1833 - Se infiinteaza "Turnatoria de clopote", viitoarea fabrica MOB & IUS

Standul Turnătoriei, fabricii de mașini și metalurgie „Julius Teutsch" din Brașov la "Expoziția și Târgul de Mostre a Industriei Românești" (1921). Sursa foto: Fototeca MNIR

Firma IUS isi are originea indepartata in "Turnatoria de clopote" infiintata in anul 1833 de Iosef Frantz Teutsch, cu sediul in Brasov, pe ulita Targul Boilor, devenita acum Diaconul Coresi. Sta marturie a acestor inceputuri casa de piatra care s-a pastrat pana astazi la nr. 6. In partea din fata, a casei a fost instalat atelierul de turnare, iar in doua incaperi, din spate se depozitau materiile prime si piesele turnate. Aici se fabricau clopote pentru vite, sfesnice, foarfece speciale pentru taiat fitile, masini de calcat din arama, piulite si alte produse de uz gospodaresc.

Intrucat nici un alt atelier, din cele 1200 existente in randul breslelor mestesugaresti oficial recunoscute, nu avea acest profil, "Turnatoria de alama si clopote" a lui I. Teutsch raspundea unei reale necesitati economice resimtita in Tara Barsei. Astfel pentru a satisface cerintele tot mai mari ale fabricilor, atelierelor si populatiei din zona s-a impus deschiderea unui nou atelier in Ulita Postei (Livada Postei), unde s-a diversificat gama produselor turnate. Aici se turnau si clopote mari de biserica de pana la o tona. Multe din acestea erau comandate de bisericile de peste Carpati din tarile romanesti Muntenia si Moldova.

Odata cu desfiintarea breslei turnatorilor, in anul 1858, patrimoniul turnatoriei a trecut in proprietatea familiei Teutsch, iar in anul 1868 s-a inregistrat la Sfatul Negustoresc (Camera de Comert de mai tarziu) firma "IULIUS TEUTSCH", ca una din primele de acest gen din Transilvania. Pana in anul 1880 aceasta avea sa fie singura turnatorie din Brasov si regiune, care furniza piese de schimb pentru industrie.

Dupa anul 1882 (cand s-a achizitionat primul strung actionat cu aburi) firma s-a profilat pe furnizarea de piese de schimb turnate si pe activitati de reparatii a fabricilor de zahar, de cherestea, a morilor, a fabricilor de textile si spirt, a instalatiilor de alimentare cu apa, devenind un fel de "mecanic sef" al industriei brasovene. Dintre cele mai importante produse ale firmei s-au remarcat pompele pentru stingerea incendiilor care, fiind mobile, usor de transportat si manipulat au fost solicitate in intreaga Transilvanie, apoi in Ungaria si Tara Romaneasca.

In anul 1894 a fost achizitionat un nou grup de cladiri pe str. Garii (astazi Iuliu Maniu nr. 13) unde s-a concentrat intreaga activitate de prelucrari mecanice, turnatoria continuandu-si activitatea in vechile ateliere, unde pe langa turnatoria de bronz s-a infiintat si turnatoria de fonta. Noile ateliere au fost inzestrate cu strunguri paralele si masini de frezat, actionate prin axe de transmisie de catre o locomotiva cu aburi. Aceasta a permis trecerea la turnarea si prelucrarea unor piese mult mai mari si mai complexe: pistoane pentru motoare, roti volante mari, vagoneti de transport pe linie ingusta, pompe manuale pentru apa etc.

Odata cu cresterea prestigiului firmei si a calitatii produselor au aparut noi comenzi de constructii metalice si profile fasonate precum si produse de inalta tehnicitate pentru acea vreme ca: pistoane si camasi de cilindri pentru motoare de mare putere cerute de santierele navale. In aceste conditii suprafetele de productie au devenit insuficiente. Ca urmare, in anul 1908 s-a achizitionat un teren viran langa vechea gara de calatori (pe hartile actuale, la adresa : Str. Harmanului nr.58) teritoriu care a apartinut intreprinderii pana in anul 2008, unde s-au construit, un atelier de fierarie si o mare hala de turnatorie. Pe frontispiciul acelei hale s-a inscris in relief anul "1833" despartit la mijloc printr-o roata dintata. Cu acest prilej s-a renuntat la atelierele din ulitele Targul Boilor si Postei ca si la anexele administrative din Ulita Neagra.

