11 septembrie 1962 - Inaugurarea cinematografului "Partizanul Rosu", rebotezat "Patria" mai tarziu

Cinematograful "Partizanul Rosu", 1962. Sursa foto: Arhiva UAR
Sala cinematografului. 1963. Sursa foto: SNU
La 11 septembrie 1962, a fost inaugurata una dintre cele mai moderne săli de spectacol din România acelui timp. Este vorba despre Cinematograful Panoramic “Partizanul Roşu” (după numele fabricii de textile din vecinătate), rebotezat mai târziu “Patria”. Sala avea o capacitate de 800 locuri, fiind uriaşă în raport cu cele existente atunci, beneficia în premieră de ecran şi sistem de proiecţie panoramic, de sonorizare stereo.

Intrarea în cinematograf se făcea prin parterul blocului «C», unde a fost prevăzut vestibulul cu casele de bilete şi biroul administrativ, precum şi holul cu un bufet. In hol şi vestibul au fost prevăzute finisaje durabile din materiale nobile: pardoseala din plăci de marmură aşezate în mozaic roman ; stîlpii îmbrăcaţi în travertin , mobilierul din oţel cromat, metacart, mase plastice etc. Decoraţiile murale din vestibul, precum şi cortina decorativă au fost executate de pictor Maria Dumitrescu. 
Holul de la intrarea in cinematograf. 

La etajul I al blocului «C» era amplasat complexul cabinei de proiecţie, cu acces atît din hol cît şi din exterior. Din hol se ajungea printr-un vomitoriu în sala de spectacole. In spaţiul de sub gradene au fost amenajate grupurile sanitare, încăperile de serviciu şi auxiliare, precum şi camera de ventilaţie, prevăzută cu izolaţii fonice speciale. 

Holul caselor de bilete.
In spaţiul rezultat din încadrarea sălii — trapezoidale la interior — în perimetrul exterior rectangular s-au amenajat ieşirile de lîngă scenă, cu scările respective, precum şi canalele principale pentru instalaţiile de ventilaţie. Sala mai avea două evacuări laterale la nivelul terenului, în dreptul culoarului central de acces, uşile de ieşire fiind prevăzute cu dispozitive de deblocare în caz de pericol. 

Gradenele permiteau fiecărui rînd în parte o vedere optimă, întrucît sistemul panoramic necesita ca fiecare spectator să vadă toată lăţimea de 16 m a ecranului. Pereţii vomitoriului au fost îmbrăcaţi în lambriuri din baghete de stejar, în contratreptele scării şi în partea de jos a pereţilor laterali fiind prevăzute becuri pentru iluminatul de gardă. 

In noul cinematograf se puteau prezenta atît filme normale sau pe ecran lat, cît şi filme panoramice după sistemul TODDY, cu lăţimea filmului de 70 mm, pentru care s-a prevăzut un ecran cu lăţimea de 16 m şi înălţimea de 7,30 m. Ecranul, prevăzut cu trei cortine acţionate electric, era o continuare fluentă a pereţilor sălii ce au forma concavă spre scenă. Două din cortine, acţionînd lateral şi de sus, permiteau o diafragmare a ecranului, executat din material plastic transonor, cea de a treia cortină avînd rol decorativ. 
Ecranul panoramic al cinematografului

Pereţii sălii au fost trataţi cu materiale absorbante, conform studiului de specialitate, şi acoperiţi cu pluş în falduri verticale ; pardoseala era din covor de masă plastică, în spatele scenei, unde s-au montat difuzoarele, a fost prevăzută o izolaţie acustică cu panouri "Bekessy". 

Intrarea in sala de proiectie.
Plafonul sălii, susţinut de ferme prefabricate şi precomprimate de 24 m lungime prin intermediul unor pane din oţel beton, a fost alcătuit din elemente prefabricate de ipsos, aşezate în şiruri de dinţi de fierăstrău decalate. Aceste elemente au fost perforate cu tuburi de PVC, prin care se introducea în sală aerul condiţionat, spaţiul dintre ferme formînd o cameră de presiune. 

Elementele care formau plafonul erau prevăzute de asemenea cu scafe de lumină ce dau un joc de umbre şi lumini cu efecte interesante pe plafon. Iluminarea, prevăzută a se face în mod gradat, era completată cu o serie de aplice laterale şi cu iluminarea părţii de jos a cortinei decorative. Instalaţiile cabinei de proiecţie au fost adaptate pentru 6 canale de sunet. Al şaselea canal, cel cu efecte pentru sunetele de fond era prevăzut cu 18 difuzoare amplasate în pereţii şi plafonul sălii. 

Legături telefonice asigurau comunicaţia dintre diversele sectoare tehnice ; iluminatul de siguranţă şi gardă era rezolvat prin locuri de lampă speciale, studiate în cadrul decoraţiei interioare. Sala a fost prevăzută cu o instalaţie modernă de aer condiţionat şi umidificare a aerului — admisia efectuîndu-se prin plafonul perforat, iar evacuarea aerului prin gradenele sălii. Instalaţii separate de ventilaţie au fost prevăzute şi pentru hol şi pentru complexul cabinei de protecţie. 

Cinema Patria, 2009
Sursa foto: http://cinematreasures.org
Şef de proiect a fost reputatul arhitect braşovean Ara Ereţian, care a emigrat mai apoi în Germania. Lucrarea sa a fost una dintre cele mai îngrijit realizate, întregind ansamblul de blocuri ce fusese ridicat cu un an înainte în preajma fabricii de stofe. Decenii la rând, scuarul urban creat la intrarea în cinematograf, străjuit de mai mulţi tei şi agrementat de o mică fântână decorativă, a reprezentat un reper urban important, iubit şi frecventat de cetăţeni de toate vârstele, “Patria” fiind o parte de suflet din istoria recentă a oraşului nostru. La inceputul anilor 2000 cinematografele brasovene au inceput sa se inchida pe rind, inclusiv "Patria". Dupa o perioada de abandonare, el a intrat in lucrari de reabilitare. În anul 2013 a fost transformat în Filarmonica Brașov.

Noua Sala Patria
Noua sală Patria a fost gândită ca un complex cultural, cu o sală de spectacole având capacitatea de 458 de locuri şi scenă cu suprafaţa de 185 de metri pătraţi (pe care vor putea evolua 80 de artişti), o sală de audiţii de 53 de locuri, în care se poate realiza şi proiecţie de film, spaţii  expoziţionale şi administrative.

Odata cu darea in folosinta a salii Patria, au fost executate lucrari si in exterior. Piaţeta a fost pavata, a fost refacuta si fintina arteziana iar parcarile din jur au fost reamenajate.

Scuarul Salii Patria, 2014. Sursa foto: Google Street View


Sursa inforevista Arhitectura nr.2,1962 / Digiteca Arcanum,  Brasov Oras Magic
Sursa foto alb-negru: revista Arhitectura nr.2,1962 / Digiteca Arcanum

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

8 mai 1956 - S-a nascut Ioan Ghise, primar al Brasovului intre anii 1996-2004

Inainte si Dupa. Intersectiile din Brasov, cu semaforizare si cu sensuri giratorii (Galerie foto)

Brasov - Strada Iuliu Maniu, in timp