Cronica Brasovului

28 mai 2025. Piriul Ghimbasel, aproape sa depaseasca digul de protectie. In ultimile zile ale lunii mai din anul 2025 a plouat abundent mai multe zile la rind. Incepind din 26 mai au inceput sa se acumuleze ape in cartierul Stupini.   Echipajele Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei Brașov și ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Brașov au intervinit încă din seara zilei de 26 mai pentru a-i ajuta pe cetățenii afectați. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, județul Brașov se afla sub avetizare hidrologică de „cod portocaliu“ în perioada 26 mai, ora 21.00 - 28 mai, ora 12.00. Daca in 27 mai problemele s-au limitat doar la zona Stupini, in 28 mai „harta inundaţiilor s-a extins” în Şchei şi Noua.  Cartierul Schei În cartierul Stupini, deşi echipele SVSU şi ISU Braşov motopompele folosite pentru a evacua apa acumulată în gospodăriile din apropierea Ghimbăşelului nu au făcut faţă volumelor mari de precipitaţii. Potrivit inspector...

1984 . Statiile de transport in comun de la Teatrul Dramatic. Circulatia pe bulevard era pe dublu sens. Erau linii de troleibuz pe ambele parti. Sursa foto: DigitalMuseum

Sudul tarii a fost cel mai afectat de canicula. Sursa grafica: ANM In prima parte a lunii iulie din 2025, asupra Romaniei a venit un val de canicula dinspre Vestul Europei. Temperaturile au inceput sa depaseasca 30 de grade la Brasov incepind cu ziua de 3 iulie. In 7 iulie s-a inregistrat un virf de 35.3 grade, la umbra, conform datelor inregistrate de ANM, prin statia meteo de la Ghimbav.  4 iulie 2025 . Termometrele din orasul Brasov au aratat mai multe grade. La soare, printre betoane si asfalt, caldura a fost mai mare. Unele termometre au indicat si 40 - 41 de grade Celsius, la orele dupa amiezii.

Colegiul Național „Andrei Șaguna” și Colegiul Național de Informatică „Gr. Moisil” Brașov au promovabilitate de 100% la examenul de Bacalaureat 2025. 127 de șaguniști au reușit să obțină medii între 9.00 și 9,99, iar de la Colegiul de Informatică 77 de adolescenți au reușit să promoveze cu aceste medii. Nici un șagunist nu a obținut medii sub 7.00, în schimb la Informatică doi liceeni au obținut medii între 6.00 și 6.99. Pe locul 3 se situează Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” Brașov, cu o promovabilitate de 99,37%, iar pe locul 4 este Colegiul Național „Andrei Mureșanu” cu un procent de 98,68%. Bac 2025: Topul liceelor din Brașov Colegiul Național „Andrei Șaguna Colegiul Național de Informatică „Gr. Moisil” Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” Brașov Colegiul Național ‘Andrei Mureșanu’ Brașov Colegiul Național ‘Radu Negru’ Făgăraș Colegiul de Științe ‘Grigore Antipa’ Brașov Colegiul Național ‘Unirea’ Brașov Colegiul Național ‘Johannes Honterus’ Brașov Colegiul de Științe ale Naturii...

Diligenta postala a brasoveanului Franz Kerner 12/24 februarie 1847 - Brașoveanul Franz Kerner solicită aprobare pentru înființarea unui serviciu de diligențecare să lege Țara Românească de Apusul Europei.  „Către Cinstita K. K. Agenție. Jos-iscălitul, proprietarul așezămintului de grabnică călătorie din Brașov, unit fiind cu acela din Sibiu. Pesta la Arad, a chibzuit a întinde această întreprindere cu a sa cheltuială pînă la București, întocmind o trăsură pentru șase persoane, care, o dată pe săptămînă, în zilele hotărîte, să se pornească din Brașov la București și asemenea să se întoarcă iarăși înapoi. Plin de nădejde că înalta Stăpînire a acestui Principat va binevoi a da și din parte-i oarecare sprijinire, la o asemneea întreprindere care va mijloci o mai grabnică comunicare între Valahia și anume, între București, cu Transilvania, Ungaria și de aici cu Viena și cu celelalte țări apusene , prin care urmează a să folosi cinstiții calatori îndeobște, ca și mai cu deosebire călă...

Articol din  publicatia publicatia "Viitorul", editia din 25 septembrie 1928 La un deceniu de la Marea Unire, Brasovul pare ca nu se schimbase foarte mult. In publicatia "Viitorul", editia din 25 septembrie 1928, gasim un articol in care ni se expune "starea orasului Brasov", la aproape un deceniu de cind Brasovul facea parte din Romania. Orasul inca se afla sub inertia vechilor administratii maghiare si sasesti. Cartierul Schei abia incepea sa fie modernizat. D. profesor dr. S. Stinghie, consilier de drept şi locţiitor de primar până la confirmarea din partea ministerului, când i-am vorbit de Scheiul românesc iată ce ne-a spus :  — Cu adevărat, Scheiul, atât în trecut cum şi în anii ce s’au scurs după război a fost complect neglijat, lăsat la voia soartei, fără apă, lipsit de lumină, de canalizare, iar străzile nepavate pline de gropi.  „Aşa le trebue scheenilor“ , s’a pronunţat vestitul Szille Bela într’un trecut consiliu comunal, ceia ce a jicnit pe con...

Borna Via Transilvanica din Piata Sfatului, care marcheaza intrarea pe traseul catre Viscri Din 3 iunie 2025 , celebra „potecă“ de drumeție, Via Transilvanica, care străbate România, are o a treia poartă de intrare, la Brașov. La aceasta dată a fost amplasată, în Piața Sfatului, ultima borna din traseul care leagă orașul nostru de traseul principal. Odată cu deschiderea acestei extensii, care unește Brașovul cu Viscri, și are o lungime de 175 de kilometri, drumeții au la dispoziție trei intrări pe acest adevărat  ,,El Camino del Santiago” al României: Putna, la nord, Brașovul, în centru, și Drobeta-Turnu Severin, în sud, iar lungimea totală va fi de 1.575 de km. „În mod simbolic, în Piața Sfatului punem un soclu special. În general, bornele sunt într-o fundație de beton. Aici punem un soclu special din andezit, la fel și în Piața Unirii. Pentru ca bornele să fie scoase în evidență, sunt un pic mai sus. Ele sunt un punct de reper nu numai pentru drumeți, dar și pentru brașoveni. Eu...

​ 1 mai 1945. Grup de muncitori de la fabrica "Barsana" pozind, inainte sau după defilare, lingă vila Kocsis, aflată pe Calea București, lângă Spitalul Județean de azi. Clădirea există și în prezent, fiind Centrul Medical Hiperdia.  Brașovul, parte a Imperiului Austro-Ungar la acea vreme, a participat, in 1 mai 1890, la prima celebrare internațională a Zilei Muncii. Muncitorii brașoveni, în special din industria tipografică și metalurgică, au organizat adunări și mitinguri, cerând drepturi sociale precum ziua de muncă de 8 ore.   Ziua de 1 Mai a fost instituită ca zi internațională a muncitorilor, în urma Congresului Internaționalei Socialiste din 1889 de la Paris. În 1 mai 1890, muncitorii din mai multe orașe românești, inclusiv București, Iași, Galați și Brăila, au organizat demonstrații și mitinguri pentru a cere drepturi sociale, inclusiv ziua de muncă de 8 ore. Deși manifestațiile erau inițial de inspirație socialistă, regimurile politice ulterioare au adap...