Cronica Brasovului

Inceput sec. XX.  Parcul din Livada Postei. Sursa foto:  BCU Cluj În zilele noastre, Livada Poștei face parte din primul brîu de agrement din jurul orașului. Sirul vilelor arătoase și urcușul șoselei spre Poiană - sînt binecunoscute atît brașovenilor, cît și turiștilor români sau străini care ne vizitează orașul.  Numele acestei pășuni amintește de vremea cînd iarba grasă de aici era pășunată de caii poștalioanelor. Într-o vreme și mai îndepărtată, cînd la Brașov încă nici nu se înființase oficiul poștal, pășunile și livezile situate sub Dealul Warthe se numeau doar „Livadă”. Suprafața acoperită cu iarbă era mult mai mare ca acum; din motive strategice, pentru ca străjerilor postați în bastioane și în turnurile exterioare (Turnul Alb și Negru) să li se asigure vizibilitatea, versanții (azi împăduriți) de deasupra rîulețului Graft, erau lăsați golași. În schimb, grădinile meseriașilor și agricultorilor din Brașovul Vechi urcau mult mai sus ca azi.  În primele secole ...

1916 . Bastionul Graft. Intrarea pe aleea Dupa Ziduri in zona Turnului Negru Arcada de peste cascada Piriul Graft Arcada Bastionului Graft Piriul Graft. In stinga sus se vad o parte din romuri si Turnul Alb. Bastionul Graft, iarna. Arcada Bastionului Graft Piriul Graft acoperit cu scinduri in aval de Bastion, imediat dupa cascada. Alta imagine cu piriul acoperit Anii 1970 . Bastionul Graft  2020 . Bastionul Graft 2020 . Linga intrarea inspre Piata Brassai 2020 . Aleea de linga piriul Graft. In stinga zidul Cetatii. 2020 . Arcada de deasupra cascadei 2025 . Dupa o viitura in Schei, canalul Graft s-a colmatat. Autoritatile au intervenit pentru decolmatarea albiei. Cu aceasta ocazie a fost descoperită albia pe o lungime de încă aproximativ 40 de metri, prin înlăturarea plăcii de beton care o acopereau (plăcile puse in anii 1980). Sursa foto: Primaria Brasov

Produse realizate de bresle brasovene expuse la Muzeul Civilizatiei Urbane a Brasovului. Sursa foto: Muzeul de Etnografie Brasov La adăpostul masivelor ziduri, beneficiind de autonomia acordată, de confirmarea privilegiilor legate de exercitarea activității meșteșugărești, de interesul manifestat pentru viața orășenească din partea puterii centrale, începînd cu veacul al XV-lea are loc un proces amplu de proliferare a branşelor meşteşugăreşti şi a activității comerciale.  Din secolul al XV-lea datează atestările documentare ale breslelor blănarilor, lăcătușilor, cizmarilor, pielarilor şi curelarilor, ale fierarilor, țesătorilor și mănușarilor, alături de meşteşugurile din domeniul alimentar- măcelari, brutari, franzelari, turtari, morari.  Paralel cu statuarea diferitelor bresle, apar precizări privind gama de produse ce urma să facă obiectul unei anumite meserii, ceea ce va accentua procesul de delimitare a competențelor, proces ce continuă și în secolele XVI și XVII , când v...

Scoala la un inceput de an nou scolar Curtea scolii. Hol Hol Cabinetul medical Cabinetul pentru consiliere psihologica Cabinetul stomatologic Clasa din gradina Clasa din gradina Laboratorul de biologie Laboratorul de chimie Laboratorul de informatica Clasa de la etajul mansardat Sala de clasa Interiorul salii de sport Sala de sport Casa scarii Grup sanitar Grup sanitar

Scoala gimnaziala nr.19 in 2024. Sursa foto: Google Street View Şcoala a fost construită în anul 1967 cu un număr de 21 săli de clasă şi un atelier, având un număr de aproximativ 3000 elevi. Este situată în partea de nord a Braşovului la aproximativ 500 m de Gara Braşov.  Scoala cu 2 etaje, inainte de suprainaltarea din 2020 Este o şcoală care a dat elevi foarte buni pentru liceele din Braşov. Deşi a fost o şcoală “de cartier” a reprezentat şcoala braşoveană în toate întâlnirile interne şi internaţionale. Prima directoare a şcolii a fost doamna prof. FOLEA NICOLINA. Printre mulţi oameni valoroşi pe care i-a format şcoala se numără: doamna inspector şcolar general, prof. Carmen TĂNĂSESCU, sportivul ce poartă culorile României în lume, domnul Mihai Claudiu COVALIU, profesori, ingineri, medici, deputaţi, omul de TV “Naşul”, Radu MORARU, fraţii VINTILĂ – vedete T.V. şi mulţi alţii, cercetători aflaţi peste hotare. In anii 2000, au loc lucrări de extindere a clădirii principale prin adă...