19 august 1962 - Este inaugurata Gara Centrala din Brasov

19 august 1962. Intrarea primului tren in noua gara, in aplauzele a sute de brasoveni. Sursa foto ROPIX

Cuvintarile oficialilor. Sursa foto ROPIX

După gara Constanţa construită în anul 1960, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor realizează în 1962 a doua gară modernă, cea a oraşului Braşov. Noua gară de călători a fost dată în funcţiune în 19 august 1962, intr-o zi de duminica. Evenimentul a fost transmis in direct de Televiziunea Romana. A fost prima transmisiune in direct realizata de TVR din afara Bucurestiului. Cum la acea vreme in Brasov nu avea prea multa lume televizor, mii de brasoveni au venit sa participe pe viu la inaugurarea noii gari. La manifestare a participat adjunctul ministrului Transporturilor si Telecomunicatiilor, Grigore Marin, oficialitati locale, demnitari comunisti, in frunte cu prim-secretarul Comitetului Orasenesc al PMR, Viorel Metea.

Cladirea si toata infrastructura statiei CFR au fost finalizate cu 41 de zile inainte de termenul stabilit, pentru ca obiectivul sa fie dedicat zilei de 23 August, zi de mare importanta pentru regimul comunist. Primul tren care a intrat in noua gara a fost Acceleratul 201, care a oprit la peron la ora 11:56.

Problemele arhitecturii contemporane feroviare, legate pe de o parte funcţional de automatizarea şi modernizarea reţelei noastre de transporturi, iar pe de altă parte de grija sporirii continue a confortului în deservirea călătorilor, au creat preocupări noi care au stat în atenţia colectivului de proiectare şi execuţie (arhitecţi, ingineri, tehnicieni etc. din I.P.T.Tc.şi D.G.C.din M.T.Tc.). 

Gara in anii (19)60. Sursa foto: Orasul Memorabil

La alegerea soluţiei clădirii pentru călători Braşov şi determinarea elementelor sale constructive, concepţia şi execuţia au urmărit obţinerea unei bune funcţionalităţi, unui confort ridicat pentru călători, unei înfăţişări reprezentative a gării — deschisă, optimistă şi primitoare , precum şi reducerea preţului de cost şi a timpului de finisare a lucrărilor, prin folosirea mijloacelor noi ale tehnicii avansate, alegerea judicioasă a materialelor şi dozarea strictă a elementelor decorative. 

La buna realizare a clădirii au contribuit efectiv şi organele locale beneficiare, urmărind realizarea calitativă, precum şi dotarea sa cu un mobilier modern corespunzător. Colaborarea susţinută dintre proiectant, executant şi beneficiar a avut un rol hotărîtor la desăvîrşirea lucrării. Reconstrucţia staţiei Braşov a cuprins un mare număr de lucrări şi construcţii feroviare, stabilite în anul 1960, în scopul creării unor condiţii optime de exploatare feroviară şi dotării oraşului Braşov cu o clădire pentru călători corespunzătoare dezvoltării acestui important centru industrial şi turistic al ţării. 

Inaugurarea garii. Imagini exterioare si interioare.
Sursa foto: Video Wasteland/Youtube

La 3 februarie 1961, la Braşov, conducerea de partid şi de stat, împreună cu reprezentanţi ai organelor centrale şi locale de partid şi de stat, au examinat problemele legate de planul de sistematizare a oraşului Braşov, dîndu-se directive privind dezvoltarea oraşului în cadrul planului de 6 ani şi al programului de perspectivă. Analizîndu-se problemele de circulaţie şi transport a fost acceptată amplasarea, precum şi macheta noii staţii de cale ferată pentru călători. S-au dat indicaţii Comitetului executiv al Sfatului Popular Regional să elaboreze proiectul de ansamblu al pieţei din faţa gării, precum şi al legăturilor de circulaţie cu centrul oraşului. în acest sens au fost întocmite detalii de sistematizare la C.S.A.P.C.-Braşov din care s-au executat lucrări parţiale o dată cu construcţia noii gări de călători. Nodul feroviar Braşov a fost reconstruit şi dezvoltat treptat, urmînd ca în ultima etapă să se treacă la reconstruirea staţiei de călători cu grupa tehnică şi staţia de mărfuri. 

