrate și controlate prin sistemul de cartele.

Sursa info: Tribuna, ed. 15 decembrie 1941