1 octombrie 1911 - Aurel Vlaicu face un zbor demonstrativ cu noul sau aparat, la Brasov, decolind din zona Stupini

Aeroplanul cu care Aurel Vlaicu a zburat la Brasov

Aurel Vlaicu a efectuat în perioada 1911 - 1912 mai multe zboruri demonstrative în faţa a zeci de mii de oameni din Transilvania şi Banat. Pe 26 septembrie soseşte la Braşov.  Vlaicu a cercetat împrejurimile, Valea Timişului şi înălţimile dinspre Predeal pentru “zborul cel mare”.  A stabilit sa faca zborul sau demonstrativ in ziua de 1 octombrie. Din pacate, în acea zi a fost vânt puternic iar zborul lui nu s-a desfăşurat cum ar fi vrut Vlaicu. 

25 septembrie 1909. Aurel Vlaicu la Brasov.

Zborul a fost tratat de brasoveni ca un mare eveniment. I s-a facut publicitate prin oras si au fost organizate deplasari cu trasurile, trenul si tramvaiul pina la Stupini. Participarea la eveniment s-a facut pe baza de bilet. "Gazeta Transilvaniei" anunta in editia din 29 septembrie 1911 cum vor fi organizate lucrurile in ziua zborului:

Când scriem aceste rânduri ne mai despart încă numai trei zile de măreaţa serbare a geniului românesc, când vom vedea înălţându-se măreţ în văzduhurile senine pe primul nostru aviator Aurel Vlaicu, fiul genial al vrednicilor părinţi ţărani din comuna Binţinţi de lângă Orăştie. 

Avem puternică speranţa, că fiecare bărbat şi fiecare femeie română, care va înţelege şi trebue să înţeleagă marele rost al acestei serbări, va grăbi să dea cinstea cuvenită acestui fiu de ţăran român, pe care Atotputernicul Dumnezeu l-a înzestrat cu o minte atât de ageră şi atât d erară, căci dându-i cinstea cuvenită, fiecare se cinsteşte pe sine însuşi şi prin aceasta pe neamul său, din care face parte. 

Veniţi deci toţi acei, ce purtaţi în sufletele voastre scânteia sfântăa dragostei de neam, ca să fiţi de faţă la această minunată serbare a preamăririi minţii româneşti! Veniţişi voi moşnegilor, a căror zile vă sunt numărate, să priviţi înainte dea închide ochii, minunea omului-pasare, minunea pe care a iscodit-o mintea ageră şi iscusită a unui fiu născut din părinţi ţărani! 

Apelăm cu deosebire la voi preoţii, învăţătorii şi ceilalţi fruntaşi ai noştri de la sate, ca urmând pilda dată de preoţimea, dăscălimea şi fruntaşii (din comitatele Sibiiului şi ai Albei inferioare, cari au venit în fruntea poporului de la sate la sborurile din Blaj şi Sibiiu,—să conduceţi Duminecă turmele încredinţate vouă, la serbarea aceasta măreaţă. 

Toţi, cari veţi veni şi veţi privi sborul aviatorului nostru iscusit, veţi soarbe puteri noi şi încredere puternică în viitorul neamului românesc. 

Amănunte despre zborul de Duminecă. 

Locul şi timpul sburatului. 

Spre orientarea publicului în vederea oborului de Duminecă, publicăm următoarele amănunte: 

Sborul se va face Duminecă în 1 Oct, între oarele 3.30 - 5 pe locul stupinei d-lui Diamandi Steriu de lângă linia ferată Braşov—Stupini, cam 6 chilometri de la Braşov. 

Plecarea tramvaielor şi a trenurilor. 

La locul de sburat pleacă din gara centrală Braşov următoarele două trenuri : 

La orele 2:27 d. a. trenul regulat mixt, la care se vor ataşa vagoane speciale de clasa a III-a pentru vreo 800 persoane. Publicul, care a sosit în gara Braşov cu trenurile de amiazi de către Zârneşti, Făgăraş, din Săcuime şi de cătră Predeal să se oprească în gara centrală, de unde vor pleca cu acest tren. 