Vechea staţie de cale ferată cu clădirea pentru călători, refăcută provizoriu după bombardamentul din aprilie 1944, cît şi staţia de mărfuri, nu mai corespundeau necesităţilor dezvoltării oraşului şi traficului de călători şi mărfuri în continuă creştere. Amplasamentul ales pentru noua gară este situat în faţa uzinelor «Tractorul», la nord de vechea gară, făcînd astfel posibilă extinderea oraşului către nord şi eliberînd o suprafaţă de cca. 50 ha. De asemenea, prin noul traseu al căii ferate au fost eliminate pasaje de nivel şi un pasaj inferior de pe şoseaua naţională, necorespunzător şi foarte periculos pentru circulaţia rutieră. 

Staţia de călători trebuia să cuprindă toate instalaţiile pentru deservirea în condiţii cît mai bune şi moderne a celor 66 trenuri ce soseau şi pleacau zilnic în 6 direcţii: Predeal, Sighişoara, Ciceu, Zărneşti, Făgăraş, Depou şi a celor 10 000 — 12 000 de călători ce treceau zilnic prin gară. 

Lucrările de construcţie a noilor staţii au fost începute imediat, executîndu-se lucrări importante de terasamente şi linii. Noua staţie de mărfuri a fost dată în exploatare în iunie 1961. Această urgentare a lucrărilor a fost necesară, deoarece începerea lucrărilor la noua gară de călători şi la grupa tehnică erau condiţionate de desfiinţarea liniilor la vechea staţie de mărfuri. Astfel, problemele feroviare s-au soluţionat independent, separîndu-se traficul de călători de cel de marfă. 

Dispoziţia generală a liniilor, instalaţiilor, peroanelor şi a clădirilor din noua staţie de călători a fost studiată conform tehnicii moderne, atît în ceea ce priveşte exploatarea feroviară cît şi buna deservire a publicului călător. 

Staţia de călători cuprinde, în afara grupei propriu-zise de linii pentru trenurile de călători, şi o grupă de tranzit pentru trenurile de marfă şi pentru deservirea întreprinderilor industriale ale oraşului. Lungimea utilă a liniilor pentru deservirea călătorilor s-a executat astfel încît să fie posibilă primirea trenurilor de călători lungi de 18—20 vagoane. 

Pentru curăţirea şi depozitarea garniturilor locale şi turistice, în prelungirea staţiei de călători spre Timiş-Triaj s-a executat o grupă tehnică. La executarea lucrărilor, pentru realizarea unei investiţii cît mai economice, s-a avut în vedere refolosirea întregului material corespunzător din punct de vedere calitativ, rezultat din desfiinţarea vechii staţii de călători şi mărfuri. In toată perioada de lucru, datorită măsurilor luate, staţia veche de călători a făcut faţă nevoilor de exploatare cu o parte din linii demontate pînă la darea în circulaţie a staţiei noi. 

Traseul nou al căii ferate părăseşte vechiul traseu la cca. 1 km înaintea fostei clădiri pentru călători spre Dîrste, pentru a reintra la cca. 3 km spre Stupini. Pentru realizarea noului traseu al căii ferate a fost necesară construirea unui pasaj inferior în dreptul străzii 13 Decembrie, în acest punct platforma liniei construindu-se în rambleu de cca. 3,30 m, strada coborîndu-se cu 2,40 m, pentru realizarea înălţimii libere sub pod, necesară circulaţiei troleibuzelor. Podul a fost executat cu tabliere de beton armat, grindă continuă cu 3 deschideri, din care cea centrală de 14 m pentru asigurarea circulaţiei rutiere în condiţii optime, partea carosabilă a şoselei fiind de 12 m lăţime. 

Dispoziţia generală a liniilor a permis realizarea unei gări moderne pentru călători, de tip «de trecere ». O galerie subterană care face legătura directă între holul caselor de bilete şi peroane, asigură circulaţia călătorilor care pleacă şi a celor care sosesc. Planuri înclinate dau acces direct în piaţa gării, care prin dispoziţia clădirilor e împărţită în trei compartimente distincte: sosiri, plecări şi parcaje pentru autogară, realizîndu-se din punct de vedere urbanistic degajări largi spre piaţa gării, legătura cu centrul oraşului făcîndu-se prin racordarea pieţei la strada 13 Decembrie. 

Complexul de lucrări feroviare s-a executat într-un timp extrem de scurt, lucrările de construcţie fiind începute în aprilie 1961 şi terminate la 19 august 1962, cînd staţia a fost dată în exploatare în cinstea zilei de 23 August. S-au executat în acest timp un volum de 294 000 m2 terasamente, din care 80% mecanizat, 30 km linii de cale ferată, 8200 m2 suprafaţă construită, 14300 m2 suprafaţă construită desfăşurată, 14400 m2 peroane, spaţii verzi, împrejmuiri, pavaje, pasaje, castel de apă etc. cu toate instalaţiile corespunzătoare. 