Un moment important al anului 1920 a fost introducerea motoarelor electrice pentru actionarea utilajelor, in locul locomotivei cu aburi. S-au introdus in fabricatie roti de antrenare, corpuri de pompe, stalpi pentru iluminat, vane din fonta, masini de tocat carne, foarfeci de croitorie etc, productia firmei adaptandu-se astfel noilor cerinte ale pietei.

Pentru punerea de acord a denumirii firmei cu noul profil de productie si extinderea obiectului de activitate, in anul 1927 firma IULIUS TEUTSCH s-a transformat in "TURNATORIA SI FABRICA DE SCULE TEUTSCH" - societate in nume colectiv, cu sediul in Brasov, str. Garii nr. 12 (astazi Iuliu Maniu) sub conducerea fratilor Hennan si Walter Teutsch, care aveau sa ramana patronii firmei pana in anul 1948.

In acelasi an s-a inceput fabricarea uneltelor si sculelor de mana, firma brasoveana devenind astfel prima din Romania care a trecut la acest profil de productie. La inceput a importat de la firma "Sturzberg" din Germania, semifabricate forjate si debavurate pentru clesti si foarfeci. Pentru desfacerea uneltelor si sculelor de mana, s-a inchiriat si amenajat un magazin propriu, in str. Portii (azi str. Republicii). Din 1928 gama de produse s-a largit cu chei fixe, ciocane, scule de lacatuserie etc. - ca urmare a achizitionarii de la aceeasi firma "Sturzberg" a unor ciocane de forjat cu cadere libera, instalate intr-un nou local inchiriat vis-a-vis de atelierele din str. Garii, unde s-au executat si matritele.

In anul 1930 s-a largit gama cheilor fixe duble ; s-au asimilat noi produse, trecandu-se la productia de clesti combinati si rame pentru fierastraie metalice.

In anul 1936 s-a modernizat turnatoria si atelierul de prelucrari mecanice ; s-au dotat : atelierul de forja cu ciocane cu curea si cadere libera de tip Brott de 400, 750 si 1000 kgf., iar atelierul de prelucrari mecanice cu strunguri paralele, masini de frezat prese excentrice de mare putere, precum si cu polizoare si masini de gaurit produse chiar de fabrica.

Cresterea gradului de inzestrare tehnica si pregatire profesionala a colectivului intreprinderii a permis trecerea la fabricarea de utilaje diverse pentru industria chimica si alimentara, a preselor de 30 - 60 tf. Succesele anului 1936 au fost incununate de turnarea, in premiera nationala, a primului batiu de strung - performanta care a facut sa creasca prestigiul firmei in cadrul industriei romanesti.

Profilarea fabricii pe productia de masini unelte si scule de mana, cat si cererea tot mai mare a acestor produse au condus la construirea in anul 1938, a unei noi hale de productie, langa turnatoria din str. Harmanului, in care a inceput sa functioneze atat atelierul de forja, mutat din vechiul local si dotat suplimentar cu prese cu genunchi, cuptoare de incalzire si recoacere, cat si o centrala electrica de capacitate mica.

Noile conditii tehnice au condus la o larga diversificare a fabricatiei de scule ca: foarfeci pentru croitorie, panze si rame pentru fierastraie de metal, foarfece pentru vie, raportoare, sublere de diferite marimi, micrometre, freze, filiere, calibre spioni, vinciuri, burghie, tarozi, masini mici de gaurit, foarfeci pentru tabla, chei franceze, surubelnite, noi tipodimensiuni de chei fixe duble. Pana la sfarsitul anului 1940 au mai fost asimilate ciocane pentru fierari, surubelnite pentru electricieni si surubelnite schimbabile (fiecare in cate patru tipodimensiuni), clesti pentru telegraf si pentru fierari etc.

