Alegerile locale din 1992 au fost primele pentru desemnarea aleşilor locali după mai bine de jumătate de secol. Scrutinul, desfăşurat în baza Legii nr. 70, promulgată de Parlamentul României la 26 noiembrie 1991, a fost precedat de
prima campanie electorală pentru alegeri locale de după Revoluţie. Campania s-a dus mai mult în stradă, poate şi pentru că suportul mediatic era mult sub diversitatea şi posibilităţile de promovare şi audienţă de acum. La acea dată, în Braşov existau doar două cotidiane, Mesager şi Gazeta de Transilvania, şi o singură televiziune locală, RTT.
În cursa pentru primăria Braşovului s-au înscris nu mai puţin de 13 candidaţi susţinuţi de diferite formaţiuni politice. Primarul în funcţie la acea dată, Ion Gonţea, a fost susţinut în continuare de Frontul Salvării Naţionale (FSN) - aflat atunci la putere, însă pe lista candidaţilor s-au mai regăsit şi Aurel Gheşa din partea PNL-AT, Florea Gheorghe Danciu de la PRM, Adrian Moruzi de la Convenţia Democratică (CDR), Gheorghe Puşcaşu, susţinut de PSD-FSN, Dan Dicianu, candidatul Partidului Social - Democrat din România (PSDR), Aurel Pistriţiu, de la Partidul Democrat Agrar (PDAR), Bogdan Alexandrescu de la Partidul Republican, Gheorghe Dospinescu, de la PUNR, Mirel Constantin Popa, de la Convenţia „Ecologiştii” dar şi independenţii Dragomir Bălan şi Mihai Imbrea. Prima lor confruntare directă, în prezenţa presei, a avut loc cu o săptămînă înaintea primului scrutin al alegerilor, din 9 februarie 1992, la Hotelul Aro Palace. Atunci a ieşit în evidenţă independentul Mihai Imbrea, chiar înainte de dicursuri: „prezenţa candidatului independent, într-o stare euforică sesizabilă a stricat un pic scenariul organizatorilor, însă nu într-o măsură substanţială”, scria reporterul trimis de ziarul Mesager.
Ziua de 9 februarie 1992 Braşovul avea 175 secţii de votare. 13 candidaţi la primăria municipiului, şi încă 337 de candidaţi la unul din cele 31 de posturi de consilier local aşteptau rezultatul urnelor. 237.680 de persoane cu drept de vot (cu 10.000 mai mult decît populaţia totală actuală a municipiului!) s-au regăsit pe listele de alegători. Au ieşit însă la urne doar 155.926 de braşoveni. Prezenţa la vot la primul tur de scrutin al alegerilor locale din 9 februarie a fost de 65,53% - cea mai mare în municipiu în ultimii 20 de ani. După primul tur, în competiţia pentru primăria Braşovului au rămas în cursă Adrian Moruzi (CDR), care a primit 44% dintre voturi, şi primarul numit în funcţie, Ion Gonţea (FSN), care a adunat 21,59%. Au urmat Gheorghe Dospinescu (PUNR), cu 13,17%, Aurel Gheşa (PNL-AT), cu 5,23%, Mirel Constantin Popa (Convenţia „Ecologiştii”) cu 2,79%, Florea Danciu (PRM), cu 2,52%, Gheorghe Puşcaşu (FSN-SD) cu 2,46%, Aurel Pistriţiu (PDAR), cu 2% şi Mihai Imbrea (independent), 1,3%. La Consiliul local, din 31 de posturi de consilieri, 11 au revenit Convenţiei Democratice (34%), 7 FSN-ului (21,3%), în rîndurile cărora s-a aflat şi actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, 4 PUNR-ului (10,7%), trei UDMR-ului, două PNL-AT-ului şi cîte unul Convenţiei „Ecologiştii”, PRM-ului, PDAR-ului şi FSN-SD-ului. La turul al doilea de scrutin pentru alegerea primarului, prezenţa la vot a fost de 62,5%. Susţinut şi de PNL-AT, învingător a ieşit candidatul Convenţiei Democrate, Adrian Moruzi, care a întrunit 53% dintre voturi, faţă de 45% în dreptul candidatului FSN, Ion Gonţea.
Citeste si: 23 februarie 1992 - Adrian Moruzi, primul primar al Brasovului ales democratic dupa Revolutia din 1989
În general primele alegeri locale libere nu au adus mari nereguli la Braşov. S-a votat corect, însă Comisia electorală a Biroului Electoral de Circumscripţie Braşov a constat, după scrutinul din 9 februarie, 11.077 de voturi nule, iar după al doilea tur, din 23 februarie, 1.865. Deşi în presa braşoveană au apărut recomandări cu privire la modul de folosire al buletinelor şi al ştampilelor de vot, reprezentanţii BEJ au constat că „tehnica nu a fost bine stăpînită de unii alegători, alţii au vrut mai mulţi primari şi au ştampilat ca atare, şi mulţi au introdus buletine nule”. Pe de altă parte, în turul al doilea au fost şi unii care „au votat pentru doi primari“ sau au simţit nevoia să clarifice pentru cine au votat. De pildă un susţinător al lui Ion Gonţea a scris pe buletiul de vot: „Nu fotez chia, ci trandafilu" ("Nu votez cheia, ci trandafirul". Cheia fiind simbolul electoral al CDR iar trandafirul, al FSN)“.
Ion Gonţea avea însă să fie desemnat la scurt timp preşedinte al Consiliului Judeţean. În alegerile din interiorul CJ a cîştigat acest post un reprezentat FSN, deşi, din cele 45 de mandate de consilieri judeţeni, CDR obţinuse 16, iar FSN doar 12. Viceprimar în mandatul ’92-’96 a fost arhitectul Corneliu Popa, membru PNŢCD, partid component al CDR.
După primele alegeri libere locale din România, Asociaţia Pro Democraţia, care a avut 275 de observatori în tot judeţul, nu a constatat fraude electorale. A notat însă unele deficienţe de organizare şi de desfăşurare a alegerilor, pe care l-a pus pe seama primăriei municipiului Braşov.
Sursa info: Monitorul Expres
Comentarii
Trimiteți un comentariu