22 august 1950 - Brasovul este rebotezat de comunisti Orasul Stalin

1956. Statuia lui Stalin, in zona actualului Parc al Eroilor.

Instaurarea regimului comunist în România și primii ani de dictatură proletară au însemnat și redenumirea a aproape 12 000 de localități, străzi, uzine și fabrici din România după „părinții” comunismului mondial – Karl Marx, Friedrich Engels, Vladimir Ilici Lenin și Iosif Visarionovici Stalin.

Dacă înainte de 1948 străzile cele mai importante din Brașov purtaseră numele membrilor Casei Regale (bulevardul Regele Ferdinand, strada Principele Carol, strada Regina Maria etc.), la scurt timp după instaurarea regimului comunist, străzile, parcurile şi pieţele centrale iau numele personalităților marxism-leninismului sau a unor personalităţi sovietice: Marx, Engels, Lenin, Stalin, generalul Voroşilov.

Piața Sfatului din Brașov își schimbă numele în Piața „23 August”, iar parcul central devine „Parcul prieteniei româno-sovietice”. Fabricile primesc şi ele nume preluate din limbajul propagandei: „Steagul Roşu”, „Partizanul roșu”, „Dezrobirea”.

Propaganda comunistă cerea ca iubirea faţă de Stalin să nu aibă limite: de la oameni obişnuiţi şi până la proiecte grandioase şi chiar oraşe, numele lui Stalin era omniprezent. Conducerile comuniste din Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Polonia, România şi Ungaria au dat numele lui Stalin, "marele conducător", aşa cum îl denumea propaganda sovietică, unor oraşe semnificative. Modelul onomastic sovietic nu se limita însă doar la numele lui Stalin. Şi alţi lideri comunişti erau onoraţi astfel. În 1953, în RDG, oraşul Chemnitz primea numele de Karl Marx Stadt. În Iugoslavia, unde nu a existat un Oraş Stalin, actuala capitală a Muntenegrului Podgoriţa s-a numit, din 1946 până în 1992, Titograd, după numele liderului comunist Josip Broz Tito. În România, oraşul Oneşti a primit numele de Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar oraşul Ştei a fost denumit Dr. Petru Groza, după numele a doi foarte proeminenţi lideri comunişti români.

"Cererea" prin care muncitorii brasoveni solicitau Guvernului sa schimbe numele in Orasul Stalin. Sursa foto: La Stegaru

"Raspunsul" favorabil, prompt, al statului comunist la "cererea" brasovenilor. Sursa foto: La Stegaru

Sursa foto: La Stegaru

Ruşii au denumit 14 oraşe din toată Europa după numele dictatorului sovietic. Se spune că în România ar fi fost vizat iniţial Sibiul, insa, Brasovul se afla in plina dezvoltare industriala, asa ca, 'onoarea" i-a revenit lui. In general, orasele europene care au primit numele Stalin au fost orase puternic industrializate. Ca să nu se creadă că ruşii au impus acest lucru, s-a fabricat un document print care muncitorii din Braşov cereau insistent ca oraşul să poarte denumirea de Stalin. Pe 19 august 1950 cererea apărea în ziarul Drum nou, pe 22 august 1950 era dat decretul de schimbare al numelui, iar pe 25 august acelaşi an, Drum nou publică “salutul călduros” al Guvernului şi Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (viitor Partid Comunist Român) vizavi de schimbarea numelui din Braşov în Oraşul Stalin.

Monumentul soldatului sovietic
din Parcul Prieteniei.
(Actual Parcul Titulescu)

Comunistii n-au avut curajul sa demoleze sau sa transforme major centrul vechi al orasului, din mai multe motive. Drept urmare, au instalat simboluri comuniste, staliniste, in fata vechii cetati. In "Parcul Prieteniei" (actualul Parc Titulescu) au amplasat monumentul impunator al "Soldatului sovietic" iar in zona din fata actualei Prefecturi au ridicat o statuie a lui Stalin. Probabil ca asta nu a fost suficient pentru conducatorii comunisti de atunci si cineva a avut ideea inscriptionarii cu brazi a numelui "Stalin" pe muntele Timpa, pentru ca vechiul oras sa fie dominat de aceasta imagine.

Au ramas foarte putine fotografii in care sa fie vizibil numele lui Stalin pe Timpa. Poate ca nu s-au facut prea multe sau brasovenii nu vor sa fie pastrate prea multe dovezi despre acea perioada care nu a constituit un motiv de mandrie pentru ei. Si statuia lui Stalin a disparut misterios, nestiindu-se exact ce s-a intimplat cu ea dupa ce a fost data jos de pe soclu.

Odata cu orasul, si Poiana Brasov a devenit Poiana Stalin. La scurt timp dupa rebotezare, numele statiunii avea sa beneficieze de publicitate internationala. Intre 28 ianuarie si 4 februarie 1951, Poiana Stalin a fost gazda celei de a 9-a editii a Jocurilor Mondiale Universitare de Iarna, la care au participat 415 studenti sportivi din 23 tari, atât ai blocului sovietic, dar și din Anglia, Finlanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Belgia, Elveția, Italia, Franța, Statele Unite, Australia, Brazilia, Egipt, India.

Pe 6 septembrie 1950, Marea Adunare Naţională votează Legea nr. 5 cu privire la reorganizarea teritorială a judeţelor din perioada Regatului României, iar Oraşul Stalin devine Capitala regiunii cu acelaşi nume.

După zece ani, în 24 decembrie 1960, orasul şi-a recăpătat vechea denumire.

Piata Sfatului. Citirea Decretului, prin care se atesta schimbarea numele orasului Brasov, in orasul Stalin. Sursa foto: Agerpres

Surse info: Adevarul, La Stegaru, Muzeul Judetean de Istorie Brasov, Radio Romania International