In perioada 1941-1944, fabricatia multora dintre produsele de baza, a fost abandonata, trecandu-se la productia de razboi. In urma bombardamentelor din perioada aprilie-iulie 1944, cladirile din str. Harmanului nr. 58 au fost distruse iar atelierele si turnatoria au fost mutate la Tarlungeni, unde au functionat pana in anul 1947, cand s-au reconstruit pe vechiul amplasament.

Din 1948 de la nationalizare "Turnatoria si Fabrica de scule Teutsch" a luat denumirea de "IOAN FONAGHI". In continuare, firma a fost supusa unui proces de sistematizare, modernizare si extindere cu capacitati de productie si procese tehnologice moderne, reluandu-se fabricatia de unelte si scule de mana intr-o gama diversificata.

In anul 1949 intreprinderii i s-au adaugat: mica fabrica "AMEPA" din str. Lunga nr. 247, care producea mandrine, sublere, etc. cat si Fabrica de panze pentru fierastraie de lemn "PRIFARO" din str. Harmanului nr. 12, largindu-se astfel profilul intreprinderii. Dupa comasare, fosta fabrica "AMEPA" s-a transformat in "sectorul Precizie" al intreprinderii. Dupa 1950 a continuat activitatea de concentrare a unor suprafete de productie, dotarea acestora cu noi utilaje si introducerea in fabricatie a noi tipodimensiuni de unelte si scule de mana: aspersoare pentru agricultura, elementi si duze pentru motoare Diesel.

Perioada anilor 1956-1960 a consacrat definitiv firma IUS ca unica producatoare de unelte si scule de mana din tara. In aceasta perioada s-a realizat actionarea individuala a masinilor unelte din sectia de prelucrari mecanice. Intreprinderea a fost dotata cu masini si instalatii moderne pentru productia sectiilor de baza si scularie. S-au creat astfel conditii pentru aplicarea de tehnologii moderne care au condus la cresterea productivitatii muncii si a calitatii produselor, reducerea efortului fizic si imbunatatirea conditiilor de munca. S-au asimilat si introdus in fabricatie produse noi: chei tubulare, capete de chei tubulare, noi tipuri de surubelnite si diverse scule speciale pentru dotarea unor instalatii si utilaje fabricate in tara. Intre anii 1961-1962, s-a demolat vechiul atelier de unelte, utilajele de aici fiind mutate in hala noua "Unelte-masini", intr-un flux tehnologic imbunatatit. In locul vechiului atelier a fost construita o noua hala de forja, dotata cu utilaje moderne si cu o anexa sociala.

Forja fabricii “Ion Fonaghi”, ulterior IUS Brasov, 1967.
Sursa foto: Orasul Memorabil. Album Eleonor Badicu.

S-au construit o statie moderna de compresoare si o statie de transformare, prin care s-a conectat intreprinderea la sistemul energetic national. Sectiile de productie au fost dotate cu noi utilaje tehnologice moderne.Astfel sectia Forja a beneficiat de ciocane matritoare actionate cu aer comprimat, masini de forjat orizontale, precum si de cuptoare moderne pentru tratamente termice primare prevazute cu aparatura pentru controlul si reglarea temperaturii. In sectia de prelucrari mecanice au aparut masinile de brosat care au schimbat radical tehnologia de prelucrare a cheilor fixe, creandu-se posibilitatea asimilarii cheilor inelare. Colectivul de conceptie al IUS, avand deja o experienta in fabricatia de scule isi indreapta atentia spre masinile monooperatii specializate pentru a se putea trece la fabricatia de serie mare.

S-au proiectat si s-au executat primele utilaje prin autodotare: masini de rectificat intre doua pietre, masini de rulat filet la cheile franceze, masini de rodat si frezat chei franceze, cuptoare pentru tratamente termice, instalatii de sablare, instalatii pentru acoperiri de suprafata - de tipul cupru-nichel-crom - cadmiere, precum si pentru protectie prin brunare - masini pentru injectat mase plastice etc.
S-au asimilat scule pentru dotarea locomotivelor Diesel electrice, a motoarelor Diesel de 350 si 700 CP si pentru alte utilaje de complexitate si importanta deosebita. A fost un examen al profesionalitatii colectivului IUS, data fiind calitatea ceruta de aceste scule.