Cei, cari vin de cătră Teiuş, Sighişoara cu trenul mixt de amiazi să se dea jos în staţiunea Méheskert (Stupini), de unde vor face pe jos drumul de 1 chilometru până la stupina d-lui Steriu. 

Trenul dela oarele 2:27 d. a. plecând din gara Braşov se opreşte şi la staţia Brassó-Külváros(Braşovul-vechiu). Cu toate aceste, ca să nu rămână nimeni pe jos din cauza publicului număros, care s’a urcat în gara Braşov, recomandăm Braşovechenilor să se urce şi ei din gara centrală. 

Din piaţa Braşovului vor pleca la trenul de 2:27 următoarele tramvaie: la ceasurile 12:27, 1:14 şi 1:45 cu mai multe vagoane. 

Al doilea tren, care pleacă la locul de zburat este un tren special pentru vreo 1500 persoane. Acest tren va pleca din gara centrală Braşov între oarele 3 şi 3:15 după amiazi. Legătura cu acest tren se va face cu tramvaiul, care pleacă din piaţa Braşovului spre gară la ceasurile 2:15 şi, dacă acesta nu va ajunge, cu un tramvaiu special, care va sta la dispoziţie. 

Comunicarea cu trăsurile din Braşov la locul de zburat se poate face pe următoarele două drumuri : 

1. Prin Braşovul vechi, pe lângă locul târgului de vite (obor) şi de-aici pe drumul de câmp, care duce în dreapta de-a lungul liniei ferate Braşov-Stupini. Acest drum răspunde tocmai în dosul stupinei d-lui Steriu. 

2. Prin strada gării (Blumăna cea mare) până la barieră, apoi în stânga pe drumul Sân-Petrului înainte peste podul de peatră, apoi în stânga pe drumul de câmp care duce la stupina d-lui Steriu. 

Toate aceste drumuri vor fi însemnate cu table sau placate purtând inscripţia: VLAICU. 

Pe terenul de sburat vor fi desemnate două locuri pentru trăsuri şi căruţe, şi anume: un loc pentru trăsurile, cam vin pe drumul de-a lungul liniei ferate Braşov-Stupini, iar alt loc pentru trăsurile, cari vin pe drumul Sânpetrului. 

Automobilele pot intra pe terenul de zburat şi vor avea un loc special. Fiecare persoană din automobil inclusive şoferul vor plăti o taxă de câte 8 cor, adecă taxa locului prim. 

La gara centrală din Braşov va sta deschisă o casă, unde se vor vinde bilete pentru sbor. Numai acele persoanese vor putea urca în cele două trenuri, cari şi-au cumpărat deja bilet. Această măsură s’a luat pentru uşurarea controlării şi plasării publicului pe locurile de intrare de pe teritoriul de sburat. 

Controlarea şi plasarea publicului se va face de cătră membrii comitetului executiv. 

Bilete de intrare se vor vinde şi la locul de sburat pentru publicul, care vine cu trăsuri şi căruţe din Braşov şi comunele învecinate. 

Din cauza marii îmbulzeli, care e de prevăzut la plecarea tramvaielor şi a trenurilor, se recomandă bărbaţilor şi femeilor mai tinere, de asemenea şi elevilor şcoalelor să facă drumul până la locul de sburat pe jos. De asemenea şi la reîntoarcere. In modul acesta se reduc şi cheltuielile şi în acelaşi timp se face şi o escursiune plăcută pe jos. Drumul din Braşov până la Stupina d-lui Steriu se poate face comod în timp de ceas şi jumătate. Precum aflăm elevii şcoalelor noastre vor pleca pe jos Duminecă la ceasul după amiazi din faţa şcoalelor. Mâncări şi beuturi se vor servi de cătră birtaşii români, cari au fost admişi la locul de sburat. 