CLĂDIREA PENTRU CĂLĂTORI. 

Gara in anii (19)60. Sursa foto: Skyscraper City

Amplasamentul staţiei de călători, ales în urma unui studiu urbanistic de ansamblu, realizează cadrul viitor al pieţei gării şi definitivează arterele importante de circulaţie ale oraşului. Soluţia urbanistică asigură gării accesele, circulaţia şi parcajele necesare, creînd legături organice între fluxurile principale ale călătorilor, plecări și sosiri. 

Programul obişnuit al clădirii pentru călători a fost studiat şi rezolvat găsindu-se posibilitatea înglobării în construcţia gării a spaţiilor necesare pentru Oficiul P.T.T.R., grupul de deservire publică, circumscripţia medicală de linie, precum şi spaţiile necesare autogării — care permite continuarea călătoriei cu mijloace de transport auto în localităţile din Regiunea Braşov. 

La baza întocmirii proiectelor a stat o concepţie nouă în tratarea clădirilor pentru călători, colectivul de proiectare avînd ca preocupări de bază următoarele: 

— organizarea spaţiilor destinate publicului călător separat de cele de exploatare, urmărindu-se o realizare funcţională şi constructivă, confortabilă şi economică ; 

— tratarea interioară şi exterioară simplă a volumelor pe funcţiuni, cu circulaţii scurte, drepte şi clare pentru fluxurile principale de plecări şi sosiri, cu o folosire raţională a materialelor de construcţii; 

— crearea unui ansamblu arhitectural modern, cu aspect nou, atît în rezolvările funcţionale cît şi în structura, detaliile constructive şi în decoraţia interioară; 

— includerea în programul gării de călători a spaţiilor destinate autogării, Oficiului P.T.T.R. etc., legarea lor organică cu fluxurile de plecări şi sosiri, în scopul asigurării unui confort maxim călătorilor. 

Ansamblul clădirilor din piaţa gării, rezolvat într-o soluţie asimetrică, se compune din clădirea pentru călători, clădirea de exploatare şi peluza cu accese în piaţa sosiri, unde urmează a se construi în viitor salonul pentru turişti. 

Clădirea pentru călători formează partea centrală, dominantă, a ansamblului şi se axează central atît faţă de staţie cit şi faţă de bulevardul nou ce va lega piaţa gării cu centrul oraşului prin piaţa „Strungul“ (Hidromecanica). Clădirea este formată dintr-un corp central şi două colaterale, acoperind o suprafaţă dreptunghiulară construită pe un teren de 3 200 m2. Denivelarea de 2,75 m între piaţa gării şi linii a dus la rezolvarea programului clădirii pe 3 niveluri principale (nivelul pieţei, nivelul liniilor şi etaj) precum şi a unui subsol parţial; aceasta permite trecerea lesnicioasă prin tunelul de sub linii, cit şi înălţarea faţadei clădirii spre piaţă cu galerii de circulaţie pentru pietoni, acoperite chiar de planşeul sălilor de aşteptare. 

Partiul adoptat rezolvă accesul şi circulaţia călătorilor de la nivelul pieţei oraşului la nivelul peroanelor liniilor de cale ferată, separînd fluxurile de plecări şi sosiri, precum şi accesul la diferitele încăperi şi servicii prin holul principal al gării. Intrarea în gară este plasată pe axa principală de compoziţie, în faţada principală. Prin vestibulul de intrare, călătorii pătrund în holul principal unde se găsesc casele de bilete, ghişeele pentru informaţii, bagaje, C.E.C., R.R.P.R., telefoane etc. pentru deservirea publicului călător. 

Din hol se poate ajunge, coborînd cîteva trepte, la tunelul de trecere pe sub linii, către peroanele intermediare. Urcînd cîteva trepte, se ajunge la galeria holului, situată la nivelul liniilor, unde se găsesc sălile de aşteptare cl. I şi a ll-a, camera mamei şi a copilului, salonul O.N.T. „Carpaţi“, bufetul expres, aşteptarea pentru autogară, serviciile P.T.T.R., postul de prim ajutor etc. 