In perioada 1961-1965 s-au asimilat 120 produse noi din care: chei pentru autovehicule, chei inelare, clesti pentru tevi, clesti pentru inele siguranta, chei reglabile cu role, chei dinamometrice - produse pentru prima oara in tara - iar in anul 1964 a inceput fabricarea truselor profesionale pentru diverse meserii.

S-a inregistrat o crestere considerabila a calitatii produselor, executandu-se pentru prima data scule din otel aliat cu crom si vanadiu, material cu calitati superioare, la care s-au aplicat procedee moderne de prelucrare in special de tratament termic. S-a trecut la forjarea semifabricatelor din platbanda sub forma de croiuri, executarea cheilor tubulare si a altor produse cu acumulare si poansonare pe masini de forjat orizontale. Proiectarea si realizarea in intreprindere, a masinilor de injectat mase plastice in intreprindere au permis utilizarea maselor plastice in fabricatia de scule. Toate acestea au facut ca sculele produse in IUS sa devina competitive, inscriindu-se in standardele internationale.

Incepand cu anul 1964 IUS a inceput sa participe la diferite expozitii din tara in urma carora au crescut cererile de scule pe piata interna si au aparut primele solicitari la export. Au fost construite si date in folosinta, capacitati direct productive dotate cu utilaje tehnologice cu parametri tehnico-functionali superiori. Dintre acestea amintim: hala de prelucrari mecanice la rece, hala de acoperiri metalice, hala de debitat materiale metalice, un nou atelier de injectat mase plastice.

Fabrica veche in 2008, inainte de demolare. Sursa foto: Bing Maps.

De asemenea au fost puse in functiune: centrala termica, depozitul de carburanti si lubrifianti, magaziile de produse finite si de expeditie. S-a construit un depozit modern de laminate pe verticala, proiectat si executat dupa o solutie originala la IUS. In anul 1976 s-a dat in folosinta o noua hala destinata sculariei cu o suprafata de 3500 mp si cea de a doua linie de acoperiri metalice lucioase, complet automatizata.

In perioada 1976-1980 investitiile au fost orientate cu precadere spre dotarea spatiilor existente cu noi si moderne utilaje tehnologice care au contribuit la cresterea productivitatii muncii si productiei de unelte si scule.

Au fost luate masuri de modernizare a tehnologiilor de fabricatie; introducerea tehnologiilor "de varf" in vederea diversificarii productiei, cresterii calitatii si competitivitatii produselor. De remarcat ca introducerea progresului tehnic s-a bazat in cea mai mare parte pe fortele proprii ale intreprinderii, foarte multe utilaje fiind proiectate si executate prin autoutilare. S-a imbunatatit tehnologia de prelucrare la cald, Sectia Forja, fiind dotata cu utilaje moderne de mare capacitate si productivitate. S-au proiectat si executat instalatii de incalzire prin curenti de medie frecventa (8000 Hz), realizate in premiera pe tara, dupa o solutie originala, fapt care a condus la cresterea productivitatii muncii la operatiile de matritare cu circa 50%.

De asemenea, Sectia Forja a fost dotata cu 4 instalatii de preforjare prin laminare care au condus la reducerea consumului de metal, cu noi ciocane matritoare, cuptoare pentru tratament termic primar, instalatii de curatirea suprafetelor prin sablare si altele. In domeniul prelucrarii la rece a metalului, specialistii intreprinderii au acordat o atentie prioritara introducerii masinilor agregat. A fost introdus in fluxul de fabricatie agregatul de prelucrat clesti cuie si rabit, care a condus : la cresterea productivitatii muncii cu 40%, a calitatii si competitivitatii produselor. Tot pe masini agregat s-a trecut la prelucrarea prin aschiere a cheilor inelare si a surubelnitelor pentru locas cruciform. In sectia Prelucrari s-a introdus executarea pe strunguri automate a capetelor de chei tubulare si a altor componente din trusele de capete.