AVIS

Bilete de vânzare pentru sborul de Duminecă al primului nostru aviator d-1 inginer Aurel Vlaicu se află începând de azi la librăriile A. Mureşianu, W. Hlemesch, Brassói-Lapok, la croitoria militară Pavel et Comp din Strada Mihael Weiss Nr. 26, la tutungeria văduva Pallfy de la promenada de jos şi la prăvăliire firmelor Eremias nepoţii şi rană et Coleşa. 

Preţul biletelor : Locul I—8 cor. Locul II—5 cor. Locul III—2 cor. Locul IV—1 cor. 

Începând de eri, Mercuri, şi până Sâmbătă dimineaţa aeroplanul Vlaicu, care a sosit la Braşov, este espus spre vedere generală în sala din curtea hotelului „Europa“. Intrarea de persoană 1 cor., pentru şcolari, ţărani şi soldaţi 40 bani. Elevii, cari vin în grupuri mai mari sub conducerea d-lor profesori sau învăţători plătesc câte 20 bani. 

La doua zile dupa zbor, Gazeta relata:

Sborul de eri al primului nostru aviator va rămânea încă mult timp întipărit în sufletele noastre. 

Ceea ce a prestat ori inginerul Vlaicu n-a fost numai dovada cea mai splendidă a genialităţii sale ca constructor al unui aeroplan de-o rară stabilitate şi perfectă construcţie, ci a fost de-a dreptul un act temerar, căruia — nu exagerăm — nu credem să îi se găsească aşa uşor păreche în analele aviaticei din zilele noastre. 

Aeroplanul lui Vlaicu, in zbor

Mulţi au numit sborul de om al d-lui Vlaicu chiar un act de nebunie sau cel puţin de-o nesocotinţă fără păreche. Căci a încerca un sbor pe un vânt de 15 metri pe secundă, nu se poate numi altfel, decât o îndrăsneală nemaipomenită. 

Parcă a fost o făcătură! Ziua de eri a fost a treia Duminecă în turneul lui Vlaicu, în care a dorit să dea lumei dovezi despre iscusinţa şi priceperea sa în arta sborului şi despre construcţia genială a aparatului său. Şi n-a avut noroc. In Sibiiu ca şi în Braşov văzduhurile s’au conjurat în contra lui. Parcă anume au așteptat zilele fixate pentru sbor, ca din toate puterile să se opună omului care a avut îndrăsneala să le cucerească. 

După câte-va zile frumoase și senine din săptămâna trecută s’a schimbat de-odată alaltă-eri, Sâmbătă, vremea. A început să cerne o ploaie deasă şi măruntă; iar eri, Duminecă dimineaţa, s’a pornit un vânt, care fără întrerupere a suflat toată ziua şi noaptea. 

Ploaia încetase, în schimb însă o înlocuise vântul, care e un duşman şi mai temut al aviatorilor. 

Cu tot timpul nefavorabil venise multă lume la sborul de eri după amiazi.Vor fi fost la 5000 oameni. Mulţi însă, cu deosebire ţăranii noştri din depărtări mai mari, n-au venit. Presimţiau, că timpul nefavorabil va ţinea toată ziua. S-au prezentat în număr frumos însă cărturarii noştri din Braşov şi împrejurime. 

Intrarea la locul de sbor şi plasarea publicului s’a îndeplinit în ordine şi fără incidente, mulţumită măsurilor luate de comitetul executiv al tinerimei. 

Relevăm cu plăcere faptul, că atât direcţiunea căilor ferate, cât şi direcţiunea tramvaielor au observat o atitudine cât se poate de prevenitoare faţă de aranjorii serbării de eri. De asemenea şi organele poliţiale dirigiate la faţa locului de d-l căpitan al poliţiei Bolesch şi corpul pompierilor pus sub comanda d-lui prof.de Greising. Cu un cuvânt zis toate autorităţile locale au căutat cu multă prevenire să promoveze sborul de eri. 

