21 august 1860 - Se naste, la Brasov, Maria Baiulescu, personalitate a miscarii feministe si culturale romanesti de la inceputul secolului al XX-lea

Maria Baiulescu. Fotografie publicata in publicatia "Carpatii", editia din 8 septembrie 1926. Linga fotografia alb-negru e si o varianta colorizata cu AI.

Maria Baiulescu (1860–1941) a fost una dintre cele mai importante personalități ale mișcării feministe și culturale românești de la începutul secolului al XX-lea. Născută la Brașov, într-o familie de intelectuali preocupați de educație și cultură, ea și-a dedicat întreaga viață dezvoltării societății românești prin activități culturale, filantropice și sociale.

Beneficiind de o educație aleasă și cunoscând mai multe limbi străine, Maria Baiulescu a manifestat încă din tinerețe un interes deosebit pentru literatură și cultură. A publicat poezii, proză și traduceri din autori europeni de prestigiu, contribuind la apropierea publicului român de literatura occidentală. Activitatea sa literară a completat preocupările sale civice și educative, reflectând idealurile unei societăți moderne și deschise.

Maria Baiulescu la tinerete.
Sursa foto: Colegiul Tehnic "Maria Baiulescu" Brașov

Cea mai importantă parte a activității sale a fost dedicată emancipării femeilor și îmbunătățirii condiției acestora în societate. Maria Baiulescu a condus timp de aproape trei decenii Reuniunea Femeilor Române din Brașov, organizație care a avut un rol esențial în sprijinirea educației fetelor și în dezvoltarea unor proiecte sociale destinate familiilor nevoiașe. Sub conducerea sa au fost înființate și susținute școli, internate, ateliere și instituții de binefacere care au oferit sprijin tinerelor și copiilor aflați în dificultate.

Prin activitatea sa publică, Maria Baiulescu a susținut accesul femeilor la educație, independența economică și participarea acestora la viața socială și politică. Ea considera că progresul unei națiuni depinde în mare măsură de nivelul de educație al femeilor și de implicarea lor activă în comunitate. Ideile sale au contribuit la dezvoltarea mișcării feministe românești și la afirmarea principiului egalității de șanse.

În timpul Primului Război Mondial, Maria Baiulescu s-a implicat în activități umanitare, sprijinind răniții, refugiații și orfanii de război. După încheierea conflictului, și-a continuat activitatea în numeroase organizații culturale și de binefacere, rămânând o voce importantă în viața publică românească.

Pentru meritele sale deosebite a fost decorată cu numeroase distincții, iar contribuția sa la dezvoltarea societății românești este recunoscută și astăzi. Numele Mariei Baiulescu este legat de instituții de învățământ și de proiecte culturale care păstrează vie memoria unei femei ce a luptat pentru educație, solidaritate și drepturile femeilor.

Prin întreaga sa activitate, Maria Baiulescu a demonstrat că implicarea civică și educația pot deveni instrumente puternice de transformare socială. Moștenirea sa continuă să inspire generațiile actuale, reprezentând un model de devotament față de comunitate și de promovare a valorilor democratice și umaniste.

Maria Baiulescu s-a stins din viata la 24 iunie1941. Funeraliile Mariei B. Baiulescu la Brașov au fost marcate de o solemnitate impresionantă, relatată in ziarul "Tribuna":

Prohodul s-a oficiat la locuința defunctei joi, 26 iunie a.c., la orele 16. De aici s-a format un impresionant cortegiu. Toată elita brașoveană, în frunte cu primarul municipiului, dr. N. G. V. Gologan, un sobor de preoți, o delegație de ofițeri români, o delegație a Crucii Roșii și numeroase doamne din diferite societăți de binefacere, au condus-o la locul de veci pe aceea care a fost Maria Baiulescu. Cortegiul a ocolit centrul orașului, după care s-a îndreptat pe str. Gh. Barițiu spre cimitirul din Groaveri.

La Biserica din Groaveri

Slujba de odihnă a marii dispărute a fost oficiată de un sobor compus din 6 preoți: protopop dr. N. Stinghe, Mereț, Popa, Mușlea, Furnică și Coman.

Cuvântările

După terminarea slujbei, a vorbit protopopul dr. N. Stinghe, care a spus printre altele:

„Maria Baiulescu și-a împlinit cu vrednicie datoria față de semenii ei, căci în tot cursul vieții sale zbuciumate a muncit cu râvnă pentru alinarea suferințelor celor mulți, a luptat cu nădejdea omului care a cerut ajutorul lui Dumnezeu, reușind în acest fel să înfrângă toate piedicile ce s-au ridicat în fața ei. A activat intens, în toate domeniile, cu mare râvnă, înțelegându-și întru totul marea chemare și rostul ei în viață. A fost inspiratoarea celor mai strălucite năzuințe ardelenești; izbânda finală a Neamului i-a hărăzit o glorie istorică, Maria Baiulescu fiind pentru noi imaginea aprinselor lupte de dezrobire ale Ardealului — cea mai aleasă podoabă a femeilor române din întreaga Românie.”

După aceasta a vorbit d-na Cuteanu, președinta Crucii Roșii, care, evocând personalitatea defunctei, a spus că Maria Baiulescu rămâne cel mai frumos exemplu de jertfă de sine și a cărei memorie va trăi în veci între noi.

A luat cuvântul apoi d-na Lucia Stinghe, care, de asemenea evocând personalitatea acestei proeminente figuri feminine, a spus că aceasta poate pleca la odihna eternă, unde o așteaptă răsplată dumnezeiască pentru toate câte le-a făcut.

În duioase sunete de clopote, Maria Baiulescu a fost apoi coborâtă în cripta familiei, în cimitirul Bisericii de la Groaveri, unde se găsesc cele mai reprezentative figuri de luptători români.

Surse info: Wikipedia, Tribuna, ed. 24 iunie1941