Călătorii din sălile de aşteptare, din salonul O.N.T. şi din bufetul expres au acces direct la peron şi tunel pentru liniile intermediare, fără a mai trece prin hol. Pe galeria holului sunt diverse ghişee pentru deservirea călătorilor (librărie, artizanat etc.). La nivelul etajului sunt dispuse încăperile pentru camerele de rezervă, pentru circumscripţia medicală, restaurantul cu serviciile anexe etc., cu accese dinspre piaţă şi peron. 

Ieşirea călătorilor sosiţi la diferitele linii este asigurată prin tunelul care conduce publicul călător la încăperile şi porticele acoperite, dispuse la nivelul pieţei (ghişee de bagaje, grup de deservire publică pentru bărbaţi şi femei, Oficiu P.T.T.R. în piaţa sosiri, precum şi la serviciile autogării în piaţa autogării). La nivelul pieţei sunt amplasate şi încăperile pentru serviciile bufetului expres, restaurantului — depozite, crematorii, încăperi pentru aparaturi de instalaţii etc. Nivelul pieţei separă circulaţia « plecări » de « sosiri ». 

Dispoziţia încăperilor dă posibilitatea călătorilor să se orienteze uşor, fie că se află în hol, săli de aşteptare, bufet expres sau pe peroane, avînd totodată posibilitatea să observe circulaţia trenurilor şi să privească spre piaţă, admirînd peisajul munţilor. Clădirea de exploatare cuprinde la parter încăperile administrative ale staţiei, iar la etaje încăperile tehnice pentru centralizarea electrodinamică şi electrificarea staţiei. 

STRUCTURA. 

La proiectarea structurii de rezistenţă a construcţiilor principale, a clădirii pentru călători şi a copertinelor peroanelor s-a urmărit să se realizeze o rezolvare organică a necesităţilor funcţionale şi a celor constructive, formele constructive dăd în ansamblu un aspect plastic, pe cît posibil fără corecturi sau adausuri. Pe această linie, la copertine — a căror lăţime este de 8,20 m — s-a ales ca profil al secţiunii transversale linia concavă integral autoportantă (marginile laterale ale învelitorii sunt mai rigide la deformaţii transversale, iar momentele încovoietoare în elementele de rigidizare rezultă mai mici decît în cazul profilului în formă de fluture). 

Pentru a se asigura acoperirea unor deschideri de 21,00 m, necesare pentru accesul uşor la tunele, copertinele s-au realizat din beton precomprimat folosindu-se cablurile « Freyssinet » de 12 , 5 mm. La clădirea pentru călători fundaţiile pe contur s-au proiectat ca tălpi continue la care — în majoritatea cazurilor — rolul de grindă verticală l-a preluat zidul de sprijin necesar pentru asigurarea spaţiului canalelor tehnice pentru instalaţii. 

Structura de rezistenţă a clădirii pentru călători rezolvă dezideratul funcţional de a avea înălţimi de planşee mici şi constante pentru diferitele deschideri. Astfel, planşeele s-au proiectat cu nervuri dese, alegînd pentru toate situaţiile (deschideri variind între 3 şi 9 m) aceeaşi secţiune de nervuri. In felul acesta s-a putut prevedea un cofraj refolosibil foarte îngrijit, realizat din placaj Tego. 

Tot pentru unformizarea elementelor de construcţie, a simplificării execuţiei şi a posibilităţii reutilizării cofrajelor, stîlpii s-au încadrat în 3 tipuri. Corpurile laterale ale clădirii pentru călători au fost acoperite cu paraboloizi hiperbolici de beton armat. La holul central s-au studiat mai multe variante de acoperire: pînză subţire de beton armat precomprimat în formă de cupolă înscrisă într-un dreptunghi, învelitoare rezemată pe ferme metalice etc., soluţia avizată pentru execuţie fiind o învelitoare cilindrică rezemată pe arce cu tiranţi. 

Structura de rezistenţă s-a proiectat astfel încît betonul să rămînă aparent. Eforturile în acest sens au dat rezultate mulţumitoare ; astfel, nervurile galeriei de acces la tunel au rămas aparente, faţa văzută fiind tratată prin buceardare. Materialele folosite au fost: la exterior, beton, cărămidă, tencuieli cu praf de piatră, terasit, piatră de campotoc; la interior, travertin şi marmură, mozaicuri, colorate cu griş de piatră sau marmură veneţiană, mase plastice, zugrăveli pastelate, vopsitorii în ulei şi duco-aluminiu pentru tîmplăria metalică. 