Publicul, deşi a fost foarte agitat din cauza vântului care părea că zădărniceşte orice încercare de sbor, a dat dovadă de multă răbdare şi linişte. Intenţiunea d-lui Vlaicu era să execute un sbor şi mai splendid decât în Blaj. Ne spunea Sâmbătă seara, că vrea să sboare şi deasupra Braşovului şi a Tâmpei. Din cauza aceasta a şi amânat cât se poate timpul sborului în speranţa, că spre seară se va mai linişti vântul. Toate speranţele însă au fost zădarnice, căci vântul nu încetă, din contră se înteţi din minută în minută. 

Aurel Vlaicu cu aparatul sau de zbor

In cele din urmă, pentru a nu lăsa să plece publicul nesatisfăcut acasă, d-1 Vlaicu se hotărâ să facă o scurtă ascenziune chiar cu riscul de-a se espune pe sine şi maşina la un accident. Cu câteva minute înainte de 5 aeroplanul fu scos din hangar între aplauzele publicului şi fu aşezat în direcţiunea vântului. După o scurtă examinare a motorului curagiosul nostru aviator urcă aeroplanul şi punând în mişcare motorul, se urcă măreţ în aer între uralele şi aplauzele publicului. 

Bucuria şi însufleţirea generală se preschimbă însă în curând în groază şi frică, căci aeroplanul, deşi motorul funcţiona admirabil, avea să susţină o luptă straşnică cu vântul. Incercarea d-lui Vlaicu, de-a găsi o pătură de aer mai liniştită, era zădarnică. Se înălţase cam la 100metri, in cealaltă clipă însă cobori iarăşi până la 50 metri în speranţa, că în apropierea pământului vântul va fi mai puţin vehement. Totul era însă în zadar. Vântul suflă grozav — făcea pe secundă cam 15 metri. O nouă încercare de-a se înălţa, spre a găsi o pătură de aer mai liniştită, a fost deasemenea zădarnică, aşa încât în cele din urmă curagiosul nostru aviator a fost nevoit să ateriseze în câmpul liber la o distanţăde vreo 3 chilometri de la locul de plecare. Coborârea a fost între împrejurările date destul de favorabilă. Din cauza puterei vântului aeroplanul s-a isbit însă la coborâre de pământ avariindu-se o roată și cârma laterală. 

In primul moment lumea credea, că s-a întâmplat ceva d-lui Vlaicu. In curând însă se convinse că aviatorul nostru e teafăr şi la apariţia sa ia făcut ovaţiuni însufleţite. Toţi au fost unanim în constatarea, că d-nul Vlaicu a săvârşit un act de un rar eroism, punându-şi în joc chiar şi viaţa, numai ca să poată satisface dorinţa publicului. 

Sborul de om al d-lui Vlaicu, asupra căruia vom mai avea prilegiu a reveni, va rămânea încă mult timp întipărit in sufletele miilor de oameni, cari au avut fericirea să-l privească. Vlaicu s-a dovedit şi la noi ca şi în Sibiiu ca un adevărat erou. 

Mai tarziu, Vlaicu s-a destainuit:

Când aerul e agitat, aviatorii evită să zboare. Eu totuşi am zburat la Braşov pe un timp foarte puţin favorabil. Bătea un vânt puternic. Aerul era neliniştit ca valurile unei mări înfuriate. Aparatul era când ridicat la înălţimi de sute de metri, când coborât până aproape de pământ. Parcă eram o minge vie cu care o mână uriaşă se juca cu o plăcere sălbatică între cer şi pământ. Când bate vântul tare, am impresia că niciodată nu vom putea stăpâni aerul.

Aurel Vlaicu, nascut in 19 noiembrie 1882, Binținți, lângă Orăștie, județul Hunedoara si decedat in 13 septembrie 1913, Bănești, lângă Câmpina, a fost un inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale.

Surse info: Gazeta Transilvaniei, ed. 29 septembrie 1911, 3 octombrie 1911 / Digiteca Arcanum