Pentru finisarea suprafetelor sculelor s-au inlocuit polizoarele manuale cu masini agregat pentru slefuiri de contur sau curatari de suprafete in instalatii cu vibrare in mediu umed. Tot prin autoutilare s-au executat : o linie de tratament termic cu alimentare cu banda, instalatii de calire prin CIF si cuptoare.

In atelierul de acoperiri de suprafata s-au introdus instalatii de: zincare lucioasa, brunare, fosfatare, cadmiere si metalizare. Aceste instalatii, realizate prin autoutilare au fost complet mecanizate si au asigurat o calitate superioara a pieselor. IUS poate realiza in prezent acoperiri de suprafata diverse, dispunand de toate mijloacele necesare pentru a asigura produselor sale competitivitate pe orice piata a lumii.

Multe tehnologii si utilaje moderne introduse in fabricatie sunt rodul muncii creatoare a unor inventatori si inovatori din randul muncitorilor, maistrilor, tehnicienilor si inginerilor din IUS. Printre cele mai valoroase inventii si inovatii aplicate in IUS enumeram: Schimbarea tehnologiei de fabricatie a capetelor de chei tubulare prin extrudare la rece pe prese; Agregatul pentru raionat chei inelare (care elimina complet munca manuala); Modificarea constructiva a cheilor dinamometrice cu posibilitatea citirii directe a valorilor inregistrate; Instalatia de zincare; Prelucrarea capetelor de chei tubulare pe strunguri automate monoax; Standul pentru incercat chei dinamometrice; Agregatul pentru prelucrarea clestilor de cuie .

Complexitatea problemelor tehnico-economice ale fabricatiei de unelte si scule de mana a determinat si o perfectionare corespunzatoare a organizarii conducerii productiei si a muncii. In acest context s-a inscris si punerea in functiune, in anul 1977 a Oficiului de calcul unitate unde s-a realizat un sistem de culegere, concentrare, transmitere, prelucrare si stocare a informatiilor. Sistemul informational printr-o serie de programe ce vizeaza diferite laturi ale activitatii de aprovizionare productie, desfacere, costuri, etc. a asigurat necesarul de date pentru diferite nivele de conducere.

Dupa evenimentele din decembrie 1989 IUS - S.A. a fost marcata de mutatiile fundamentale produse la nivelul intregii tari. Incepand cu anul 1991, IUS a devenit membru cu drept de vot in Organizatia Internationala pentru Standarde ISO. Puncte cheie pentru indeplinirea obiectivelor propuse le-au reprezentat si colaborarea cu firme straine de renume, din domeniul sculelor de mana, ca si realizarea majoritatii activitatilor de export-import direct, pe cont si in nume propriu.

IUS si-a adaptat strategiile manageriale in directia coroborarii, structurii de personal si a capacitatilor existente cu cererile diversificate in structura. Astfel s-au creat conditiile optime pentru realizarea unei productii de export de peste 50% din productia totala

In 1998 s-a privatizat prin achizitionarea pachetului majoritar al IUS SA Brasov de catre grupul francez MOB punandu-se astfel bazele unui grup industrial puternic in randul " fauritorilor de scule de mana profesionale".

Noua fabrica din zona cartierului Triaj . Anul 2013. Sursa foto: FB/ Fabrica IUS BV

In anul 2008 s-a demarat proiectul privind constructia unei noi fabrici la Brasov pentru productia de unelte si scule de mana. Investitia se ridica la 8.2 milioane de euro si va acoperi o suprafata de 9850 mp. Noul site de logistica cu o suprafata de 3600 mp incorporeaza o investitie de 2,8 milioane de euro.
Aceste investitii vor reprezenta un suport puternic pentru realizarea produselor prin modernizarea si optimizarea fluxurilor tehnologice, precum si o oferta de servicii de inalta calitate.

Sursa info: MOB & IUS Brasov