Decoraţia interioară este simplă şi sobră, tratîndu-se în mod diferit încăperile principale ale gării. Astfel, pardoselile au fost executate cu motive decorative diferite, îmbinîndu-se mozaicul pastă cu mozaicul veneţian şi marmura. In mod deosebit a fost tratată pardoseala din holul principal, holul autogării şi sălile de aşteptare. 

In holul principal al gării, decoraţia pereţilor laterali prin traforuri a fost subliniată cu o friză lampadar ce se defăşoară pe trei laturi ale galeriei (în lungime de 82 m), pe care s-au desenat simboluri legate de viaţa oamenilor muncii din Regiunea Braşov (autor, prof. P. Miracovici). De asemenea, se remarcă decoraţia stîlpilor centrali din restaurant prin îmbrăcarea lor cu motive inspirate din flora de munte, executate în sticlă colorată pe un fond de mozaic de sticlă mată (autor, Zoe băicoianu), în sala de aşteptare clasa a II-a s-a executat un panou figurativ în tehnica propriu-zisă a frescei, evocînd activităţile de producţie din industrie şi agricultură, a vieţii sportive şi culturale specifice regiunii (autor, arh. R. Petrescu). 

Plastica faţadelor este realizată simplu, exprimînd sincer volumele. Ritmul verticalelor exprimă în exterior structura de rezistenţă, vibrînd suprafeţele. în detaliu, materialul folosit — placajul de piatră, tîmplăria metalică şi sticla, ca şi jocul ritmat al rosturilor şi calităţile de culoare ale materialului — constituie decoraţia faţadelor. 

Faţada clădirii pentru călători are o lungime de 84 m, iar ansamblul clădirilor, peluzelor, desfăşoară spre piaţa gării un front de cca. 280 m. Spaţii verzi, plantaţii, gazon, flori completează ansamblul clădirilor, decorind şi peronul de la linia I care capătă o notă optimistă, sărbătorească. 

INSTALAŢII. 

Clădirea pentru călători este prevăzută cu instalaţii aferente construcţiei şi instalaţii speciale. Atît la clădirea pentru călători cît şi în clădirea de exploatare s-a realizat un iluminat cu tuburi fluorescente, fiecare încăpere avînd o iluminare adecvată destinaţiei. La alegerea poziţiilor de montare a lămpilor s-a urmărit reliefarea elementelor de arhitectură folosite, în care scop s-au coordonat lucrările de instalaţii cu cele de construcţii. 

Holul public, avînd o deschidere mare, a necesitat realizarea unui nivel de iluminare uniform pe întreaga suprafaţă, folosindu-se tuburi fluorescente instalate pe pereţii laterali la diferite niveluri şi baloane cu vapori de mercur de 400 W montate pe plafon. Comanda iluminatului general din holul public, săli de aşteptare, tunel, portice se face dintr-un singur punct — tabloul general —situat într-o încăpere specială; sunt prevăzute şi tablouri secundare pentru consumatorii independenţi. De asemenea, a fost prevăzută dubla alimentare a clădirii pentru călători de la bara de joasă tensiune a postului de transformare. Puterea instalată numai în clădirea pentru călători este de 104 kW, din care iluminatul reprezintă 90 kW. 

Iluminatul exterior al peroanelor descoperite a fost realizat cu corpuri de iluminat tip lampadar, echipate cu tuburi fluorescente. Pentru atenuarea efectului stroboscopic, corpurile de iluminat au fost alimentate consecutiv din faze diferite. Spaţiile verzi au fost iluminate cu corpuri de iluminat tip pitic, integrindu-se în ansamblul decorativ al staţiei de călători, în proiectare şi execuţie s-au folosit pe scară largă materialele înlocuitoare sub PVC, conductori MTINC, A.F.Y., cabluri A.C.Y.Y.B. etc. 

Instalaţia de încălzire cu radiatoare şi convectori asigură temperaturi minime necesare, completarea caloriilor în încăperile mari, holuri, săli de aşteptare fiind asigurată cu instalaţii de aer cald. Intrările de mare circulaţie in holul public au fost prevăzute cu perdele de aer cald. 

Instalaţia de alimentare cu apă a fost studiată economic, realizidu-se debitul necesar prin acumulare într-un castel de apă lîngă staţia C.F.R. Braşov. De asemenea clădirea este dotată cu instalaţii sanitare, ventilaţii, radioficare, teleinformare, clasoficare, gaze, frigorifice etc. 

Mobilierul a fost tratat modern, corespunzător destinaţiei încăperilor gării şi coloraturii de ansamblu, folosindu-se în general metalul şi masele plastice, în favoarea aspectului exterior vor interveni lucrările de sistematizare şi construcţii din piaţa gării ce sunt în curs de execuţie. 

Autori : arhitecţii Th. Savulescu, FI. Ionescu Colaboratori: arhitecţii I. Lascov, N. Chirculescu, C. Sandu, F. Stoenescu, N. Negoescu, S. Antonianu 

Decoraţii interioare: arh. R. Petrescu, prof. P. Miracovici, prof. Zoe Baicoianu, prof. D. Parocescu 

Rezistenţă: inginerii M. Mihăilescu, Gh. Şerban, M. Manoilescu, A. Teodor, M. Codreanu 

Şef proiect lucrări complexe: ing. I. Azimioară 

Conducerea şantierului: inginerii D. Popescu, T. Voinarovschi 

Institutul de Proiectări Transporturi şi Telecomunicaţii (I.P.T.Tc.) 

CRONO STIRI:

1962 - In ziua inaugurării au fost vîndute 3.500 bilete de peron, a doua zi tot 3.500, iar de atunci în medie aproape 1.000. Pentru cine a văzut gara cea nouă a Braşovului, faptul nu surprinde de loc. Îngemănarea dintre sticlă şi marmură, dintre masivitatea clădirii şi liniile surprinzătoare ale imensei cupole, au dat un ansamblu arhitectonic modern unitar şi — ca să reluăm spusele vizitatorilor — de toată frumuseţea. 

Din miile de pasageri şi vizitatori ce trec zilnic pe aici, am „urmărit“ cu aparatul fotografic la întîmplare, pe unul. Este tînărul Ioan Csiszér, sudor la uzinele bucureştene „Tudor Vladimirescu“, care şi-a petrecut o parte din concediu undeva în împrejurimile Braşovului. In ziua sorocită pentru plecare, şi-a făcut bagajele, şi-a luat ziua bună de la rudele care-l găzduiseră, iar nu după multă vreme cobora la autogara I.R.T.A. situată în acelaşi corp de clădire cu noua gară de călători (clişeul 1). 

Interiorul gării, îmbinarea dintre linii şi culori, mulţimea ghişeelor, totul produc asupra lui o profundă impresie. De aceea (clişeul 2) minute în şir priveşte fără să se mai sature. Pînă la venirea trenului, ştie că mai este vreme. Cîtă anume, se grăbeşte să afle prin mijlocirea interfonului (clişeul 3). Apeşi pe buton, aştepţi pînă se aprinde un beculeţ şi întrebi la cît e trenul sau pe ce linie garează. Ţi se răspunde pe loc şi bineînţeles, fără greşeală. De fapt, zilele acestea au şi fost terminate experimentările la interfon. 

Imagini din gara

De aici, primul drum la oficiul poştal aflat la numai doi paşi. De o convorbire telefonică cu Bucureştiul parcă nu-i vreme. Atunci completează formularul telegramei, pe care puţin îmbujorat mărturisea că o trimite „la cineva“ (clişeul 4). 

Tocmai la gîndul întîlnirii cu aceea căreia i se adresa telegrama, Csiszér coboară la frizerie (clişeul 5). Aici într-o încăpere alăturată se află lustrageria, iar in curind şi o călcătorie. 

In ciuda draperiilor groase, canicula îşi croieşte drum şi-n sala de aşteptare. De aceea, o bere intr-adevăr rece servită in restaurantul gării, alături de o gustare, (clişeul 6) este cît se poate de înbietoare. 

Cînd aştepţi, timpul trece întotdeauna greu, spune zicala. Constructorii gării s-au gîndit şi la aceasta. In hol se găseşte un stand permanent de cărţi şi un ghişeu de difuzare a ziarelor şi revistelor. După ce şi-a ales cartea preferată „eroul“ fotoreportajului nostru a poposit în sala de aşteptare (clişeul 7). Daca era ceva mai tîrziu , în sala de aşteptare putea viziona şi programul postului nostru de televiziune. 

Informat din vreme despre ora plecării şi linia de garare, Ioan Csiszér străbate tunelul pentru ieşirea pe peroane (clişeul 8). 

De acum — aşa cum arată şi ceasul de sub copertina unuia dintre peroane — pînă la, sosirea trenului au mai rămas puţine minute (clişeul 9). Tocmai de aceea nerăbdarea e şi mai mare... (Drum Nou, ed. 2 septembrie 1962)

VEZI SI: Gara centrala Brasov, in timp (Galerie Foto)

Sursa info si foto: revista Arhitectura / Digiteca Arcanum